Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 297/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 297/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 1415/262/2014
DOSAR NR._ APEL
plângere contrav.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ,DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 297
Ședința publică din data de 15 aprilie 2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE - E. I.
JUDECĂTOR – F. E.
GREFIER - O. S. B.
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul intimat Direcția S. Dâmbovița- Ocolul Silvic Bucșani, cu sediul în Târgoviște, ., nr.68, județul Dâmbovița, formulat împotriva sentinței civile nr. 549 din 21.10.2014, pronunțată de Judecătoria Moreni, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent C. M., domiciliat în ., județul Dâmbovița, având ca obiect „ plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că pricina se află la primul termen de judecată în calea de atac, după care;
Instanța, din oficiu, după verificare, în conformitate cu prevederile art.131 alin.1 raportat la art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă Noul Cod procedura Civilă, stabilește că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța, în conformitate cu art. 238 din Noul Cod de Procedură Civilă, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 1 lună și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 549/21.10.2014, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Moreni a admis plângerea contravențională formulată de petentul C. M., în contradictoriu cu intimata Direcția S. Dâmbovița –Ocolul Silvic Moreni și a anulat procesul verbal de contravenție silvică002317/2366/28.04.2014.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție silvică nr._/2366/28.04.2014, încheiat de un agent constatator al intimatului Direcția S. Dâmbovița - Ocolul Silvic Moreni Bucșani, s-a constatat că petentul C. M. a săvârșit contravenția prevăzută art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 171/2010, reținându-se că la data de 24.04.2014 a tăiat ilegal cu toporul personal, din UA 137 3, arbori de esență carpen, pe care i-a sustras cu căruța. Prin rezoluția din 28.04.2014, șeful Ocolului Silvic Bucșani a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 2.000 de lei și a stabilit despăgubiri civile în valoare de 332,04 de lei.
Examinând temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța de fond a motivat că procesul-verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă în procedura contravențională (principiu acceptat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia de inadmisibilitate pronunțată la 13.03.2012 în cauzele conexate H. și alții contra României), dar nu are o forță probantă prestabilită de lege și, cu atât mai puțin, o valoare probatorie mai mare decât cea a altor mijloace de probă administrate în procedura contravențională. Conform art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța judecătorească învestită cu soluționarea plângerii contravenționale verifică din oficiu temeinicia procesului-verbal de contravenție, sub toate aspectele (nu numai cele invocate de titularul plângerii), administrând în acest scop probele necesare.
În cadrul acestei verificări, instanța acordă mențiunilor consemnate de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție o valoare probatorie mai mică sau mai mare, de la caz la caz, după cum celelalte probe administrate în cauză (inclusiv prezumțiile legale sau judecătorești) confirmă sau infirmă situația de fapt reținută de agentul constatator.
S-a apreciat că exclusiv în baza procesului-verbal de contravenție silvică nu se poate proba, dincolo de orice dubiu, că petentul a săvârșit contravenția constând în tăierea ilegală de arbori. Nu rezultă din procesul-verbal de contravenție că fapta a fost constată personal de agentul constatator și nici cum s-a stabilit că petentul a tăiat cei 3 arbori (consemnări care ar fi putut conferi mai multă credibilitate versiunii prezentate de agentul constatator).
De aceea, actul de constatare nu s-a putut fi considerat temeinic, dubiul profitând persoanei sancționate.
Lipsa de temeinicie a procesului-verbal de contravenție se răsfrânge și asupra legalității acestuia, nefiind dovedită ca îndeplinită o condiție de fond esențială pentru tragerea la răspundere contravențională a petentului, dedusă din dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 [art. 10, art. 11 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (3), respectiv săvârșirea de către persoana sancționată a unei fapte prevăzute de legea contravențională [în speță, art. 8 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 171/2010.
Prin urmare, s-a constatat că procesul-verbal de contravenție este netemeinic și nelegal, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru tragerea la răspundere contravențională a petentului, astfel încât, în temeiul art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel de către intimata Direcția S. Dâmbovița - Ocolul Silvic Moreni.
În motivarea apelului se susține că, deși, instanța nu a identificat cazuri de nulitate absoluta, iar sub aspectul temeiniciei, prin probatoriul administrat, petentul nu a dovedit o situație contrarie celei reținute in conținutul actului dresat, instanța de fond dispune anularea actului constatator. Instanța de fond a considerat ca prezumția de legalitate si de adevăr a procesului verbal de contravenție este o prezumție lipsita de rezonabilitate.
O asemenea decizie, de a acorda petentului prezumția de nevinovăție in orice împrejurare si fara nicio limitare, conduce la consecința ca anumite fapte, desi prezintă pericol social, sa nu mai poată fi sancționate, in condițiile in care, de cele mai multe ori, agentul constatator nu are posibilitatea de a înregistra video sau de a fotografia respectiva incalcare, ci o constata direct, cum este cazul contravenției din prezenta cauza.
Or, daca aceste fapte nu ar mai putea fi sancționate, s-ar ajunge la suprimarea scopului pentru care ele au fost prevăzute ca atare in textul de lege, text de lege care ramane lipsit de orice eficienta si fara utilitate, intrucat nu s-ar mai putea bucura de aplicabilitate.
