Alte cereri. Sentința nr. 1701/2014. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 1701/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 14063/63/2009*

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1701/2014

Ședința publică de la 12 Mai 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. G. V.

Grefier L. M.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta . și pe pârâtele C.N.T.E.E. "T. E." S.A. - ( FOSTĂ . T. E. SA SUCURSALA DE TRANSPORT C., .-DISPECERUL ENERGETIC TERITORIAL C., M. C., P. M.. C., intimat P. M.. C., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ D., având ca obiect.

Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 05.05.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.05.2014.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:

La data de 25 noiembrie 2009 . a chemat in judecata pârâții . TRANSELECTRICA SA SUCURSALA DE TRANSPORT C., . Energetic Teritorial C. M. C., P. MUNICIPIULUI C., P. MUNICIPIULUI C. și AGENȚIA NAȚIONALA DE C. SI PUBLICITATE IMOBILIARA OCPI, acesta din urma parat fiind chemat in judecata doar pentru a-i fi opozabila hotărârea ce se va pronunța in prezenta cauza, solicitând ca instanța sa dispună constatarea nulității absolute a certificatului mr._/2009, certificat in baza căruia a fost înscris in mod nelegal in Cartea Funciara nr._ a municipiului C. dreptul de proprietate pe imobilele si construcție S+P+4 si teren, ambele situate in C., .. 1, județul D., imobile pentru care primii trei parați si-au înscris dreptul de proprietate in detrimentul nostru in baza unor așa zise acte de proprietate ce au fost emise cu încălcarea LEGII si cu nesocotirea Autorizației de Construcție emise antecesorilor reclamantului in 1983.

In motivarea în fapt, a acțiunii a arătat că, primilor trei pârâți, Ministerul Economiei le-a emis pentru terenul in suprafața de 328,14 m.p. situat in C., .. 1 in baza HGR/834/1990 Certificat de atestare a dreptului de proprietate. Emiterea acestui certificat s-a făcut cu nesocotirea Legii 13/2007 privind energia art. 41- (4) si (5) care arata ca: "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la . prezentei legi sunt si raman in proprietatea publica a statului. Fac excepție de la prevederile alin. (4) terenurile pentru care operatorul de distribuție, titular de licența, a dobândit dreptul de proprietate, in condițiile legii.". Conform aceleiași Legi 13/2007 art. 3 punctul 51 prin "rețea electrica se intelege un ansamblul de linii, inclusiv elementele de susținere si de protecție a acestora, stațiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrica de la o capacitate energetica de producere a energiei electrice la un utilizator. Rețeaua electrica poate fi rețea de transport sau rețea de distribuție;"

Precizează ca pe cota parte din acest teren se afla incaperile tehnologice: camera de comanda, incapere baterie acumulatori, incapere compresoare, incapere transformatoare servicii interne si puțul de cabluri toate parti integrante ale stației electrice de transformare energie electrica 110/20 kV C. centru, stație electrica afectata serviciului public de distribuie energie electrica, instalație de utilitate publica, stație electrica proprietatea noastră. De asemenea tot pe cota parte din acest teren deținem si câteva incaperi administrative. Toate acestea se afla in etajele 1 si 2 precum si la parterul clădirii P+4 situate pe terenul pentru care s-a emis de Ministerul Economiei certificat de atestare a dreptului de proprietate societății TRANSELECTRICA, certificat . 3 nr._/2009 pentru terenul in suprafața de 328,14 m.p. situate in C., .. 1, județul D..

Datorita faptului ca in clădirea de patru etaje se afla o parte a stației electrice afectata utilității publice, nu se putea emite certificat de atestare a dreptului de proprietate intrucat terenul de sub ea aparține domeniului public al Statului si acest teren nu poate fi introdus in circuilul civil intrucat nu a fost scos legal din domeniu public. Concret, desi Legea arata ca terenul aparține domeniului public si daca pana acum nu s-a emis certificat, odată cu . Legii 13/2007 nu se mai pot emite certificate de atestare a dreptului de proprietate pe terenurile de sub instalațiile electrice, totuși Ministerul Economiei a emis certificatul.

Uterior sau concomitant, P. C., facand abstracție ca tot ea, in anul 1983 a emis antecesorilor noștri Autorizația de construcție nr. 64, le-a emis paraților in baza Legii 7/1996 art. 55 Certificat de Atestare a edificării/extinderii construcției P+4, clădire i situata in C., .. 1, certificat nr._/2009. Precizam ca pentru aceasta construcție (împreuna cu altele situate in . clădire P+10-11 si corp posterior colt cu .. 1) tot P. C. a emis in anul 1983 in data de 16 iunie Autorizația de construcție nr. 64 întreprinderii de Rețele Electrice C., adică antecesorilor noștri conform istoricului anexat.

Legea invocata mai sus permite Primăriei sa elibereze un astfel de Certificat doar daca este cazul (si in aceasta speța nu este cazul intrucat este emisa autorizație de construcție) pentru construcțiile edificate fara autorizație ori in acest caz autorizația exista si ne-a fost eliberata noua (in fapt antecesorilor noștri) si nu societății TRANSELECTRICA (in fapt antecesorilor sai) si/sau punctelor sale de lucru din C.. Practic, P. ne-a eliberat autorizație de construcție noua si certificate pentru intabulare, altora. Prin emiterea certificatului cu incalcarea Legii, P. "a dat practic in proprietate" societății Transelectrica si clădirea proprietatea noastră. In aceasta clădire funcționează la parter, etajele 1 si 2 o parte a stației electrice de transformare energie electrica 110/20 kV C. centru si câteva încăperi administrative. Partial la etajele 3 si 4 funcționează TRANSELECTRICA -Dispecerul Energetic Teritorial C..

Cel mult se putea elibera un astfel de certificat doar pentru parțial din etajele 3 si 4 insa nici pentru acestea nu se poate emite in mod legal certificat in baza legii 7/1996 intrucat asa cum am arătat mai sus exista autorizație pe numele nostru si nu al TRANSELECTRICA, Dispecerul Teritorial fiind acolo doar cu acordul nostru inca de la data finalizării construcției de către reclamant.

Acest lucru nu inseamna insa ca acesta impreuna cu societatea mama . cu acordul Primăriei (prin emiterea certificatului) poate sa primească in proprietate clădirea integral. Mai mult, intre noi si TRANSELECTRICA SA, inainte de emiterea acestui certificat a fost semnata o minuta din care rezulta ca nu putem partaja clădirea, pentru ca, spunea TRANSELECTRICA SA, nu exista LEGE, insa prin semnarea acestei minute, TRANSELECTRICA ne recunoștea implicit un drept de proprietate absoluta pe o parte a clădirii in discuție. Ulterior, fiind de rea credința si profitând de necunoașterea situației de catre P. C., TRANSELECTRICA obține acest certificat pe caile legale.

