Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 60/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 60/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 1330/120/2015
DOSAR NR._ contestație în anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI DE
C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr.60
Ședința publică din 20 mai 2015
Instanța compusă din:
Președinte - A.-L. B.
Judecători - C. M.
- G. C.
Grefier - V. M.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea – petentă S.C. S. . sediul în Rm. V., Calea lui T., nr.239, județul V., împotriva deciziei civile nr. 555/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. G. al Poliției Române –Secția Autostrăzi – Biroul A1, cu sediul în București, ..4-6, sector5.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea – reclamantă, reprezentată prin administratorul S. C. ( identificat cu datele de stare civilă), lipsă fiind intimatul – pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că la data de 14.04.2015 intimatul – pârât a depus întâmpinare.
Instanța pune în discuția părților excepția tardivității formulării contestației în anulare.
Reprezentantul contestatoarei – reclamante susține că a formulat în termen contestația în anulare.
Reprezentantul contestatoarei – reclamante S.C. S. . nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Administratorul contestatoarei –reclamante solicită admiterea contestației în anulare, astfel cum a fost formulată, anularea hotărârii atacate și admiterea plângerii formulate.
Susține că în prima zi de lucru a șoferului S. C., societatea a fost amendată de către agentul constatator din cadrul Secției Autostrăzi Biroul A1 cu suma de 5.000 lei și avertisment, pe motiv că la control, șoferul nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahograf și nici formularul pentru activitatea acestuia pe ultimele 28 de ore. Soferul a fost sancționat și cu avertisment pe motiv că tahograful ar fi prezentat defecțiuni, dar conform declarației martorului, acest tahograf nu prezenta defecțiuni, nefiind nicio probă în acest sens. Susține că prima zi de muncă a șoferului era 24.07.2012, pentru care a existat diagramă tahograf, ori societatea nu putea să-i elibereze acestuia un certificat din acea dată, din moment ce exista diagramă tahograf. Certificatul se eliberează pentru zilele când nu există diagrame tahograf, când șoferul a desfășurat alte activități. Eroarea în care instanț-a s-a pronunțat în recurs este aceea că în motivare arată că i s-a încheiat contract șoferului în 23.07.2012, a fost înregistrat în revisal în 23.07.2012, cu începere a activității în 24.07.2012, data controlului fiind în 24.07.2012, când era prima zi de muncă a conducătorului auto, ori nu societatea trebuia să –i elibereze acestuia certificatul de justificare a timpilor în care nu avea diagramă, pentru că u ar fi avut ce să scrie în diagramă, nu avea ce să bifeze în acel certificat, pentru că anterior datei de_ conducătorul auto nu era angajat al societății. Prin urmare, susține că în cazul de fata, conducătorul auto s-a aflat in imposibilitatea de a prezenta 28 de diagrame aferente celor 28 de zile anterioare zilei controlului, deoarece fusese angajat chiar înainte cu o zi fata de ziua controlului,activitatea sa începând chiar in ziua controlului.
Arată că a depus la dosar o sentință a Tribunalului Dâmbovița într-o altă speță similară, unde s-a admis recursul.
Mai arată administratorul societății contestatoare că a formulat cerere să i se elibereze o copie de pe hotărârea din recurs, s-a adresat cu cerere la Judecătoria Găești, conform plicului depus la dosar. Depune, de asemenea, dovada că s-a adresat Judecătoriei Târgoviște pentru a i se comunica decizia, care i-a fost comunicată la data de 1902.2015, data poștei. Arată că știa soluția pronunțată în recurs, în sensul respingerii recursului, venind la instanță înainte de data de 15 oct. 2015, ocazie cu care a constatat că decizia nu este motivată.
In temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, instanța constată dezbaterile încheiate și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
La data de 10 martie 2015, pe rolul Tribunalului Dâmbovița, s-a înregistrat sub nr._, contestația în anulare, formulată de S.C. S. . administrator, în temeiul art. 503 și urm. Cod procedură civilă, solicitând anularea deciziei civile nr. 555/17.09.2014 pronunțata de Tribunalul Argeș, Secția Civila, în dosarul nr._ și comunicata în data de 19.02.2015 de Judecătoria Găești.
De asemenea, se solicită admiterea plângerii formulate.
În continuare, contestatoarea precizează că, la data de 24.07.2012 ( prima zi de activitate în cadrul societății a șoferului S. C. ) societatea a fost amendata cu suma de 5.000 lei și avertisment, conform procesului - verbal . nr._ încheiat de agentul constatator I.P.J. - Secția Autostrazi - Biroul 1.
