Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 910/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 910/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 190/120/2014
Dosar nr._ taxă emisii poluante
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 910
Ședința publică din data de 29 mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. E.
GREFIER: R. M.
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul G. M., domiciliat în comuna Gura Șuții, ., județul Dâmbovița, CNP_ în contradictoriu cu pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5 și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6, prin care se solicită obligarea pârâților la restituirea sumei de 3441 lei, încasată cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală aferentă.
Cererea a fost legal timbrată cu 300 lei, taxă judiciară de timbru achitată conform chitanței . nr._/30.01.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: reclamantul G. M. și pârâții.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează stadiul pricinii.
Tribunalul, în conformitate cu prevederile art.131 Noul Cod proc. Civilă, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, potrivit art. 10, alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Tribunalul, având în vedere dispozițiile art. 238 NCPC, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la trei luni.
Față de faptul că prin întâmpinarea formulată Direcția G. Regională a Finanțelor Publice a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cercetarea judecătorească încheiată și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița – Secția a II - a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ din data de 10 ianuarie 2014, reclamantul G. M., domiciliat în comuna Gura Șuții, ., județul Dâmbovița, CNP_ a chemat în judecată pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5 și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6, prin care se solicită obligarea pârâților la restituirea sumei de 3.441 lei, încasată cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală aferentă.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pentru înmatricularea autovehicul marca Citroen a achitat la data de 6.12. 2012 suma de 3.441 lei cu titlu de taxa pentru emisiile poluante, cu chitanța . nr._.
Apreciază reclamantul că textul de lege în temeiul căruia a fost obligat la plata taxei încalcă dispozițiile tratatului și ca atare nu pot fi aplicabile.
În drept se invocă disp. 148 alin.2 din Constituția României, Legea nr.554/2004.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: chitanța de achitare a taxei de poluare, decizia privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante; documente de proveniență ale autoturismului;
Prin întâmpinarea formulată la data de 8 aprilie 2014, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, având în vedere că taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a intrat în vigoare la 10 ianuarie 2012 prin Legea nr.9/2012, de la această dată abrogându-se OUG nr.50/2008, precum și Hotărârea Guvernului nr.686/2008.
Se mai arată că prin . Legii nr.9/2012 nu se mai poate face referire la încălcarea prevederilor art.110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât obligația de plată a taxei revine poluatorului indiferent de unde și când și-a cumpărat autovehiculul.
Din analiza dispozițiilor legale rezultă că legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă autoritățile naționale au competența de a lege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
În ceea ce privește suspendarea aplicării prevederilor art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012, în cauză își găsesc aplicabilitatea prevederile art.58 din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Se mai susține că restituirea de sume de la buget la cerere se realizează în condițiile stabilite de art.117 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Restituirea solicitată nu poate fi încadrată în niciuna din situațiile stabilite de art.117 lit a- h din actul normativ menționat, sumele fiind plătite în temeiul unui text prevăzut de lege.
Cu privire la cheltuielile de judecată, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.274 alin.1 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cererii reclamantului, tribunalul reține că solicitarea acesteia este întemeiată, pentru motivele ce succed.
Din înscrisurile depuse la dosar în susținerea cererii, rezultă că reclamantul a achitat suma de 3441 lei, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar autovehiculul achiziționat de aceasta, marca Citroen . VF7231A_ an de fabricație 2001, a fost înmatriculat pentru prima oară în România, anterior fiind înmatriculat în Spania.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ în vigoare la data la care reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea de restituire a taxei: „(1) obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 8; c) la reintroducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național, i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7; (2) obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării”.
Aplicarea dispozițiilor alineatului (2) a fost suspendată prin O.U.G nr. 1/2012, începând cu data de 31.01.2012, până la data de 1.01.2013.
Prin urmare, în prezent, ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 4 alin. 2 din lege, taxa este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele care au fost deja înmatriculate în România și care sunt în circulație.
Din dispozițiile Legii nr. 9/2012 - forma în vigoare la data plații taxei - rezultă că pentru un autoturism produs în România sau alt membru al U.E nu se percepe taxa pentru emisiile poluante la o nouă înmatriculare, dacă anterior autoturismul a fost înmatriculat tot în România.
Aceeași taxă se percepe însă dacă autoturismul produs în țară sau în alt stat membru este înmatriculat prima dată în România.
În consecință, instanța reține că Legea nr. 9/2012, prin modalitatea de punere în aplicare, este contrară art. 110 din TFUE, efectul produs de aceasta ducând la diminuarea, pentru perioada de suspendare a aplicării prevederilor art. 4, alin. 2, a introducerii în țară a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, cum este cazul de față, creând astfel o discriminare în raport cu produse similare-autovehicule deja înmatriculate în România.
Astfel instanța reține că art. 110 TFUE vizează să asigure libera circulație a mărfurilor între statele membre, în condițiile concurențiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecție ce pot rezulta din aplicarea de impozitări interne discriminatorii produselor originare din alte state membre.
Chiar dacă taxa pentru emisiile poluante nu reprezintă o taxă vamală directă, față de caracterul său special și aplicabilitatea discriminatorie între autoturismele second-hand deja înmatriculate în România și cele care provin din alte state membre U.E, este evident caracterul său echivalent al unei taxe vamale.
În consecință, instanța apreciază că taxa pentru emisiile poluante reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Comunității, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public.
În același sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza C-402/09 T. c. României, stabilind că art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit, încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără însă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională.
În consecință, întrucât potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, tratatele constitutive ale Uniunii Europene se aplică prioritar față de dispozițiile contrare din legile interne, iar art. 110 TFUE interzice restricționarea liberei circulații a mărfurilor, instanța constată cererea reclamantei ca fiind întemeiată.
Pentru repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamant prin plata taxei, pârâții vor fi obligați să achite și folosul nerealizat constând în dobânda ce va fi calculată asupra sumei de restituit, respectiv asupra sume de 2408 lei.
Această dobândă va fi calculată prin raportare la nivelul stabilit prin disp. art. 124 și art. 120, pct. 7 din O.G. 92/2003, pentru perioada scursă de la momentul achitării până la momentul restituirii efective, sub acest aspect instanța dând eficiență dreptului comunitar astfel cum a fost interpretat prin hotărârea pronunțată de CJUE în cauza C-565/11 M. I., curtea statuând că „dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe”.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul G. M., domiciliat în comuna Gura Șuții, ., județul Dâmbovița, CNP_ în contradictoriu cu pârâții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul Dâmbovița, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5 și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6.
Obligă pârâții să restituie reclamantului suma de 3.441 lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante, actualizată la data plății cu dobânda legală fiscală de la data plății taxei, până la restituirea efectivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29 mai 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. E. R. M.
Red.EF
Tehn. RM/6 ex/17.06.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 171/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 286/2014.... → |
|---|
