Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 566/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 566/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 1566/120/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 566
Ședința publică din data de 21 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – F. E.
GREFIER – R. M.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., reprezentată de T. G.- președinte, în numele și pentru membrii de sindicat: G. I., J. L., S. F., Ozorchevici G., Măsășescu M., D. D. F., G. E. C., P. C. E., V. Anișoara, S. S., I. M., Lecoiu M., B. I., P. V., P. S., Lecoiu G. și G. T., în contradictoriu cu pârâta U. Bucșani, prin primar, pentru a se dispune obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferebte sumelor datorate în baza titlului executoriu și neachitate până în prezent, începând cu data de 1.01.2015 și până la data plății efective.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reprezentantul reclamantului, lipsă fiind pârâta U. Bucșani.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Tribunalul, din oficiu, după verificare, potrivit art. 131 alin. 1 NCPC, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina.
Reprezentantul reclamantului S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, învederează faptul că nu mai are cereri de formulat.
Tribunalul, după ascultarea reclamantului, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o lună.
Reprezentantul reclamantului arată că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea fondului.
Tribunalul declara cercetarea procesului încheiată, deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul.
Reprezentantul reclamantului S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
TRIBUNALUL
Asupra cererii de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., reprezentată de T. G.- președinte, în numele și pentru membrii de sindicat: G. I., J. L., S. F., Ozorchevici G., Măsășescu M., D. D. F., G. E. C., P. C. E., V. Anișoara, S. S., I. M., Lecoiu M., B. I., P. V., P. S., Lecoiu G. și G. T., a chemat în judecată pârâta U. Bucșani, prin primar, pentru a se dispune obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferebte sumelor datorate în baza titlului executoriu și neachitate până în prezent, începând cu data de 1.01.2015 și până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanții au invocat următoarele motive de fapt si temeiuri de drept.
Prin sentința civilă nr. .35/22.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._/2008, pârâta a fost obligata la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare și rezultă din sentința definitiva și irevocabila.
În mod succesiv s-a suspendat orice executare silită și plata sumelor de bani ce erau datorate, au fost eșalonate astfel "plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, deveni te executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se realizează astfel:
a) în anul 2012 se plătește 34% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 33% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 33% din valoarea titlului executoriu."
Actualizarea realizată prin dispozitivul hotărârii are un caracter compensatoriu, poate fi cumulată cu dobânda legală moratorie.
În primul rând natura juridică a drepturilor principale purtătoare de dobândă este una salarială, iar acordarea dobânzii lega le s-a făcut în considerarea dispozițiilor din cod civil prin raportare la textul normativ din Codul muncii privind răspunderea patrimonială, cât și salarizarea, apreciindu-se că aceasta corespunde beneficiului de care am fost lipsiți raportat la suma datorată (lucrum cessans).
Modificarea reglementării lega le din Codul muncii din 2003 a schimbat modalitatea de recuperare a acestor prejudicii din raporturile de muncă, dându-se posibilitatea recuperării atât a debitului – suma datorată (lucrum cessans) cât și pierderea rezultată din neutilizarea acestor sume (damnum emergens).
În sprijinul admisibilității cuantumului dobânzii legale cu actualizarea creanței pot fi invocate și dispozițiile OG nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, care prevăd în mod expres posibilitatea actuali zării creanței, dobânzilor, majorărilor sau penalităților datorate la data plății efective. De altfel,aceste dispoziții legale pot fi invocate și pentru a susține posibilitatea actualizării dobânzii legale moratorii ( de întârziere în executarea obligațiilor contractuale).
În prezent, este posibilă nu numai actualizarea creanței inițiale și acordarea dobânzii legale, ci și actualizarea dobânzii legale moratorii, astfel spus este permisă actualizarea sumei reprezentate de creanța inițială și de dobânda legală moratorie corespunzătoare acesteia.
Potrivit art. 1535 din Noul cod civil "în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz,debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic."
În prezent, Ordonanța nr. 13 din 24 august 20-11 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar prevede în art. 1 că: "Părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie . Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare." Rata dobânzii legale remuneratorii se raportează la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României. Aceasta este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Cea penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.
Aceasta înseamnă că textul de lege recunoaște posibilitatea acordării unei dobânzi penalizatoare, în caz de neîndeplinire a obligației de către debitor, rară a face însă nici o distincție în funcție de natura ofligației (a da, a face, a nu face), aplicându-se deci, în temeiul principiului ubi lex non distinquit, necnos distinquere debemus, inclusiv la obligațiile având ca obiect plata unor sume de bani.
Directiva 201l/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L48 din 23 februarie 2011 își propune ca scop stabilirea prin legislația statelormembre a unor mecanisme suficient de persuasive pentru ca autoritățile publice să execute în termen câtmai scurt obligația de plată a prețului bunurilor/prestațiilor.
