Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din 21-01-2014, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 1784/183/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 22/2014
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător A. M. S.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta COMISARIATUL GENERAL AL GĂRZII FINANCIARE -GARDA FINANCIARĂ D. împotriva sentinței civile nr.1911/5.09.2013, pronunțată de Judecătoria Băilești, în contradictoriu cu intimata petentă . -C.. INDIV. AV. P. D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta prin cons jr.F. C. și intimata prin avocat P. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus motivele de apel și întâmpinare de către intimată, după care:
Instanța, conf. dispoz. art. 19 alin.1 corob.cu art.6 din OUG 74/2013 GARDA FINANCIARĂ D., va fi înlocuită cu A. –D. C. ce va fi conceptată constatând pentru acest termen procedura completă.
Reprezentanți părților lasă la apreciere.
Nemaifiind cereri de formulat și apreciind cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Apelanta prin cons jr.F. C. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond in sensul respingerii plângerii contravenționale formulata de către . si menținerii procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ din 25.05.2013 fiind vinovată de cele trei fapte reținute.
Intimata prin avocat P. D. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței de fond ca temenică și legală.
INSTANȚA
Asupra apelului de față ;
Constată că prin sentința civilă nr. 1911/5.09.2013, Judecătoria Băilești, a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la 25.05.2013 de Comisariatul General al Gărzii Financiare - Garda Financiară D.;
Înlocuie amenda contravențională în cuantum de 15.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la 25.05.2013 cu avertisment.
S-a luat act că petenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
In baza procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la 25.05.2013 de Garda Financiară D., petenta . a fost amendată cu suma de 8000 lei pentru contravenția prev. de art. 10 lit. b din OUG 28/1999 republicată, cu 6000 lei pentru contravenția prev. de art. 1 lit. e din Legea 12/1990 republicată și cu 1000 lei pentru contravenția prev. de art. 7 lit. b din Legea 252/2003, reținându-se că în urma controlului operativ și inopinat desfășurat la magazinul de vânzare cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare situat în localitatea P., județul D., .. 249 aparținând lui ., control efectuat în data de 25.05.2013 orele 12.00, în prezența și pe baza documentelor puse la dispoziție de către A. S. în calitate de administrator, s-a constat că pentru activitatea de vânzare cu amănuntul de bunuri direct către populație societatea, până la data prezentului control, nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal încălcând prevederile OUG 28/1999 art. 1 alin. 1 și termenul prevăzut la art. 6 și că în magazinul de vânzare cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare au fost găsite expuse la vânzare mărfuri – articole de îmbrăcăminte – pentru care administratorul societății nu a prezentat documente de proveniență ale acestora și a menționat aceasta și în nota explicativă încălcând prevederile Legii nr. 12/1990 art. 1 lit. e în care se menționează că documentele de proveniență vor însoți mărfurile pe timpul comercializării.
Administratorul societății nu a prezentat registrul unic de control organelor de control în vederea înscrierii în acesta a elementelor obligatorii cuprinse în art. 3 din legea 252/2003 prin aceasta încălcând prevederile Legii nr. 252/2003 art. 1 alin. 1 și art. 3 alin. 1. De asemenea conform OUG 28/1999 art. 11 alin. 3 a fost confiscată suma de 50 lei găsită la punctul de vânzare ce provine din vânzarea bunurilor pentru care nu au fost emise bonuri fiscale sau facturi, iar conform OUG 28/1999 art. 14 alin. 1 a fost suspendată activitatea unității din punctul de vânzare situat în localitatea P., .. 249 începând cu data de 25.05.2013 până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal. De asemenea s-a menționat că desfășurarea în continuare a activității pe perioada de suspendare se sancționează cu amendă contravențională și confiscarea sumelor încasate din această activitate, conform HG 479/2003 art. 125 și că nu s-a procedat la sigilarea unității întrucât magazinul este situat într-o cameră de acces în casa de locuit proprietate personală și curte.
Conform legii nr. 12/1990 art. 4 alin. 1 s-au confiscat mărfurile expuse la vânzare și pentru care administratorul nu a prezentat documente de proveniență, aceste mărfuri fiind înscrise în lista de inventar anexată care este parte integrantă a prezentului proces verbal, mărfuri ce au fost ridicate de organul de control.
Procesul verbal a fost semnat de administratorul petentei A. S. fără obiecțiuni.
Potrivit art. 10 lit. b din OUG 28/1999 constituie contravenție "neîndeplinirea obligației agenților economici de a se dota și de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. 2, la termenele stabilite la art. 6, cu excepția prevăzută la art. 1 alin. 4, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum și nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacțiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ștergerii memoriei operative".