. are calitatea de operator de distribuție, având in acest sens Licența de distribuție energie dar si contract de concesiune a serviciului public de distribuție energie electrica incheiat cu Ministerul Economiei. Practic suntem in fapt titluari ai Licenței de distribuție energie in zona Olteniei iar clădirea pentru care s-a emis certificat, adăpostește o stație electrica afectata utilității publice, obiectiv vital in asigurarea condițiilor tehnice pentru municipiul C., condiții impuse de Licența de Distribuție Energie E..

Astfel, emiterea certificatului s-a făcut cu incalcarea flagranta a Legii 7/1996 art. .55 intrucat Autorizația pentru construcție a fost emisa pe numele antecesorilor noștri si nu pe numele antecesorilor Transelectrica. In plus existând aceasta autorizație veche, nu mai era cazul sa se emită un ceretificat intrucat nu vorbim de inexistenta autorizației sau nu vorbim de o clădire nou construita.

Arată ca au indeplinit procedura prealabila cu Ministerul Economiei si P. C., procedura prealabila prevăzuta de Legea Contenciosului Administrativ astfel incat sa putem solicita constatarea nulității absolute a respectivelor acte ce au stat la baza inscrierii in Cartea Funciara a dreptului de proprietate asupra terenului si construcției P+4 din C., .. 1. Urmează sa introducem la Curtea de Apel C. acțiune prin care solicitam constatarea nulității absolute a Certificatului de Atestare drept de proprietate pentru teren.

In drept invocă prevederile Legii Contenciosului Administrativ, Legii nr. 7/1996, Legii 13/2007.

Solicită încuviințarea probei cu inscrisuri, interogatoriu, expertize tehnice in electroenergetica, expertiza topocadastrala expertize care sa se desfășoare evident in comun si solicita deasemenea sa se pună in vedere paraților sa prezinte in copii certificate actele care au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra clădirii și terenului în discuție.

În baza art. 242 c.pr.civ. s-a solicitat judecata și în lipsă.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" SA, la data de 12 ianuarie 2010, in nume propriu si in numele Sucursalei de Transport C. si al Dispecerului Energetic Teritorial C., entități fara personalitate juridica din structura C. Transelectrica SA, a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat admiterea excepțiilor invocate de către C. Transelectrica SA și pe fondul cauzei să se dispună respingerea cererii formulată de reclamanta pentru următoarele motive:

Pe excepții, se arată că în fapt, reclamanta a solicitat prin cererea de chemare in judecata „ ca instanța sa dispună constatarea nulității absolute a certificatului nr._/2009 in baza căruia a fost inscris in mod nelegal in Cartea Funciara nr._ a municipiului C. dreptul de proprietate pe imobilele si construcție S+P+4 si teren, ambele situate in C., ..l, județul D., imobile pentru care primii 3 parați si-au inscris dreptul de proprietate in detrimentul nostru in baza unor asa zise acte de proprietate ce au fost emise cu încălcarea Legii si cu nesocotirea autorizației de construcție emise de dv. antecesorilor noștri in 1983".

1) Excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Sucursalei de Transport C..

Acțiunea a fost formulata si impotriva Sucursalei de Transport C., cu sediul in C., ., județul D., motiv pentru care invocam excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Sucursalei de Transport C., excepție de fond, peremptorie si absoluta, pentru considerentele ce le vom expune in cele ce urmează.

Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice, astfel cum este definita, este acea parte a capacității civile care consta in aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobândi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligații civile, prin incheierea de acte juridice civile, de către organele sale de conducere.

Conform prevederilor art. 35 din Decretul nr.31/1954 persoana juridica isi exercita drepturile si isi asuma obligațiile prin organele sale.

F. de cele mai sus arătate, invederează onoratei instanțe, ca Sucursala de Transport C. este o structura organizatorica, fara personalitate juridica. înființata in cadrul C. Transelectrica SA si care nu are capacitate de exercițiu intrucat nu indeplineste condițiile prevăzute de dispozițiile art. 26 lit. "e" din Decretul nr. 31/1954 nefiind o instituție de sine stătătoare, neavand un patrimoniu propriu si un scop propriu care sa dea sens celorlalte doua elemente constitutive ale persoanei juridice, in sensul ca organizarea proprie si patrimoniul propriu sa fie afectate realizării obiectului sau propriu de activitate.

F. de cele învederate, solicita sa se constate ca sunt îndeplinite dispozițiile art. 161 alin. 2 Cod procedura civila si sa se dispună admiterea excepției astfel cum a fost formulata si sa anulați cererea ca fiind îndreptata impotriva unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu.

2) Excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei de Transport C..

Tot legat de faptul ca cererea de chemare in judecata a fost formulata impotriva Sucursalei de Transport C. invocam excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei de Transport C., excepție de fond, absoluta si peremtorie ce precede fondul cauzei.

Învederează onoratei instanțe ca C. Transelectrica - S.A. este persoana juridică romana, care se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu statutul propriu prevăzut în anexa nr. 1.1. si, conform prevederilor art. 9 alin 3 din Hotărârea Guvernului nr.627/2000 privind reorganizarea Companiei Naționale de Electricitate - SA, "are organizate în componenta sa 8 sucursale de transport fără personalitate juridică și o sucursala de formare și perfecționare a personalului din sectorul energetic ", si pe cale de consecința nu pot sta in instanța in nume propriu.

In practica este consacrat faptul ca unitățile fara personalitate juridica nu au calitate procesuala. Invocam aceasta excepție ca urmare a faptului ca cererea de chemare in judecata este formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala, excepție ce are in vedere inexistenta unei identități intre persoana parata prin cererea de chemare in judecata si cel ce urmează a fi obligat in raportul juridic dedus judecații.

Mai mult decât atat, din analiza documentelor depuse la dosar rezulta fara echivoc faptul ca titulara dreptului contestat de către reclamanta S.C. C. Distribuție SA este C. Transelectrica SA si nu Sucursala de Transport C..

De vreme ce calitatea procesuala este o condiție de admisibilitate a acțiunii, va solicitam sa admiteri excepția astfel cum a fost formulata si sa dispuneți respingerea cererii ca inadmisibila fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

In speța in cauza Sucursala de Transport C. nu este o instituție de sine stătătoare, ci este o parte componenta a C. Transelectrica SA, care este instituția cu personalitate juridica, si care sta in judecata in nume propriu .

3) Excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Dispecerul Energetic Teritorial C..

Acțiunea a fost formulata si impotriva Dispecerului Energetic Teritorial C., cu sediul in C., .. 1, județul D., motiv pentru care invocam excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Dispecerul Energetic Teritorial C., excepție de fond, peremtorie si absoluta, pentru considerentele ce le vom expune in cele ce urmează.

Conform prevederilor art. 35 din Decretul nr.31/1954 persoana juridica isi exercita drepturile si isi asuma obligațiile prin organele sale.

F. de cele mai sus arătate, invederează instanței ca Dispecerul Energetic Teritorial C. este o structura organizatorica, fara personalitate juridica, infiintata in cadrul C. Transelectrica SA si care nu are capacitate de exercițiu intrucat nu indeplineste condițiile prevăzute de dispozițiile art. 26 lit. "e" din Decretul nr. 31/1954 nefiind o instituție de sine stătătoare, neavand un patrimoniu propriu si un scop propriu care sa dea sens celorlalte doua elemente constitutive ale persoanei juridice, in sensul ca organizarea proprie si patrimoniul propriu sa fie afectate realizării obiectului sau propriu de activitate.

F. de cele învederate, solicita sa se constate ca sunt indeplinite dispozițiile art. 161 alin. 2 Cod procedura civila si sa se dispună admiterea excepției astfel cum a fost formulata si sa se anuleze cererea ca fiind îndreptata impotriva unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu.

4) Excepția lipsei calității procesuale pasive a Dispecerului Energetic Teritorial C..

Tot legat de faptul ca cererea de chemare in judecata a fost formulata impotriva Dispecerului Energetic Teritorial C. invoca, excepția lipsei calității procesuale pasive a Dispecerului Energetic Teritorial C., excepție de fond, absoluta si peremtorie ce precede fondul cauzei.

Învederează instanțe ca C. Transelectrica - S.A. este persoana juridică romana, care se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu statutul propriu prevăzut în anexa nr. 1.1. si, conform prevederilor art. 9 alin 4 si 5 din Hotărârea Guvernului nr.627/2000 privind reorganizarea Companiei Naționale de Electricitate - SA, " în cadrul "Transelectrica" - S.A. se desfășoară activități de operator de transport și operator de sistem prin Dispecerul energetic național. Dispecerul energetic național își desfășoară activitatea în teritoriu, conform anexei nr. 1.2.", iar in anexa 1.2 sunt menționate cele cinci DET-uri (dispecer energetic teritorial), entități fara personalitate juridica, pe cale de consecința neputand sta in instanța in nume propriu.

Mai mult decât atat, din analiza documentelor depuse la dosar rezulta fara echivoc faptul ca titularul dreptului contestat de către reclamanta S.C. C. Distribuție SA este C. Transelectrica SA si nu Dispecerul Energetic Teritorial C..

De vreme ce calitatea procesuală este o condiție de admisibilitate a acțiunii, solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulata si sa se dispună respingerea cererii ca inadmisibila fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

In speța in cauza considera ca Dispecerul Energetic Teritorial C. nu este o instituție de sine stătătoare, ci este o parte componenta a C. Transelectrica SA, care este instituția cu personalitate juridica, si care sta in judecata in nume propriu.

Urmare celor mai sus expuse, solicita admiterea excepțiilor menționate asa cum au fost invocate.

II. Pe fondul cauzei, cererea este neîntemeiata, având in vedere următoarele elemente:

II.1 Reclamanta precizează in mod tendențios ca „asa-zisele acte de proprietate au fost emise cu incalcarea legii si cu nesocotirea autorizației de construcție emisa antecesorilor in 1983".

Considera ca reclamanta in mod netemeinic si nelegal face aceste afirmații lipsite de relevanta juridica nesustinute cu niciun fel de probe. Va rugam sa observați ca din analiza Certificatului de atestare a edificării construcției noastre, nr._/22.05.2009, emis de către P. Municipiului C. reiese ca acesta se refera la o clădirea edificata in anul 1978 si nu la o clădire edificata in 1983, pentru care ar fi fost emisa Autorizația de construcție nr.64/1983.

In conformitate cu prevederile art.17 alin.(l) litera k) din Ordinul nr.634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul si modul de intocmire a documentațiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara, raportat la art.55 alin.(l) din Legea cadastrului si publicității imobiliare nr.7/1996, republicata, cu modificările si completările ulterioare am depus documentația necesara, motiv pentru care a fost emis de către P. Municipiului C. Certificatul de atestare a edificării construcției nr._/22.05.2009.

Referitor la Autorizația de construcție nr.64/1983 menționata de către reclamanta ca ar fi fost emisa pentru clădirea DET C. din ..l, menționam ca nu am identificat acest document in verificările pe care le-am făcut pentru inscrierea in CF a dreptului nostru de proprietate. In cazul in care acest document (Autorizația de construcție nr.64/1983) exista si se refera la clădirea Dispecerului Energetic Teritorial C. din ..l, el a fost emis unei entități al cărei successor este si C. Transelectrica SA, intrucat întreprinderea de rețele electrice C. pe numele căreia afirma reclamanta ca ar fi fost emisa autorizația ingloba la acel moment (1983) si activitatea de transport-dispecer din zona arondata Craiovei, activitate preluata de C. Transelectrica SA cu ocazia reorganizărilor successive ale sistemului energetic național.

Nu exista niciun dubiu in ceea ce privește actele care au stat la baza inscrierii dreptului nostru de proprietate asupra imobilelor teren in suprafața de 328,14 mp si construcție S+P+4, ambele situate in C., .. 1, județul D., care sunt legale.

Astfel, pentru terenul in suprafața de 328,14 mp, situat in C., ..l, județul D., Ministerul Economiei a emis pentru C. Transelectrica SA Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr.l 1012, in temeiul HG nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri deținute de societăți comerciale cu capital de stat, modificata si completata, precum si de Criteriile nr. 2665/1C/311/28.02.1992 completate si modificate.

Societatea pârâtă a fost infiintata prin HG nr.627/2000, unde se precizează la art.l: "Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înființează următoarele societăți comerciale:

a) Compania Naționala de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A., cu sediul în municipiul București, . M. nr. 33, sectorul 1, și .. 16-18, sectorul 3, denumita în continuare "Transelectrica" - S.A.;

b) Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." -S.A., cu sediul în municipiul București, .. 9, sectorul 1, denumita în continuare "E." - S.A. prin divizarea Companiei Naționale de Electricitate - S.A. care se desființează."

