Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 23/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 23/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 5617/120/2013
Dosar nr._ taxă pe poluare
ROMANIA
TRIBUNALUL DAMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 23
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - F. E.
GREFIER - R. M.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamanta S. A., domiciliată în comuna Iedera, ., nr.532,județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții: S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 166 și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploielti, ..22, județul Prahova, prin care se solicită obligarea pârâților la restituirea sumei de 1239 lei, achitată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, actualizată cu dobânda legală calculată de la data plății până la restituirea sumei.
Cererea a fost legal timbrată cu 124 lei, taxă judiciară de timbru achitată conform chitanței nr.nr.857/6.09. 2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns: av. O. S. substituind pe av. T. I. pentru reclamant, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul, stadiul pricinii și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.131 Noul Cod proc. Civilă, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, potrivit art. 10, alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Tribunalul, având în vedere dispozițiile art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o lună.
Av. O. S. depune la dosarul delegația de substituire a av. T. I., pentru reclamant. Învederează instanței că solicită în dovedirea acțiunii proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Tribunalul admite reclamantului proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, declara cercetarea procesului încheiată, deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților.
Av. O. S. substituind pe av. T. I., având cuvântul pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâților la restituirea sumei de 1239 lei reprezentând taxa pe poluare, actualizată cu dobânda legală și la plata cheltuielilor de judecată, taxa de timbru și onorariu de avocat, potrivit chitanței pe care-o depune la dosar.
Tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 394 NCPC, rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă de C. Administrativ și Fiscal sub nr._, reclamanta S. A., domiciliată în comuna Iedera, ., nr.532,județul Dâmbovița, a chemat în judecată pârâții S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 166 și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploielti, ..22, județul Prahova, pentru obligarea pârâților la restituirea sumei de 1239 lei, achitată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, actualizată cu dobânda legală calculată de la data plății până la restituirea sumei.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că a achiziționat din comunitatea europeană un autoturism marca Volkswagen înmatriculat pentru prima dată în străinătate în data de 13.08.2004, iar pentru a proceda la înmatricularea acestuia în România, a fost obligată la plata taxei pe poluare în cuantum de 3484 lei, taxă percepută de statul român în temeiul OUG 50/2008.
Se arată că la data de 25.08. 2008 în temeiul OUG nr. 50/2008 a beneficiat de restituirea sumei de 2245 lei, reprezentând diferența între suma achitată cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor referitoare la taxa pe poluare.
Ca atare a fost reținută cu titlu de taxă pe poluare diferența de 1239 lei, diferență a cărei rambursare a solicitat-o.
Se susține faptul că potrivit art.90 par.1 din Tratatul Constitutiv al UE nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor similare.
În drept, au fost invocate prevederile art. 148 alin. 2 din Constituția României, art.110 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, art. 1084 rap. la art. 1082 Cod Civil.
S-au anexat cererii, în copie, chitanța de achitare a taxei pe poluare, înscrisuri care atestă proveniența autovehiculului dintr-un stat membru al Uniunii Europene, decizia de calcul a taxei pe poluare, decizia de restituire nr._/25.08. 2008 a sumei de 2245 lei reprezentând diferențe între taxa specială achitată pentru autoturisme și autovehicule și taxa pe poluare.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice- Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești- Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, a formulat la data de 14 octombrie 2013, întâmpinare la acțiunea promovată de reclamant.
Se susține prin întâmpinarea formulată că decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule a fost emisă conform OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, la data intrării acesteia în vigoare abrogându-se prevederile Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal
Se mai susține că restituirea de sume de la buget la cerere se realizează în condițiile stabilite de art. 117 din O.G nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Restituirea solicitată nu poate fi încadrată în niciuna din situațiile stabilite de art.117 lit. a - h din actul normativ menționat, sumele fiind plătite în temeiul unui text prevăzut de lege.
Se solicită respingerea capătului de cerere referitor la calculul dobânzii legale apreciind că sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală potrivit cărora cererea de acordare a dobânzii se face de către contribuabil la organul fiscal, în temeiul titlului
Cu privire la cheltuielile de judecată, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă.
Tribunalul, analizând cererea reclamantului, în raport de probele administrate în cauză și de dispozițiile legale incidente cauzei reține următoarele:
Reclamanta a achitat suma de 3484 lei cu chitanța_/27.02.2008(fila 11)pentru autovehiculul marca Volkswagen înmatriculat pentru prima dată în comunitatea europeană în anul 2004, așa cum rezultă din documentele depuse la dosar de reclamantă.