Potrivit art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990 constituie contravenție " Efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii.
Documentele de proveniență vor însoți mărfurile, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura fiscală, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente stabilite prin lege.", iar potrivit art. 7 lit. b din Legea 252/2003 constituie contravenție "neprezentarea registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate, potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 ".
Actele existente la dosarul cauzei au confirmat starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție și săvârșirea de către petentă a contravențiilor prevăzute de art. 10 lit. b din OUG 28/1999, art. 1 lit. e din Legea 12/1990 și art. 7 lit. b din Legea 252/2003 .
Având însă în vedere criteriile de individualizare ale sancțiunii prevăzute în alin. 3 al art. 21 din OG 2/2001 și împrejurările săvârșirii contravențiilor, instanța a considerat că, faptele săvârșite sunt de gravitate redusă ,iar în conformitate cu art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 a admis în parte plângerea și a înlocuit amenda contravențională cu avertisment .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Garda Financiara solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond in sensul respingerii plângerii contravenționale formulata de către . procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ din 25.05.2013 .
În motivare critică sentința de fond întrucât aceasta in mod greșit a apreciat ca se impune aplicarea avertismentului întrucât faptele săvârșite sunt de o gravitate redusa.
Consideră ca instanța de fond ar fi trebuit sa aiba in vedere, pe de o parte faptul ca organul de control a individualizat in mod corect sancțiunea din moment ce a aplicat minimul prevăzut de actul normativ sancționator, faptele prevăzute la art.10 lit.b din O.U.G. nr.28/1999 R, sancționându-se cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei iar pe de alta parte, petenta desfășoară activitate de foarte mult timp fara a fi dotat punctul de lucru cu a.m.e.f, obținând venituri pentru care nu a plătit taxe si impozite la bugetul de stat. Mai mult, petenta nici măcar nu a făcut dovada in fata primei instanțe a faptului ca a intrat in legalitate, prin dotarea unității cu un aparat de marcat electronic fiscal si utilizarea acestuia asa cum impun dispozițiile art. 1 din OUG 28/1999 rep.
Prin stabilirea acestor pedepse aspre legiuitorul a urmărit ,, apărarea
intereselor generale privind respectarea legislației fiscale,, masurile sancționatorii ,, fiind
justificate de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, aceasta
i îndreptățind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor
care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală"( deciziile Curții Constituționale nr. 299/2003, nr. 49 / 2004, nr. 355/2006).
Si in privința contravenției prevăzuta de dispozițiile art. 1 lit. e din legea 12/1990 rep. instanța de fond ar fi trebuit sa aiba in vedere faptul ca organul de control a individualizat in mod corect sancțiunea din moment ce a aplicat minimul prevăzut de lege, faptele sancționându-se cu amendă de la 6000 de lei la 20.000 de lei.
Chiar atitudinea manifestata de petenta prin plingerea formulata denota faptul ca pentru ea respectarea legii nu are o importanta prea mare. Instanța de fond ar fitrebuit sa aprecieze faptul ca gradul de pericol social al faptei savirsite este unul destul de ridicat, cu atat mai mult cu cat produsele, confiscate de către Garda Financiara in urma verificării, fuseseră expuse la vânzare, legiuitorul prin prevederea unor pedepse aspre urmărind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite.
Si in privința contravenției prevăzuta de dispozițiile art. 7 lit. b din Legea 252/2003, organul de control a individualizat in mod corect fapta, prin completarea registrului unic de control asigurându-se evidenta controalelor efectuate si a masurilor dispuse prin actele de control încheiate in vederea aducerii acestora la îndeplinire.
In drept, își întemeiază susținerile pe dispozițiile OUG 28/1999 rep., HG 479/2003, Lg. 12/1990 rep, Lg. 252/2003, OG. 2 / 2001 cu modificările și completările ulterioare.
La data 20.11.2013 intimata petentă . a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate si având in vedere disp. art. 476-478 NCPC instanta constata urmatoarele.
Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 25.05.2013, petenta . a fost sanctionata cu amendată in cuantum de 8000 lei pentru savarsirea contraventiei prevazuta de dispozitiile art. 10 lit. b din OUG 28/1999 republicată, cu 6000 lei pentru contravenția prev. de art. 1 lit. e din Legea 12/1990 republicată și cu 1000 lei pentru contravenția prev. de art. 7 lit. b din Legea 252/2003, reținându-se că în urma controlului operativ și inopinat desfășurat la magazinul de vânzare cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare situat în localitatea P., județul D., .. 249 aparținând lui ., în prezența și pe baza documentelor puse la dispoziție de către A. S. în calitate de administrator, s-a constat că pentru activitatea de vânzare cu amănuntul de bunuri direct către populație societatea, până la data prezentului control, nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal încălcând prevederile OUG 28/1999 art. 1 alin. 1 și termenul prevăzut la art. 6 și că în magazinul de vânzare cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare au fost găsite expuse la vânzare mărfuri – articole de îmbrăcăminte – pentru care administratorul societății nu a prezentat documente de proveniență ale acestora și a menționat aceasta și în nota explicativă încălcând prevederile Legii nr. 12/1990 art. 1 lit. e în care se menționează că documentele de proveniență vor însoți mărfurile pe timpul comercializării.
Administratorul societății nu a prezentat registrul unic de control organelor de control în vederea înscrierii în acesta a elementelor obligatorii cuprinse în art. 3 din legea 252/2003 prin aceasta încălcând prevederile Legii nr. 252/2003 art. 1 alin. 1 și art. 3 alin. 1.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că apelanta critică modul în care instanța de fond a procedat la individualizarea sancțiunii.
Critica este întemeiată.
Respectând dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și că alte motive, prevăzute sub sancțiunea nulității relative, nu au fost invocate de petent.
În privința temeiniciei, a concluzionat, că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată.
Cu toate acestea, s-a procedat la individualizarea sancțiunii aplicate și față de prevederile art.34 din OG 2/2001, s-a apreciat că sancțiunea avertismentului se poate aplica întrucât, faptele săvârșite sunt de gravitate redusă.
Soluția înlocuirii amenzii cu avertisment nu este susținută de probele administrate;
În concret, instanța apreciază ca faptele comise de petentă prezintă un grad de pericol social ridicat care justifică aplicarea amenzii avându-se în vedere circumstanțele reale ale acestora respectiv, modalitatea de săvârșire, dar mai ales justificarea incriminării faptelor, respectiv imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală.
Recunoașterea săvârșirii faptelor de către intimata/petentă nu poate constitui singurul criteriu ce poate fi avut în vedere la înlocuirea amenzii cu avertisment.
În speță, așa cum reiese din actele depuse, punctul de lucru a funcționat mai bine de 10 ani fără casă de marcat (OUG 28 fiind în vigoare din anul 1999), aspect care, în niciun caz, nu poate constitui o circumstanță atenuantă.
Faptul achiziționării casei de marcat, ulterior controlului, de asemenea nu este de natură a exonera pe petentă de plata amenzii.
De asemenea, expunerea la vânzare a unor mărfuri pentru care administratorul societății nu a prezentat documente de proveniență, arată predispoziția intimatei pentru încălcarea regulilor privind comercializarea, prin aceasta fiind încurajată evaziunea fiscală, cu consecințe grave asupra stabilității financiare a statului, nefiind potrivită față de gravitatea faptei aplicarea sancțiunii avertismentului.
De asemenea, nici fapta de nu a prezentat registrul unic de control organelor de control în vederea înscrierii în acesta a elementelor obligatorii cuprinse în art. 3 din legea 252/2003, nu reprezintă o faptă lipsită de pericol social având în vedere doat intrării în vigoare a legii 252, data de la care petenta nu a încercat să intre în legalitate.
Prin urmare, faptele săvârșite de intimata prezintă un grad de pericol social ridicat care nu justifica înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment.
Având în vedere cele expuse, constatând că recurenta intimată a aplicat sancțiunea în limitele legale, proporțional cu gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite și că nu se impune reindividualizarea sancțiunii, față de dispozițiile art. 480 alin 2 N.C.P.C., urmează a fi admis apelul și schimbată sentința în sensul că, pe fond, va fi respinsă plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la 25.05.2013..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta A. –D. C. cu sediul în C., .. 2, jud. D., împotriva sentinței civile nr.1911/5.09.2013, pronunțată de Judecătoria Băilești, în contradictoriu cu intimata petentă . -C.. INDIV. AV. P. D., cu sediul în comuna P., .. 249, județul D. având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Schimbă sentința în sensul că respinge plângerea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2014.
Președinte, E. S. | Judecător, A. M. S. | |
Grefier, C. A. |
Red.E.S./04.02.2014
Tehn.C.A. / 4 ex.
Februarie 2014
| ← Alte cereri. Sentința nr. 1498/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 205/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