Contestatoarea arată că, în urma efectuării unui control asupra conducătorului auto S. C., i-au fost solicitate documentele spre verificare, ocazie cu care s-a constatat ca acesta nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahograf si nici a formularului pentru activitatea conducătorului auto pe ultimele 28 de zile; fapt pentru care agentul constatator a menționat ca tahograful ar fi prezentat defecțiuni, aplicând sancțiunea avertismentului pentru aceasta din urma presupusa contravenție.
Din declarațiile martorului, reiese de asemenea faptul ca tahograful nu fusese defect, iar agentul constatator nu are nicio proba ca era defect, ci doar presupunerile sale ( desi nu este specialist în domeniu).
Împotriva acestui proces verbal, în termen legal, a formulat plângere contravenționala, solicitând anularea procesului verbal de contravenție, însă aceasta a fost respinsa. De asemenea, și recursul împotriva sentinței a fost respins prin decizia civilă a cărei anulare se solicită.
Desi s-a arătat prin acte si depoziția martorului ca faptele sunt eronate, instanța de recurs reținând corect anumite aspecte, a omis sa cerceteze amănunțit unul din motivele de recurs ( art. 503 alin. 2. pct. 3 NCPC), iar dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale ( art. 503 alin. 2. pct. 2 NCPC).
In motivarea sa, instanța retine în mod corect faptul ca șoferul S. C. a încheiat contract individual de munca în data de 23.07.2012 ( conform legii în vigoare contractul de munca trebuie semnat cu o zi înainte de începerea activității), urmând sa si înceapa efectiv activitatea în data de 24.07.2012.
Instanța de recurs, în mod corect, sustine faptul . îi elibereze șoferului un certificat de atestare a activității « de la data la care conducătorul auto lucrează în cadrul societății », însa din eroare nu realizează si nu examinează corect actele depuse la dosar ( contractul de munca), dovada ca șoferul lucrează de la data de 24.07.2014, adică data controlului, data cand în tahograf exista o diagrama. Din moment ce aceea era prima zi de lucru si în tahograf exista diagrama, lucru necontestat de agentul constatator, cum putea angajatorul sa îi elibereze un certificat din data de 24.07.2012, data cand exista diagrama din tahograf.
Certificatul se eliberează pentru zilele cand nu exista diagrame, cand șoferul a efectuat alte activități decât condusul, a fost în repaus, concediu etc.
Conform legii, conducătorul auto trebuie să prezinte agentului constatator ultimele foi de înregistrare pe care el le-a utilizat sau să fie în măsură să prezinte, la orice cerere a agenților de control, diagrama aferentă zilei în curs și cele corespunzătoare perioadei precedente de 28 de zile (art.15 7) din Reglementarea 3821 83 CEE). Ca atare, analizând toate foile de înregistrare pentru cele 28 zile și ziua în curs si însumând timpii de conducere, pauza si odihna, agentul constatator poate stabili daca conducătorul auto a respectat sau nu acești timpi.
De asemenea, instanța s-a aflat într-o grava eroare si nu a cercetat amănunțit acest motiv de recurs. Cât privește analizarea motivelor de recurs, acest temei al contestației în anulare se impune a fi analizat prin prisma prevederilor art. 6 din Convenția Europeana pentru Drepturile Omului.
Astfel, prin hotărârea din 4 martie 2008, pronunțata de C.E.D.O. în cauza E. Burzo contra României, s-a statuat ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât daca cererile pârtilor sunt cu adevărat " înțelese ", adică examinate cu atenție de instanța sesizata. Articolul 6 alin. 1 implica în sarcina instanțelor obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele si propunerile părtilor.
La punctul 46 din hotărârea menționata, C.E.D.O. a reținut ca instanța de recurs nu examinase, în mod aprofundat si serios mijloacelor reclamantului în conformitate cu cerințele unui proces echitabil; ca instanțele nu sunt obligate sa expună motivele respingerii fiecărui argument al unei parti, însa au obligația de a examina adecvat si de a răspunde principalelor mijloace pe care aceasta le expune.
Din contextul descris, reiese clar lipsa de vinovăție a conducătorului auto, cat si a societății petente, acesta neputand justifica activitatea la firma petentă pe ultimele 28 zile, întrucât abia fusese angajat.