Conform art. 9 din HG nr.627/2000 " alin.(3) Transelectrica" - S.A. are organizate în componenta sa 8 sucursale de transport fără personalitate juridică și o sucursala de formare și perfecționare a personalului din sectorul energetic.

(4) Sediile filialelor și sucursalelor sunt redate în anexa nr. 1.2.

(5) In cadrul "Transelectrica" - S.A. se desfășoară activități de operator de transport și operator de sistem prin Dispecerul energetic național.

(6) Dispecerul energetic național își desfășoară activitatea în teritoriu, conform anexei nr. 1.2.

In anexa 1.2 la HG nr.627.2000 Lista cuprinzând sucursalele și filialele Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. este menționat la 2. Sediile operatorului de sistem:

Dispecerul energetic teritorial C. - .. 1, C..

Dupa cum se poate observa, in HG nr.627/2000 se precizează ca la adresa din .. 1, C. nu este menționat decât Dispecerul energetic teritorial C., entitate care aparține societății noastre. Este lesne de observat ca daca Guvernul considera ca este necesar ca la adresa din ..l sa figureze si reclamanta S.C.C. Distribuție SA C. acționa in consecința si făcea aceasta mențiune in HG 627/2000.

Din anexele la HG nr.627/2000 se poate observa ca in cazul in care la aceeași adresa funcționau mai multe entități, acestea erau menționate explicit.

De exemplu daca o sa cercetam atent anexa 1.2 la HG nr.627/2000 vom observa la CLUJ apare la adresa din . atat Sucursala de transport Cluj, entitate in structura Transelectrica SA, cat si Sucursala de Distribuție Cluj, din cadrul Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E." - S.A.

De altfel, pentru finalizarea documentației pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate in temeiul HG nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri deținute de societăți comerciale cu capital de stat, modificata si completata, precum si al Criteriilor nr. 2665/1C/311/28.02.1992 completate si modificate, reprezentanți ai C. Transelectrica SA s-au deplasat la sediul DET C. in data de 28.11.2008 in vederea analizării si semnării Procesului verbal de vecinătate impreuna cu reprezentanții C., care isi aveau sediul in vecinătatea imobilului nostru. In cadrul acestor discuții, reprezentanții Companiei impreuna cu reprezentanții C. au constatat ca in protocolul incheiat la 30.06.1998, in baza HG 365/1998, nu a fost stabilita situația terenului in suprafața de 3464 mp care era in administrarea si folosința conform sentinței judecătorești nr.3082/13.03.1998 a RENEL-FTDEE C., a cărei succesoare este si C. transelectrica SA cu cele doua entități ale sale din C. - Sucursala de Transport C. si DET C..

Conform Procesului Verbal din 28.11.2008, reprezentanții celor doua societăți au subliniat ca nu exista temei legal pentru partajarea imobilului din ..l, si au convenit sa intreprinda toate demersurile necesare in vederea clarificării situației,

Transelectrica SA a solicitat la OCPI D. copia dosarului de cadastru care a stat la baza intabularii imobilului din ., imobil vecin cu imobilul din .. 1 in care isi desfășoară activitatea DET C., o structura organizatorica, fara personalitate juridica, infiintata in cadrul C. Transelectrica SA.

Urmare analizei dosarului de cadastru al . SA am constatat ca aceștia au inregistrat doar dreptul de folosința a suprafeței de teren de 3114 mp, in baza sentinței judecătorești nr.3082/13.03.1998, din terenul de 3464 mp, dupa cum reiese atat din Fisa bunului imobil semnata de OCPI D., cat si din adresa Primăriei Municipiului C. nr._/2002.

Mai mult decât atat, din analiza documentației reiese foarte clar ca reclamanta si-a inregistrat prin încheierea de carte funciara nr._/23.10.2003 imobilul pe care il avea in proprietate, cu toate părțile componente respectiv teren in suprafața dec 3144 mp + clădire sediu 12 etaje + clădire stație 110/20 kV.

Daca reclamanta avea documente din care sa reiasă ca are un drept de proprietate asupra terenului si clădirii proprietatea noastră din ..l, bazat pe dreptul antecesorilor acesteia in mod evident o intabula si pe aceasta in anul 2003, alături de celelalte doua clădiri.

Mai mult decât atat se poate observa clar ca stația de 110/20 kV, elementul principal care susține apărarea reclamantei se afla situata in clădirea sa înregistrata prin încheierea de carte funciara nr._/23.10.2003 din . si nu in clădirea proprietatea noastră din ..l.

Din totalul supratetei de teren de 3464 mp din sentința judecătoreasca nr.3082/13.03.1998, suprafața de 3114 mp se afla in folosința . marcata cu culoarea verde inchis) si in proprietatea Primăriei Municipiului C., iar cei 350 mp ramași, care in urma măsurătorilor topo sunt in realitate 328,14 mp (suprafața marcata cu culoarea galben) sunt ocupați de clădirea DET C., clădire care are intrarea in ..l, si nu in . (vezi planul cadastral atașat).

Compania a intocmit documentația topo-cadastrala pentru terenul de 328,14 mp ocupat de DET C. din ..l (conform HGR 627/2000 - Anexa 1.2), si Procesului verbal de vecinătate in care, conform Dosarului cadastral al . SA, ne invecinam cu P. mun. C.,

Procesul verbal de vecinătate a fost semnat de vecinul P. mun. C. si documentația cadastrala pentru terenul ocupat de DET C. in suprafața de 328,14 a fost recepționată si aprobata de OCPI D.. Urmare aprobărilor de către OCPI si DUAT din cadrul Primăriei C. in PV de recepție nr. 501/03.11.2008, Ministerul Energiei a eliberat Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 328,14 mp.

II.2 Reclamanta afirma in mod tendențios ca „emiterea certificatului s-a făcut cu nesocotirea Legii 13/2007 art.41 alin.(4) si (5)"

Construcția S+P+4 pe care este amplasat sediul DET C., precum si terenul aferent de 328,14 mp, nu fac parte din rețeaua electrica de distribuție a energiei, asa cum tendențios afirma reclamanta, neapartinand domeniului public al statului.

Desi reclamanta C. citează corect prevederile din Legea 13/2007, ea adaugă la lege, pentru a-si justifica susținerile ca ar fi existat o asa-zisa incalcare a legii atunci cand a fost inscris dreptul nostru de proprietate, introducând in categoria elementelor care compun rețeaua electrica definite de art.3 punctul 51 din Legea energiei si incaperile aflate in clădirea DET C. din .. 1.