Pe lânga dobânda legala ca dauna moratorie, creditorul poate pretinde si alte daune ce au caracter compensatorii si care sunt menite sa acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creantei datorata inflatiei, dupa ce aceasta a ajuns la scadenta. Valoarea acestuia din urma prejudiciu ar consta în diferentadintre valoarea nominala a creantei si valoarea sa reala la data executarii. Actualizarea în functie de ratainflatiei este fundamentata pe natura si scopurile diferite ale "celor doua institutii; dobânda este pretul lipsei de folosinta, iar actualizarea cu rata inflatiei urmareste pastrarea valorii reale a obligatiei banesti.
Toate aceste considerente, justifică acordarea dobânzii legale aferente sumelor la plata cărora pârâții au fost obligați, motiv pentru care solicităm admiterea acțiunii.
În drept au fost invocate dispozițiile OG 5/2001, OG 13/2011, art. art. 1535 din Noul cod civil, Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L48 din 23 februarie 2011, cât și practica judiciară respectiv Decizia nr. 304/04.02.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială.
Analizând actiunea prin prisma motivelor invocate,a probelor administrate, precum si prin prisma textelor legale incidente, se apreciză că aceasta este întemeiatâ pentru considerentele de mai jos.
Prin sentința civilă nr. .35/22.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr._/2008, pârâta a fost obligata la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare și rezultă din sentința definitiva și irevocabila.
Plata acestor drepturi slariale a fost amânatâ succesiv în baza prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, fiind plâtite apoi eșalonat.
În dovedirea cererii, sau anexat, în copie, următoarele înscrisuri: tabelul cu membrii de sindicat din cadrul Primăriei Bucșani, sentința nr.35/22.01.2009 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Dâmbovița, Secția Comercială și de C. Administrativ.
Prin Decizia 2/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că în aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.
S-a reținut în considerentele deciziei 2/2014, că în cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În ceea ce privește condițiile de angajare a răspunderii civile, acelea sunt cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, vinovăția, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate, ținându-se cont de particularitățile executării unei obligații de plată a unei sume de bani, precum și de efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009. Aceste condiții trebuie îndeplinite în mod cumulativ, astfel încât neîndeplinirea uneia este suficientă pentru respingerea pretențiilor.
În ceea ce privește condiția existenței unui prejudiciu se constată că nici autorul sesizării și nici instanțele de judecată care au respins pretențiile reclamantului nu l-au exclus de plano, invocând principiul reparației integrale în materia răspunderii civile, prevăzut de art. 1084 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 din Codul civil din 2009.
Este evident faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu a cărui existență este confirmată chiar de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, care, în cuprinsul art. 1 alin. (3), prevede că sumele plătite eșalonat se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S.. Or, prin instituirea obligației de actualizare a sumei cu indicele prețurilor de consum, legiuitorul recunoaște implicit existența prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și, în consecință, instituie o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens).
În aceste condiții sunt incidente dispozițiile invocate ale art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit acelorași dispoziții, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
În cazul dat, pierderea efectiv suferită de creditor, ca prim element de reparare integrală a prejudiciului, este remediată prin măsura prevăzută de art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, constând în actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele prețurilor de consum.
Însă principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune și remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.
Debitorul poate fi exonerat de obligația de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere a creanței stabilite prin titlu executoriu dacă face dovada intervenției unui caz fortuit sau a unui caz de forță majoră, împrejurări care se circumscriu sintagmei "cauză străină, care nu-i poate fi imputată" în înțelesul art. 1082 din Codul civil din 1864.
În ipoteza dată, însă, deși nu se contestă împrejurările care au justificat măsurile promovate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, în scopul menținerii echilibrului bugetar, măsuri care nu au afectat substanța dreptului creditorilor, acestea nu înlătură de plano aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, sub aspectul acordării daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale. Atât timp cât repararea integrală a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atât acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009], iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului.
Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar.
Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, în sensul opiniei exprimate de specialiști recunoscuți, depusă la dosarul cauzei, nu se poate reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care trebuia să se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cât debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constituție, "creanțele asupra statului sunt garantate"] și faptul că măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
Față de cele de mai sus, urmează a admite acțiunea și a obliga pârâta să plătească reclamanților dobânda legală aferentă sumelor datorate de pârâtă în baza Sentinței civile nr. 35/22.01.2009 a Tribunalului Dâmbovița, începând cu data de 01.01.2005 până la data achitării efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. din Administrația Publică Locală Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, ., reprezentată de T. G.- președinte, în numele și pentru membrii de sindicat: G. I., J. L., S. F., Ozorchevici G., Măsășescu M., D. D. F., G. E. C., P. C. E., V. Anișoara, S. S., I. M., Lecoiu M., B. I., P. V., P. S., Lecoiu G. și G. T., în contradictoriu cu pârâta U. Bucșani, prin primar.
Obligă pârâta să plătească reclamanților dobânda legală aferentă sumelor datorate de pârâtă în baza Sentinței civile nr. 35/22.01.2009 a Tribunalului Dâmbovița, începând cu data de 01.01.2005 până la data achitării efective.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședință publică din 21.05.2015.
PREȘEDINTE Grefier
F. E. R. M.
Red. EF
Tehn. RM
4 ex/19.06.2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 305/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 354/2015.... → |
|---|