In cazul de față, conducătorul auto s-a aflat în imposibilitatea de a prezenta 28 de diagrame aferente celor 28 de zile anterioare zilei controlului, deoarece fusese angajat chiar înainte cu o zi față de ziua controlului, activitatea sa începând chiar în ziua controlului.
Pentru considerentele expuse, se solicită admiterea contestației în anulare, astfel cum a fost formulată.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 503 si urm., art. 411 Cod procedură civilă, OG nr. 2/2001, OG nr. 37/2007, Regulamentul 561/2006, Regulamentului 61/2006, Reglementarea 3821 83 CEE.
La data de 14.04.2015, intimata I.G.P.R. București, a formulat întâmpinare ; considerând că decizia atacată este legală și temeinică, fiind dată ca urmare a interpretării corecte a prevederilor legale în materie, context în care se solicită respingerea contestației în anulare, având în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr. 555/17.09.2014, Tribunalul Dâmbovița a respins recursul formulat de contestatoarea S.C. S. .. si a menținut ca legală si temeinică sentința civilă nr. 298/25.02.2014, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._ .
Intimata solicită să se constate că prin contestația în anulare nu sunt formulate critici concrete cu privire la decizia nr. 555/17.09.2014, ci sunt reluate motivele din cererea de recurs asupra cărora Tribunalul Dâmbovița s-a pronunțat deja prin decizia atacată.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată inițială formulată în dosarul nr._, contestatoarea S.C. S. .. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/24.07.2012 emis de I.G.P.R.- Secția de Poliție Autostrăzi - Biroul Al.
In mod corect, atât Judecătoria Găești, cât și Tribunalul Dâmbovița au respins ca neîntemeiată plângerea, respectiv recursul formulat de S.C. S. .. și a menținut actul sancționator contestat.
Intimata învederează faptul că la data de 24.07.2012, acționând pe linia respectării timpilor de conducere și odihnă pe Autostrada București - Pitești în zona km 55, agentul de poliție D. D. din cadrul I.G.P.R. - Secția de Poliție Autostrăzi - Biroul de Poliție Al, a oprit pentru control autotractorul cu numărul de înmatriculare_, iar la volanul autoutilitarei fiind identificat numitul S. C., căruia i-au fost solicitate documentele personale și ale autoutilitarei.
De asemenea, la solicitarea agentului de poliție, conducătorul auto nu a putut prezenta diagramele tahograf din ultimele 28 de zile și nu prezentat nici un certificat de atestare a activităților întocmit de coordonatorul de transport al societății, din care să reiasă că în această perioadă nu a condus un vehicul din cele la care face referire Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE.) nr. 561/2006.
Conform Regulamentului Consiliului (CE.E.) nr. 3821/1985 în situația în care, în perioada supusă controlului, un conducător de autovehicul desfășura o altă activitate decât condusul sau era disponibil, angajatorul trebuie să-i elibereze un Formular de atestare a activității A.E.T.R.
Totodată, conducătorul auto nu a respectat prevederile art. 8 alin. (2) pct. 16 din O.G. nr. 37/2007, în sensul că nu a reparat tahograful care s-a defectat în cursul călătoriei, astfel, întocmindu-se procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/24.07.2012, conform art. 8 alin. (1) pct. 31 și art. 8 alin. (2) pct. 16 din O.G. nr. 37/2007, contravenții sancționate de art. art. 9 alin. (1) lit. c) și respectiv d) din același act normativ, stabilindu-se amendă contravențională în cuantum de 5000 lei și avertisment scris.
Instanțele de fond și de recurs au constatat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, și că agentul constatator a făcut aplicarea corectă a O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, aplicând sancțiunea contravențională corectă.
Procesul-verbal a fost completat în mod corect de agentul constatator, răspunderea contravențională aparținând persoanei juridice pentru fapta săvârșită de prepusul său, conform prevederilor legale.
Se mai precizează că S.C. S. .. avea obligația completării prin dactilografiere și emiterii formularului de atestare a activității A.E.T.R., care trebuia să fie obligatoriu în posesia conducătorului de autovehicul la data și ora controlului, cu menționarea la pct. 11 a datei de la care conducătorul auto lucrează în cadrul său.