La data de 25.08.2008, în temeiul OUG nr.50/2008 a beneficiat reclamanta de restituirea sumei de 2245 lei, reprezentând diferența între suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor referitoare la taxa pe poluare.
Față de această împrejurare, a fost reținută reclamantei suma de 1239 lei, diferență a cărei rambursare a solicitat-o, comunicându-i –se refuzul de restituire.
Curtea Europeană de Justiție a pronunțat două hotărâri preliminare, la 7 aprilie 2011 în cauza I. T. contra România și la 7 iulie 2011 în cauza I. N. contra România.
Curtea, în considerentele expuse, a reținut că toate modificările succesive aduse O.U.G. nr. 50/2008 prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și O.U.G. nr. 117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art.4, art.7 și art.10 alin.1 din OUG nr.50/2008, a admis recursurile în interesul legii și a stabilit că procedura de contestare prevăzută la art.7 din OUG nr.50/2008, raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.
S-a reținut în considerentele deciziei că efectul în timp al hotărârilor preliminare este retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul de aplicare ale acesteia, de la ..
În contextul creat prin pronunțarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au stabilit că taxa de poluare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008, contravine prevederilor art. 110 din Tratat, principiul supremației dreptului european determină concluzia că aceste din urmă dispoziții legale prevalează.
Din coroborarea art. 1 alin. (5) din Constituție (respectarea Legii fundamentale este obligatorie) cu art. 148 alin. (2) din Constituție (care consacră, la rândul său, principiul aplicării prioritare a dreptului european față de dispozițiile contrare din legile interne), rezultă că însăși Constituția României obligă la respectarea dreptului european și la recunoașterea priorității acestuia.
Principiul general este acela că statele membre trebuie să ramburseze taxele percepute în mod nelegal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistând asupra ideii disponibilității unui remediu specific în cadrul sistemelor juridice naționale, ca remediu de drept european. Prin urmare, conform jurisprudenței consecvente a Curții, contribuabilii au dreptul la restituirea taxei prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european și, corelativ, statul are obligația de a o restitui.
Conform principiului autonomiei procedurale, regulile care guvernează rambursarea sumelor în discuție sunt regulile naționale. Aceste reguli sau proceduri, la rândul lor, trebuie să respecte principiul echivalenței (neputând institui condiții mai puțin favorabile decât pentru cererile similare bazate pe încălcarea dreptului național) și principiul efectivității (procedura națională nu trebuie să facă excesiv de dificil sau chiar imposibil exercițiul drepturilor conferite de Tratat).
Înalta Curte a apreciat că, de lege lata, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este conferită de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, întrucât această reglementare respectă cele două principii enunțate anterior, al echivalenței și al efectivității.
În raport de considerentele mai sus expuse, care sintetizează jurisprudența CJUE și ÎCCJ, având în vedere că reclamanta s-a adresat instanței prin raportare la dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală, tribunalul va admite cererea reclamantului, constatând că suma plătită de acesta nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, astfel că taxa trebuie restituită.
Pentru repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamant prin plata taxei, pârâții vor fi obligați să achite și folosul nerealizat potrivit art. 1084 coroborat cu art. 1082 Cod Civil, constând în dobânda legală calculată de la data plății taxei de poluare și până la restituirea efectivă, potrivit art. 120 alin. 7 Cod Procedură Fiscală.
Reclamanta a pretins plata cheltuielilor de judecată, depunând la dosar chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 124 lei, și chitanța pentru plata sumei de 600 lei, reprezentând onorariul avocatului.
Așa fiind, tribunalul va obliga pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 724 lei către reclamantă, constând în taxă judiciară de timbru, și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta S. A., domiciliată în comuna Iedera, ., nr.532,județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții: S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, .. 166 și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploielti, ..22, județul Prahova.
Obligă pârâții să restituie reclamantei suma de 1.239 lei taxă poluare, actualizată la data plății cu dobânda legală fiscală de la data plății, până la restituirea efectivă.
Obligă pârâții la plata sumei de 724 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședință publică din 16 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. E. R. M.
Red. EF/tehn. RM/ 6 ex/7.02.2014
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 1420/2014. Tribunalul... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 777/2014. Tribunalul... → |
|---|