Este adevărat ca obligația de a dovedi săvârșirea faptei imputate petentului incumba autorității statului, insa respectarea principiilor fundamentale care se desprind din jurisprudenta Convenției Europene a Drepturilor Omului si care au fost expuse presupune sa nu se ajungă la impunerea unor condiții exagerate, imposibil de indeplinit in materia de sarcina probei.
Este adevărat si ca, prin raportare la jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului, fapta pentru care a fost sancționat petentul trebuie asimilata unei acuzații in materie penala, el beneficiind de prezumția de nevinovăție (Cauza A. contra României), sarcina probei revenind organului constatator, cu respectarea insa a principiului egalității armelor.
Trebuie totuși precizat ca niciuna dintre aceste garanții conferite petentului nu este absoluta, nici prezumția de nevinovăție - care funcționează in anumite limite, raportat la specificul fiecărui caz in parte.
Din aceasta perspectiva, rugam instanța de apel sa constate ca procesul verbal contestat are forța probanta prin el insusi si poate constitui o dovada suficienta a vinovăției contestatorului.
Se solicită admiterea apelului Direcției Silvice Dambovita, intrucat soluția instanței de fond se intemeiaza pe o presupunere si reprezintă un mod de sancționare nelegala a reprezentanților statului pentru faptul ca, desi l-au prins pe făptuitor, singura lor posibilitate de al sancționa este prin intocmirea procesului verbal contestat.
Intimatul petent nu a formulat întâmpinare…
In urma examinării sentinței apelate prin prisma motivelor de apel, a dispozițiilor legale incidente în cauză, precum și în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul va admite apelul și va schimba în tot sentința apelată, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din conținutul procesului verbal de contravenție, tribunalul reține că fapta a fost săvârșită de C. V.M., care a tăiat cu toporul din UA 137 1 ca diametrul 30, 1 ca diametrul 32 cm, 1 ca diametrul 30 cm, că acesta a fugit de la locul faptei, că la constatarea contravenției silvice nu a fost de față un martor, deoarece agentul constatator era singur și în loc izolat.
Din modul de descriere al faptei, se prezumă că aceasta a fost constatată personal de către pădurar, în timpul săvârșirii ei, mențiunea „a fugit de la locul faptei” dovedind constatarea directă a acesteia, aspect ce conferă procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției prezumția relativă de legalitate și veridicitate .
In hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza N. G. contra României, pronunțată în domeniul contravențional, Curtea a apreciat că regimul juridic aplicabil în acest domeniu, sub aspect procesual, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia în materie de probe, reclamantul are posibilitatea să prezinte probe care să răstoarne prezumția relativă de care beneficiază procesul verbal contestat.
In speța de față, petentul nu a depus nici un înscris, nu a formulat nicio apărare .și nu a solicitat administrarea vreunei probe prin care să răstoarne prezumția relativă de adevăr de care se bucură procesul verbal împotriva căruia a formulat plângere, argumentele aduse în susținerea acesteia fiind fondate pe prevederile art. 16 pct. 7 și 19 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv faptul că nu i s-a adus la cunoștință posibilitatea de a formula obiecțiuni și lipsa martorului la constatarea faptei.
Ori, este de observat că sancționarea procesului verbal cu anulabilitatea, în temeiul art. 16 ali.7 din O.G. nr. 2/2001 este condiționată de producerea unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea înscrisului, însă petentul nu a dovedit existența vătămării, iar potrivit art. 19 alin. 3 din aceeași ordonanță, în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului, precizare pe care agentul constatator a făcut-o atunci când a menționat că fapta s-a produs într-un loc izolat, iar el se afla singur.
Instanța de control judiciar consideră că prima instanță nu a avut în vedere că fapta sancționată prin procesul verbal de contravenție nu este similară faptei ce a format obiectul cauzei A. contra României, în speță nefiind vorba de o posibilă sancționare alternativă cu amendă sau închisoare, pentru a extinde ideea de garanții procesuale specifice materiei penale la speța dedusă judecății și a înlăturat prezumția de adevăr de care se bucură procesul verbal de contravenție în lipsa oricărei probe pe latura temeiniciei procesului verbal de contravenție.
Pentru cele ce preced, tribunalul va admite apelul și va schimba sentința atacată, în sensul că va respinge plângerea contravențională, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul intimat Direcția S. Dâmbovița- Ocolul Silvic Bucșani, cu sediul în Târgoviște, ., nr.68, județul Dâmbovița, formulat împotriva sentinței civile nr. 549 din 21.10.2014, pronunțată de Judecătoria Moreni, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent C. M., domiciliat în ., județul Dâmbovița, având ca obiect „ plângere contravențională”.
Schimbă sentința apelată în sensul că respinge plângerea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, din 15.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
E. I. F. E. O. S. B.
Red.IE
Tehnored.
5 ex/7.05.2015
Jud. Moreni
Jud.fond D. C.-D.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 459/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 303/2015.... → |
|---|