Așa cum rezultă din contractul individual de muncă nr. 94/23.07.2012 depus la dosarul cauzei, conducătorul auto S. C. urma să înceapă activitatea de la data de 24.07.2012 ; iar conform Regulamentului Consiliului (CE.E.) nr. 3821/1985 în situația în care, în perioada supusă controlului, un conducător de autovehicul desfășoară o altă activitate decât condusul, angajatorul trebuie să-i elibereze un Certificat de atestare a activității A.E.T.R., acest formular trebuind să fie obligatoriu în posesia conducătorului de autovehicul la data și ora controlului, și nu la sediul firmei, evitându-se astfel posibilitatea întocmirii cu o dată anterioară.
Se precizează că certificatul de atestare a activității, la pct. 11, cuprinde mențiuni referitoare la data de la care conducătorul auto lucrează în cadrul societății angajatoare, astfel că, în situația în care formularul ar fi fost completat în mod corespunzător și înmânat conducătorului auto pentru a fi prezentat polițiștilor cu ocazia controlului, motivat ( conform punctelor 14-19 ) pentru perioada corespunzătoare (punctele 12 si 13), în sarcina S.C.S. .. nu ar fi fost reținută săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin.l pct.31 din O.G.nr.37/2007 (neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital).
Totodată, instanțele au apreciat probatoriul administrat în mod liber și potrivit convingerilor lor, reținând vinovăția contestatoarei în săvârșirea faptelor contravenționale.
De asemenea, raportat la cuantumul amenzilor prevăzute de O.G. nr. 37/2007, faptele contravenționale săvârșite sunt foarte grave și prezintă un pericol social foarte ridicat ; iar prin lipsa diagramelor din zilele precedente sau a documentelor justificative, se creează premisele eludării controlului, agentul constatator aflându-se în imposibilitatea de a verifica dacă au fost respectate perioadele maxime de conducere și perioadele minime de odihnă.
Intimata solicită a se observa că faptele pentru care contestatoarea a fost sancționată contravențional au fost constatate personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu acesta caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
C.E.D.O. a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Examinând sancțiunile aplicate contestatoarei prin procesul verbal contestat, raportat la prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, se poate observa că acestea sunt legal aplicate, fiind stabilite cu respectarea limitelor impuse de lege, agentul constatator procedând la o corectă individualizare a acestora.
Pentru considerentele expuse, se solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea deciziei civilă recurată ca legală și temeinică.
Au fost invocate prevederile art. 242 C.p.civ.
La data de 14.05.2015, petenta S.C. S. ., a formulat răspuns la întâmpinare, prin care intimata susține ca în apărările petentei nu sunt formulate critici concrete cu privire la decizia nr. 555/17.09.2014, ci sunt reluate aspectele menționate la fond.
De asemenea, au fost reluate pe scurt apărările de la fond, întrucât au legătura cu criticile aduse deciziei sus menționate.
In realitate, se arată că a precizat criticile aduse deciziei, critici la care intimata nu a răspuns, preferând sa copieze întâmpinările de la dosarele de fond, fără a aduce alte informații.
Deși a arătat prin acte si depoziția martorului ca faptele sunt eronate, instanța de recurs, reținând corect anumite aspecte, a omis sa cerceteze amănunțit unul din motivele de recurs ( art. 503 alin. 2. pct. 3 NCPC, iar dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale ( art. 503 alin. 2. pct. 2 NCPC).
Apreciază petenta că a explicat destul de clar faptul că instanța a reținut în mod corect un aspect, mai exact că șoferul S. C. a încheiat contract individual de munca în data de 23.07.2012 si ca . trebuia sa îi elibereze șoferului un certificat de atestare a activității „de la data la care conducătorul auto lucrează în cadrul societății”, însa, din eroare, nu realizează si nu examinează corect actele depuse la dosar ( contractul de munca) dovada ca șoferul lucrează de la data de 24.07.2014, adică data controlului, data când în tahograf exista o diagramă. Din moment ce aceea era prima zi de lucru si în tahograf exista diagrama, lucru necontestat de agentul constatator, cum putea angajatorul să-i elibereze un certificat din data de 24.07.2012, dată când exista diagrama din tahograf.
Certificatul se eliberează pentru zilele când nu se folosesc diagrame, când șoferul a efectuat alte activități decât condusul, a fost în repaus, concediu etc. Formularul de certificat nu este necesar pentru activități care pot fi înregistrate de tahograf, adică nu este necesar în zilele când șoferul conduce, deci nu era necesar nici în data de 24.07.2012, pentru ca în tahograf exista diagrama care atesta activitatea șoferului.
In susținerea celor arătate, a fost redată și nota de orientare referitoare la acest certificat/formular pentru o mai buna înțelegere.