Or, potrivit art.3 alin.51 din Legea nr.l3/2007 rețeaua electrica este definita ca ansamblul de linii, inclusiv elementele de susținere si de protecție a acestora, stațiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite energie electrica de la o capacitate energetica de producere a energiei electrice la un utilizator.

Desi reclamanta C. încearcă sa acrediteze ideea ca Stația electrica 110/20 kV C. centru este una si aceeași clădire cu sediul DET, ele sunt doua clădiri distincte, având adrese diferite. Asa cum se poate observa din încheierea nr._/2003 emisa de Biroul de carte funciara C., clădirea Stația electrica 110/20 kV C. centru se afla la o alta adresa: . unde este inregistrata in pe numele reclamantei in cartea funciara si nu la adresa unde se afla clădirea DET C. - .. 1 C..

Oricât ar incerca reclamanta sa se bazeze pe lipsa de cunoștințe tehnice de specialitate ale instanței de judecata in argumentația sa ca incaperi administrative sau chiar incaperi tehnologice dintr-un sediu administrativ fac parte din rețeaua electrica, aceasta susținere este ușor de inlaturat. având in vedere definiția existenta in legea energiei electrice, unde exista condiția obligatorie ca aceste incaperi sa fie interconectate cu liniile si stațiile electrice si sa se transmită energie electrica de la o capacitate energetica de producere a energiei electrice la un utilizator, condiție pe care incaperile nu o indeplinesc.

In concluzie, nu sunt aplicabile prevederile art. 41 alin.(4) si (5) ale Legii 13/2007, certificatul in cauza fiind emis societății noastre cu respectarea prevederilor legale.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" SA, a formulat întâmpinare la data de 02 februarie 2010, in calitate de intimata, in nume propriu si in numele Sucursalei de Transport C. si al Dispecerului Energetic Teritorial C., entități fara personalitate juridica din structura C. Transelectrica SA, in contradictoriu cu petenta . C., invocand:

Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei . C., o excepție de fond peremptorie si absoluta pentru considerentele ce urmează:

Potrivit art.l din Legea contenciosului administrativ 554/2003 cu modificările si completările ulterioare: " (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."

Având in vedere obiectul acțiunii prin care, petenta a solicitat „ca instanța sa dispună constatarea nulității absolute a certificatului nr._ primăria Municipiului C., certificat in baza căruia a fost înscris in mod nelegal in Cartea Funciara nr._ a municipiului C. dreptul de proprietate pe imobilele si construcție S+P+4 si teren, ambele situate in C., ..l, Județul D., imobile pentru care primii 3 parați si-au inscris dreptul de proprietate in detrimentul nostru in baza unor asa zise acte de proprietate ce au fost emise cu încălcarea Legii si cu nesocotirea autorizației de construcție emise de dv. antecesorilor noștri in 1983", consideram ca . C. nu a justificat care este dreptul sau interesul legitim al său vătămat prin actul administrativ atacat, intrucat nu a prezentat nicio proba din care sa rezulte ca ar avea un eventual drept legat de imobilul din ..l, neavand astfel calitate procesuala activa in aceasta cauza.

Or, prima condiție pentru a putea avea născut dreptul la acțiune in contencios administrativ este identitatea reclamantei cu titularul dreptului la acțiune, fapt care nu este nici justificat, nici probat in cazul de fata.

Reclamanta încearcă in mod netemeinic si tendențios sa inducă in eroare instanța si prezentând un asa zis istoric sa acrediteze ideea ca ar avea un drept de proprietate asupra imobilului in cauza.

1) In fapt, reclamanta S.C.Distributie SA C. prin aceasta acțiune, asa cum a fost formulata si motivata, solicita partajarea imobilului din ..l, compus din teren din teren intravilan cu suprafața de 328,14 mp si construcția S+P+4 cu ., considerând ca ar avea un drept de proprietate absoluta asupra etajelor 1-2 din aceasta clădire.

Dupa cum se poate observa in Anexa 1, intre ..N. T. exista un teren in suprafața totala de 3464 de mp pe care se afla 3 clădiri, respectiv:

I) Sediul S.C. C. Distribuție SA C., . ;

II) Sediul Dispecerat Energetic Teritorial C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. București, .. 1;

III) Stație 110/20 kv C. Centru -S.C. C. Distribuție S.A. C., ..

Prin HG nr. 627/13.07.2000 (Anexa 2) a avut loc divizarea Companiei Naționale de Electricitate S.A. CONEL, care se desființează, si totodată infiintarea unor noi societăți comerciale: Compania Naționala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, Societatea Comerciala de Distribuție si Furnizare a Energiei Electrice E. S.A., S.C. Hidroelectrica S.A. si S.C.Termoelectrica S.A. Prin aceeași hotărâre se împart si sediile Companie Naționale de Electricitate S.A. intre societățile nou infiintate. în ceea ce privește repartizarea sediilor mai sus menționate din ..N. T. din M. C. se precizează:

In anexa 1.2. la HG nr. 627/13.07.2000, dupa cum se poate constata: sediul din ..2 (de fapt nr.l, conform rectificării din 24 ianuarie 2008) a fost atribuit C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. ca sediu pentru Dispecerul Energetic Teritorial C..

In anexa 5.2. la HG nr. 627/13.07.2000 se poate constata ca imobilul din . este atribuit S.C.E. S.A. ca sediu pentru Sucursala de Distribuție C..

Deci, din acest punct de vedere nu exista niciun dubiu despre modalitatea cum s-au impartit aceste sedii, Hotărârea de Guvern nr. 627/13.07.2000 fiind foarte clara din acest punct de vedere, atribuind sediul din ..l către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., iar sediul din . către S.C. E. S.A. Daca Guvernul ar fi avut intenția sa atribuie sediul din ..l, in comun, celor doua societăți, in mod clar ar fi făcut materializat aceasta intenție, asa cum a făcut cu sediul din Cluj, ., pe care l-a atribuit in comun si C.N.T.E.E. Transelectrica S.A pentru sediul Sucursalei de Transport Cluj si S.C. E. S.A. pentru Sucursala de Distribuție Cluj.

Mai mult decât atat, prin H.G. 1342/27.12.2001 (Anexa 3) S.C. E. S.A. se reoganizeaza prin infiintarea a 8 societăți comerciale, una dintre ele fiind Societatea Comercială Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "E. Oltenia" - S.A., filiala a "E." - S.A., cu sediul în municipiul C., ., denumita în continuare "E. Oltenia" - S.A. In anexa 5.1 la H.G. 1342/27.12.2001 este inregistrat statutul acestei societăți comerciale, iar al art.3 se menționează:

„Sediul

(1) "E. Oltenia" - S.A. are sediul principal în municipiul C., ., județul D..

(2) La data infiintarii "E. Oltenia" - S.A. are în componenta sedii secundare denumite sucursale de distribuție și furnizare a energiei electrice, fără personalitate juridică, prevăzute în anexa nr.5.2."

In anexa 5.2.1a H.G. 1342/27.12.2001 sunt prezentate toate sediile secundare aflate in componenta S.C. E. Oltenia S.A. la data infiintarii. Dupa cum se poate constata printre acestea nu figurează si un eventual sediu in M. C., pe ..l.

Prin H.G.85/03.02.2005 (anexa 4) se aproba procedura de privatizare a S.C.E. Oltenia A., prin cumparea pachetului majoritar de catre C. A.S. Ulterior prin vânzări succesive de capital C. E. Oltenia S.A. a fost privatizata aproape in totalitate si prin schimbarea denumirii devine C. C. Distribuție S.A. C., reclamanta din aceasta acțiune.

Dupa cum se poate observa, S.C. C.E.Z. Distribuție S.A. C. incearcă să își revendice acum -: mponenta mai multe sedii decât cele avute de catre antecesoarele sale S.C. E. Oltenia S.A. S C. E. S.A. Afirmațiile reclamantei referitoare la întreprinderea de Rețele Electrice C., ^ire ar fi antecesoarea sa si că astfel i-ar fi fost transmise anumite drepturi cu privire la imobilul in _ i sunt lipsite de relevanta juridica, având în vedere ca întreprinderea de Rețele Electrice C. -:e in același timp si antecesoarea noastră, iar atribuirea sediilor, asa cum am invederat mai sus, a fost o ¿mbutie exclusiva a Guvernului, in etapele menționate.

Poziția reclamantei S.C. C. Distribuție S.A. C. este cu atat mai mult neînțeles cu cat in anul 2003 antecesoarea sa S.C. E. Oltenia S.A., prin incheierea de carte funciara nr._/2003 anexa 5), si-a inscris dreptul de proprietate asupra celor doua clădiri din . clădire sediu si stația de transformare 110/20 kv C. Centru, precum si dreptul de folosința asupra terenului in suprafata de 3114 mp. Ceea ce a ramas neinscris in cartea funciara este exact terenul de 328,14 mp precum si clădirea S+P+4, din ..l, reprezentant sediul C. Transelectrica I A. pentru Dispecerul Energetic teritorial C.. în mod evident reclamanta si-ar fi inscrís in cartea funciară si dreptul de proprietate asupra terenului si clădirii noastre daca ar fi avut documente in acest scop.

2) Reclamanta S.C. C. Distribuție S.A. C. incearca sa inducă in eroare instanța de decata in ideea ca imobilul din ..l ar fi unul si acealasi cu Stația de sformare 110/20kv C. Centru, care este inscrisa in cartea funciara pe numele sau. Asa cum se atestă constata imobilul din ..l este o clădire distincta si se afla amplasata intre sediul S.C. C. Distribuție C. S.A si stația de transformare 110/20kv C., cele doua imobile situate pe . aparținând reclamantei.

Din acest motiv învederează instanței ca afirmațiile reclamantei potrivit cărora pe terenul din ..l, pentru care Ministerul Economiei le-a eliberat Certificatul de atestarea dreptului de proprietate ., nr.l 1012, cu respectarea Legii 15/1990 si H.G. 834/1991, s-ar afla stația de transformare de 110/20kv nu pot fi adevărate.

F. de cele învederate solicită sa se constate faptul ca reclamanta nu justifica calitatea procesuala activa întrucât nu poate proba ca s-ar se afla in fata unui drept al său recunoscut de lege, care sa ii fie vătămat prin actul administrativ atacat, sa admiteti excepția invocata si sa respingeți cererea ca fiind promovata de o persoana fara calitate procesuala activa.

La data de 09 februarie 2010 ., a formulat cerere de suspendare a judecății a cauzei ce face obiectul dosarului nr._, pâmă la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._, aflat pe rolul Curții de Apel C. – secția contencios administrativ și fiscal.

La data de 9 februarie 2010 O.C.P.I. D. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției, motivând că, atribuțiile instituției sunt expres reglementate de actele normative în vigoare – HG 1210/2004.

La solicitarea instanței, P. municipiului C. a înaintat documentația care a stat la baza certificatului nr._/6/2006.

Prin încheierea de ședință din 9 martie 2010 instanța a suspendat cauza în baza art. 244 alin.1 pct.1 c.pr.civ., până la soluționarea dosarului nr._, aflat pe rolul Curții de Apel C. – secția contencios administrativ și fiscal.

La data de 26 martie 2013 ., a formulat cerere de a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, fiind acordat termen la data de 30 mai 2013 pentru când s-a dispus citarea părților.

S-a depus la dosar Decizia nr. 4713 din 9 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

În urma analizei actelor și lucrărilor dosarului, prin sentința nr.7729/26.09.2013 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I., iar pe fond a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegaliate, iar prin decizia nr. 995 din 11.02.2014 Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de ., a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a se pronunța astfel Curtea a reținut că instanța de fond a apreciat prin sentința recurată că actul contestat, respectiv certificatul nr_/2009 nu se încadrează în categoria actelor administrative, pentru că în conținutul său nu se regăsesc caracteristicile acestui act, cum ar fi: manifestare de voință expresă, unilaterală, capacitatea de a da naștere, a modifica sau stinge raporturi juridice.

Recurenta susține că instanța de fond s-a pronunțat asupra naturii juridice a actului contestat fără a pune în discuția părților acest aspect, fiind astfel încălcate principiile contradictorialității și al dreptului la apărare.

Într-adevăr, procesul civil este guvernat de principiile fundamentale pe baza cărora se stabilesc raporturile dintre instanța de judecata, părțile litigante si ceilalți participanți la proces legat de activitatea lor procesuala. Nerespectarea acestor principii este sancționată cu nulitatea actelor de procedura si atrage casarea hotărârii judecătorești. Nulitățile decurgând din nesocotirea acestor principii sunt nulități virtuale si operează fără ca partea care le invoca sa fie obligata a face dovada vătămării.

Unul dintre cele mai importante principii este principiul dreptului la apărare, consacrat cu valoare constituționala. In sens formal, prin drept la apărare se desemnează posibilitatea recunoscuta de lege părților litigante de a-si angaja un apărător care sa le asigure o apărare calificata. Distinct de aceasta, sub aspect material, dreptul la apărare include in conținutul sau posibilitatea părților de a lua cunoștința de toate actele de la dosar, de a formula cereri, de a solicita probe, de a invoca excepții de procedura, de a exercita căile legale de atac, de a recuza judecătorii, precum si alte prerogative recunoscute de lege părților în scopul susținerii intereselor lor.

Principiul contradictorialității presupune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea să-și exprime punctul de vedere asupra chestiunilor de fapt sau de drept invocate de instanța din oficiu sau de părți. De asemenea, principiul contradictorialității este o componentă a garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art 6 paragraf 1, ce se degajă din jurisprudența europeană. Intre dreptul la apărare si principiul contradictorialității exista o legătura indisolubila, instanța trebuind sa asigure parților posibilitatea de a-si susține si argumenta cererile, de a invoca probe, de a combate dovezile solicitate de adversar. De asemenea și aspectele invocate din oficiu de instanță trebuie puse în discuția părților. Astfel, potrivit art 129 alin 4 C.pr.civ, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare. Acest text îmbină principiul contradictorialității cu principiul rolului activ al judecătorului care, atunci când invocă din oficiu o anumită problemă, este obligată să o pună în dezbaterea contradictorie a părților. Din analiza încheierii de amânare a pronunțării rezultă că în cauză nu a fost pusă în discuție calitatea de act administrativ a actului atacat. De asemenea, nici prin apărările formulate prin întâmpinările depuse la dosar nu a fost invocată lipsa calității de act administrativ a certificatului contestat

În concluzie, sunt nesocotite principiul contradictorialității și dreptul la apărare, și este încălcat dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în situația în care instanța se pronunță unui aspect deși acesta nu a făcut obiectul dezbaterii, părțile fiind private de posibilitatea de a-și susține și dovedi drepturile sau de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune în exercitarea rolului său activ conferit de art. 129 din Codul de procedură civilă, fapt ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila.

Față de toate aceste considerente, Curtea a constatat că recursul declarat de către recurenta . este întemeiat, fiind admis în baza art. 304 indice 1 și art. 312 alin. 2 și 5 cod procedură civilă, a fost casată sentința civilă nr. 7729/26.09.2013, pronunțată de Tribunalul D. și, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și a dreptului la apărare, a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță

Primind dosarul spre rejudecare a fost înregistrat sub nr._, și s-a dispus citarea părților.

Examinând cu prioritate, conform art.137 C.p.civ., excepțiile invocate, instanța reține că reclamanta a solicitat prin cererea de chemare in judecata „constatarea nulității absolute a certificatului nr._/2009, certificat in baza căruia a fost inscris in mod nelegal in Cartea Funciara nr._ a municipiului C. dreptul de proprietate pe imobilele si construcție S+P+4 si teren, ambele situate in C., ..l, județul D., imobile pentru care primii 3 parați si-au inscris dreptul de proprietate in detrimentul nostru in baza unor asa zise acte de proprietate ce au fost emise cu încălcarea legii si cu nesocotirea autorizației de construcție emise de dv. antecesorilor noștri in 1983".

În speță se invocă excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Sucursalei de Transport C. și a Dispeceratului Energetic Teritorial C., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora.

Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice, astfel cum este definita, este acea parte a capacității civile care consta in aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobândi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si îndeplini obligații civile, prin încheierea de acte juridice civile, de către organele sale de conducere.

Se învederează ca pârâtele sunt o structura organizatorica, fara personalitate juridică si care nu au capacitate de exercițiu întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 26 lit. "e" din Decretul nr. 31/1954, nefiind o instituție de sine stătătoare, neavând un patrimoniu propriu si un scop propriu care sa dea sens celorlalte doua elemente constitutive ale persoanei juridice, in sensul ca organizarea proprie si patrimoniul propriu sa fie afectate realizării obiectului sau propriu de activitate.

În cauză se reține că pe de o parte, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

Pe de altă parte, în litigiile de contencios administrativ, ceea ce interesează este capacitatea administrativă care reprezintă aptitudinea recunoscută de lege unei autorități publice de a avea drepturi și obligații și de a le exercita, în nume propriu, în scopul realizării administrației publice, adică de a emite acte administrative

Capacitatea juridică administrativă conferă unei autorități și calitatea de subiect de drept, independent de existența personalității juridice.

De altfel, legea 554/2004 folosește conceptul de autoritate publică (art.2 alin.1 lit a) atunci când desemnează persoanele care pot emite acte administrative și care pot, deci, sta în judecată ca pârâte, în calitate de emitente ale actelor administrative.

În sensul legii contenciosului administrativ, pentru a putea fi considerată o autoritate publică, o anumită entitate trebuie să întrunească trei caracteristici:

a) să fie organ de stat sau al unităților administrativ teritoriale; calitatea de organ de stat sau al unităților administrativ teritoriale este conferită prin lege, deși legislația română nu folosește întotdeauna această noțiune, ci una echivalentă, de “autoritate” - de exemplu, art.21 din legea 215/2001: autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive”.

b) să acționeze în regim de putere publică; puterea publică este conferită și ea prin lege - astfel, după ce art.3 alin.1 definește autonomia locală ca fiind dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii, precizează în alin.2 că “acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene (…)”, precizare care are de fapt semnificația conferirii de putere publică acestor autorități locale.

c) acțiunea ei să aibă ca scop satisfacerea unui interes legitim public.

În speță cum Sucursala de Transport C. deși este o sucursala fara personalitate juridică are un drept de administrare asupra imobilului edificat pe terenul în litigiu, în concluzia celor de mai sus, raportat la obiectul acțiunii, instanța apreciază că s-a făcut dovada legitimării procesuale pasive a acestor pârâti, motiv pentru care excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Sucursalei de Transport C.. și a Dispeceratului Energetic Teritorial C., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora urmează a fi respinsă. .

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I.D., aceasta urmează a fi admisă dat fiind faptul că pentru a putea avea născut dreptul la acțiune in contencios administrativ este necesar a exista identitate între pârât și cel ce va fi obligat în raportul juridic dedus judecății, fapt care nu este nici justificat, nici probat in cazul de fata.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a .

Aceasta urmează a fi respinsă dat fiind faptul că există identitate între persoana acesteia și titularul dreptului la acțiune fiind continuatoarea .>

În ce privește fondul cauzei, analizând actele si lucrările dosarului instanța reține că, urmare a cererii formulate de C. Transelectrica SA, a fost emis la data de 22.05.2009 de către P. mun. C. certificatul de atestare a edificării/extinderii construcției nr._/2009 prin care se adeverește că pe terenul situat în municipiul C., ..1, teren proprietatea C. Transelectrica SA, se află amplasată o construcție edificată în 1978, cu regim de înălțime S+P+4 cu o suprafață construită de 328,14 m.p. și o suprafață desfășurată de 1968,84 m.p. Construcția are structura din beton armat, pe o fundație din beton, planșee din beton armat, pereții exteriori și interiori din zidărie de cărămidă, acoperiș din tablă.

La întocmirea acestui act s-au avut în vedere certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr._/2009 emis în favoarea C. TRANSELECTRICA SA, procesul-verbal de recepție nr.501/13.11.2008, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, H.G. nr.365/02.07.1998, H.G. nr.627/13.07.2000, sentința civilă nr.3082/1998 având ca obiect acțiune în constatare, adresa de la OCPI nr._/P/13.11.2008, documentația topografică în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor existente în patrimoniul C. TRANSELECTRICA SA, memoriul tehnic, planul de încadrare în zonă.

Împotriva acestui certificat, reclamanta a formulat plângere prealabilă solicitând revocarea actului, plângere care însă a fost respinsă, astfel cum se menționează în adresa nr._/02.11.2009 emisă de P. mun. C..

Se mai reține că prin sentința nr.292/30.05.2011 a Curții de Apel C.-Secția contencios administrativ și fiscal pronunțată în dosar nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului . Energetic Teritorial C., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei de Transport C., a fost respinsă excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale pasive a .. A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții . Transelectrica SA Sucursala de Transport C., Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Oficiu de C. și Publicitate Imobiliară D. și a anulat certificatul de atestare . nr._/19.03.2009 emis de Ministerul Economiei în favoarea . obgligat pârâții . Transelectrica SA-Sucursala de Transport C., Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50.2085,70 lei.

Această sentința a devenit irevocabilă, fiind menținută prin decizia nr.4713/09.11.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție ca urmare a respingerii recursurilor declarate de C. Transelectrica SA și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Având în vedere că, așa cum se menționează în adresa nr._/03.11.2009 prin care s-a soluționat contestația prealabilă de către P. mun. C., la baza emiterii certificatului nr._/2009 contestat în prezenta cauză, s-a avut în vedere certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr._/19.03.2009, act care prin sentința nr.292/2011 rămasă irevocabilă a fost anulat, instanța apreciază că în cauză este incident principiul anulării acului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial "resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis", principiu în virtutea căruia anularea actului inițial primar atrage anularea și a actului subsecvent, următor, ca urmare a legăturii sale cu primul.

În raport de aceste considerente, în temeiul principiului mai sus arătat și care își găsește pe deplin aplicabilitatea în cauză, instanța apreciază ca fiind întemeiată acțiunea formulată astfel că va fi admisă și va fi anulat certificatul de atestare a edificării /extinderii construcției nr._/22.05.2009 emis de P. M.. C. ca urmare a anulării actului care a stat la baza emiterii acestuia, respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr._/19.03.2009.

In ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă, instanța apreciază ca suma de 41.868,89 lei reprezentând onorariu avocat este nejustificat de mare in raport cu munca depusă, probatoriul administrat si complexitatea cauzei, impunându-se reducerea acestuia.

Această abilitare a instanței de reducere a onorariului avocațial este dată de dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă, care au fost declarate constituționale prin decizia nr. 401 din 14 iulie 2005 a Curții Constituționale.

În considerentele acestei decizii s-a arătat că nicio dispoziție din legea fundamentală nu interzice expres consacrarea prin lege a prerogativelor instanței de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată cuantumul onorariului convenit între părțile contractului de asistență juridică, prin prisma proporționalității cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.

O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar să-i fie opozabil, iar opozabilitatea este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătorească, creanța dobândind astfel caracter cert, lichid și exigibil.

În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României). Particularizând, instanța europeană de contencios a drepturilor omului a statuat că onorariile avocațiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.

Dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă nu contravin nici dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, conform cărora contractul dintre avocați și client nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de niciun organ al statului.

Aceste prevederi se aplică exclusiv raporturilor contractuale dintre părțile contractului de asistență juridică, fiind o aplicație particulară a art. 969 Cod civil, care consacră principiul obligativității respectării contractului de către părți, clientul având obligația de a achita integral onorariul, pe care însă nu îl va putea recupera de la partea adversă, în măsura în care va câștiga procesul, decât dacă instanța va aprecia asupra caracterului său real, necesar și rezonabil.

Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere nici împrejurarea că la momentul când pârâtul P. mun. C. a emis actul contestat în prezenta cauză, certificatul . nr._/19.03.2009 care a fost avut în vedere se bucura de prezumția de temeinicie și legalitate, astfel încât nu se poate reține că în totalitate culpa aparține acestui pârât.

În consecință, în temeiul art.274 C.pciv., va fi obligat pârâtul P. municipiului C. la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. D., cu sediul în C. ..4, județul D. și respinge acțiunea față de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.

Respinge celelalte excepții invocate.

Admite acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul în București, Șoseaua N. T., Clădirea America House, ., în contradictoriu cu pârâtele C.N.T.E.E. "T. E." S.A. - ( FOSTĂ .), cu sediul în București, G-R. G. MAGHERUSC, nr. 33, sector 1, T. E. SA SUCURSALA DE TRANSPORT C., cu sediul în C. . județul D., .-DISPECERUL ENERGETIC TERITORIAL C., cu sediul în C., N. T., nr. 1 județul D., M. C., P. M.. C., și P. M.. C., cu sediul în C., . nr. 7, Județul D..

Anulează certificatul de atestare a edificării /extinderii construcției nr._/22.05.2009 emis de P. M.. C..

Obligă pârâtul P. municipiului C. la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare

Pronunțată în ședința publică de la 12 mai 2014.

Președinte,

A. G. V.

Grefier,

L. M.

Red. A. V.

L.M. 12.06.2014

← Pretentii. Sentința nr. 205/2014. Tribunalul DOLJ		Obligaţia de a face. Sentința nr. 2192/2014. Tribunalul DOLJ →

Alte cereri. Sentința nr. 1701/2014. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Alte cereri. Sentința nr. 1701/2014. Tribunalul DOLJ