Analizând actele și lucrările dosarului și textele de lege ce reglementează instituția contestației în anulare, conform noului Cod de procedură civilă, tribunalul reține următoarele :
La data de 24.07.2012, contestatoarea a fost sancționată contravențional cu suma de 5.000 lei și avertisment, conform procesului verbal . nr._ încheiat de agentul constatator I.P.J. – Secția Autostrăzi Biroul 1, în urma efectuării acestui control, constatându-se că numitul S. C., conducător auto angajat al societății contestatoare nu a putut prezenta numărul necesar de diagrame tahograf și nici formularul pentru activitatea conducătorului auto pe ultimele 28 de zile.
Împotriva procesului verbal de contravenție, societatea contestatoare a promovat plângere contravențională la judecătoria din circumscripția în care s-a săvârșit fapta, această plângere fiind respinsă, soluție menținută de altfel și de către instanța de recurs.
Prin prezenta contestație în anulare, societatea contestatoare își motivează cererea pe dispozițiile art. 503 alin. 2 pct. 3 noul Cod de procedură civilă, apreciind că rezultatul dat recursului este cel al unei erori materiale.
De asemenea, se mai arată în motivele invocate în cerere, că instanța de recurs, deși ar fi reținut corect anumite aspecte, a omis să cerceteze amănunțit unul din motivele de recurs, iar în ceea ce privește situația de fapt, arată că, conducătorul auto angajat al său, trebuie să prezinte agentului constatator ultimele foi de înregistrare pe care le-a utilizat sau să fie în măsură să prezinte diagrama aferentă zilei în curs și cele corespunzătoare perioadei precedente de 28 de zile.
Precizează contestatoare că instanța de recurs s-a aflat într-o gravă eroare și nu a cercetat amănunțit acest motiv de recurs, încălcându-se astfel și dispozițiile art. 6 din C.E.D.O.
La dosarul cauzei s-au atașat dosarele menționate în contestație, inclusiv decizia pronunțată în recurs.
Examinând motivul avut în vedere de către contestator prin care solicită anularea deciziei din recurs și rejudecarea recursului, instanța constată că, în mod corect, atât Judecătoria Găești, cât și Tribunalul Dâmbovița, au respins, ca neîntemeiată atât plângerea contravențională, cât și recursul declarat de societatea contestatoare.
Faptul că instanța de recurs dintr-o eroare materială nu ar fi analizat în concret conținutul înscrisurilor de la dosar, inclusiv diagramele depuse, nu pot fi reținute în cauză, câtă vreme fapta a fost constatată personal de către agentul constatator și s-a pornit de la prezumția că plângerea contravențională reflectă adevărul.
C.E.D.O. a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumții de fapt și de drept, iar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, iar prezumțiile apreciate ca fiind în favoarea contravenientului să fie apreciate în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea faptei și consecințele acesteia.
În speța dedusă judecății, nu se poate reține că din greșeală materială instanța de recurs a avut în vedere considerațiile menționate mai sus, deoarece, fapta a fost dovedită în fața ambelor instanțe, iar prezumția de legalitate de care se bucură contravenientul nu împiedică pe acesta din urmă să facă dovada contrarie a celor reținute în actul constatator al contravenției.
Pentru toate aceste considerente și constatând că instituția contestației în anulare este o cale extraordinară de atac și că motivul invocat pentru admiterea acesteia trebuie să fie dovedit în mod strict și imperative de către contestator, tribunalul apreciază că nu poate fi admisă această contestație în anulare.
Referitor la excepția tardivității formulării contestației la întâmpinare, invocată de către intimat, aceasta va fi respinsă, deoarece se constată că – contestația a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 506 noul Cod de procedură civilă.
Concluzionând, instanța, legal investită cu soluționarea contestației în anulare, va respinge această contestație, dar și excepția tardivității formulării ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității formulării contestației în anulare.
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea – petentă S.C. S. . sediul în Rm. V., Calea lui T., nr.239, județul V., împotriva deciziei civile nr. 555/17.09.2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. G. al Poliției Române –Secția Autostrăzi – Biroul A1, cu sediul în București, ..4-6, sector5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2015.
P., JUDECATORI,
A.-L. B. C. M. G. C.
Grefier, V. M.
Red. M.C.
Tehnored. SEM
2 ex./10.07.2015
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 04-05-2015, Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 563/2015.... → |
|---|








