Alte cereri. Sentința nr. 1498/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1498/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 2055/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 1498/2014
Ședința publică de la 23 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul D. C. R., în contradictoriu cu pârâții B. D., U. NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, și a cererii de intervenție accesorie intervenient în numele altei persoane formulată de C. C. JURIDICI D., având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul și pârâții, reprezentați de av. N. D., lipsind titularul cererii de intervenție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că titularul cererii de intervenție accesorie nu a depus la dosar taxa judiciară de timbru.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată de C. C. JURIDICI D..
Reclamantul solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție.
Av. N. D. pentru pârâți solicită anularea cererii de intervenție accesorie, ca netimbrată.
Instanța consideră că nu trebuie achitată taxa judiciară pentru cererea de intervenție accesorie, având în vedere dispozițiile art. 34 alin. 3 din OUG nr. 80/2013 potrivit cărora ,,cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală".
Astfel, prin interpretarea per a contrario a textului de lege menționat, se deduce că cererile de intervenție accesorie nu sunt supuse timbrării, acestea având natura juridică a unor simple apărări, neimplicând soluționarea unei pretenții proprii.
Av. N. D. pentru pârâtă consideră că cererea de intervenție accesorie este inadmisibilă, nu justifică un interes propriu în cauză, iar pentru soluționarea acestei cereri nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 61 NCPC.
Arată că nu mai are cereri de formulată.
Reclamantul, solicită în temeiul art. 258 NCPC, încuviințarea probei cu interogatoriul luat pârâtului B. D., apreciind că proba este utilă și concludentă în soluționarea cauzei, pentru a se răspunde la întrebările referitoare la faptul că, dacă la ședință s-a întrunit cvorumul, dacă au fost opinii diferite, la motivele pentru care s-a respins cererea, dar și cu privire la aspectele legale formulate în decizia nr. 242/6.08.2013.
Consideră că prin întâmpinare nu s-a răspuns la solicitările formulate prin acțiune.
Instanța pune în discuție proba cu interogatoriu solicitată de reclamant.
Av. N. D. pentru reclamant lasă la aprecierea instanței, învederând că la dosarul cauzei există un proces-verbal de ședință, prin care s-a soluționare cererea, iar lipsa cvorumului nu a fost invocată ca motiv de nulitate a hotărârii.
Reclamantul dorește ca prin interogatoriu să se răspundă și dacă B. D. recunoaște statutul Colegiului C. D..
Instanța, cu privire la acest aspect, constată că pârâții au formulat apărări detaliate prin întâmpinare și consideră că nu este util în soluționarea cauzei.
Reclamantul depune la dosar decizia interpretativă a UNBR.
Instanța consideră că nu este utilă soluționării cauzei proba cu interogatoriul luat pârâtului B. D., dat fiind că s-a răspuns detaliat prin întâmpinarea la criticile formulate de reclamant prin acțiune.
Instanța înmânează apărătorul pârâților, înscrisul depus la dosar de către reclamant, care se restituie la dosar, după observare.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul atât asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Uniunii Naționale a Barourilor din România, invocată de această parte prin întâmpinare, cât și asupra fondului.
Reclamantul solicită respingerea excepției, U. Națională a Barourilor din România, în baza statutului are drept de a organiza examen, avea obligație de a soluționa contestație în termen de 48 de ore de la data formulării contestației, ceea ce nu s-a întâmplat.
Arată că B. D. și U. Națională a Barourilor din România trebuia să ia act că, calitatea de consilier juridic a reclamantului a fost echivalată.
Pe fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea deciziei nr. 242 din 26.08.2013 emisă de Consiliul Baroului D. și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de acceptare înscriere la examenul de primire în profesia de avocat în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv.
Av. N. D. pentru pârâți solicită admiterea excepției respingerea acțiunii față de această pârâtă, învederând că prin petitul introductiv al acțiunii principale s-a solicitat anularea Baroului D., dar nu s-a cerut și anularea unui act emis de U. Națională a Barourilor din România, iar potrivit art. 7 alin. 11-13 din Regulament, aceasta ar avea calitate doar în situația candidaților respinși, pentru soluționarea contestațiilor.
Pe fond solicită respingerea acțiunii ca nefondată, din actele depuse de reclamant, atât la dosarul cauzei, cât și la B. D., nu rezultă îndeplinirea condițiilor necesare pentru echivalarea stagiului efectuat. La articolul 2 alin. 1 se prevede că echivalarea se face ținându-se seama de natura atribuțiilor prevăzute în fișa postului, de unde să reiese că reclamantul a îndeplinit condițiile prevăzute de Legea nr. 514/2003, respectiv atribuțiile prevăzute la art. 4, ori în cadrul poliției, reclamantul nu a avut funcția de consilier juridic, ci doar atribuții de organ de cercetare penală, reclamantul avea posibilitatea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 3 din HG nr. 498/2004, respectiv să depună adeverință din care să rezulte îndeplinirea condițiilor necesare echivalării stagiului prevăzut la art. 1. Solicită cheltuieli de judecată.
Reclamantul, referitor la fișa postului, învederează că C. C. Juridici D. i-a echivalat funcția, invocând decizia prin care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a echivalat funcția de consilier juridic și nu B. D., care trebuie să ia act de aceasta.
Arată că pârâții nu i-au solicitat să depună fișa postului.
Av. N. D. pentru pârâți arată că nu este esențială dacă s-a depus fișa postului, ci ce conține aceasta, iar B. D. nu echivalează, ci verifică îndeplinirea condițiilor de către participanți.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel C. la data de 23 octombrie 2013, sub nr._, reclamantul D. C. R. a chemat în judecată pârâții B. D. și U. Națională a Barourilor din România pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr.242 din 26.08.2013 a Consiliului Baroului D. prin care i-a fost respinsă cererea de înscriere la examenul de primire în profesia de avocat in vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv și oblicarea paratei să emită o noua Decizie de acceptare înscriere la examenul de primire în profesia de avocat in vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv.
În motivarea acțiunii a arătat că are calitatea de organ de cercetare penala a politiei judiciare începând cu data de 15.08.2005 si pana in prezent, iar in data de 19.08.2013 a întreprins masurile legale privind înscrierea si depunerea întregii documentații la B. D., întreaga documentație ( dosar înscriere) fiind înregistrata la aceasta instituție sub nr. 1348/19.08.2013 având drept scop participarea (înscrierea) la examenul de primire in profesia de avocat, in vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, conform prevederilor art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat coroborat cu art. 15 alin. 2 lit. b din Statutul profesiei de avocat.
La dosarul de înscriere la examen a depus următoarele documente: certificatul de naștere, în copie legalizata; actul de identitate, în copie, conform cu originalul; diploma de licență în copie legalizată, Foaie matricola in legalizată, Chitanța de plată a taxei de înscriere la examen, în original in suma de 1000 lei; certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; certificat privind starea de sănătate, incluzând și o evaluare psihiatrica ,Decizia Consiliului Colegiului C. Juridici D. de definitivare in funcția juridica îndeplinita anterior privind promovarea examenului scris de definitivare in profesia de consilier juridic organizat in data de 09.08.2013 compatibila cu cea a examenului de definitivat in profesia de avocat, DECIZIA Consiliului Colegiului C. Juridici D. din data de 26.07.2013 prin care începând cu data de 22.07.2013 a devenit Consilier Juridic Definitiv, fiindu-i echivalata funcția anterioara de organ de cercetare penala a politiei judiciare cu cea civila de consilier juridic, conform art. 4 din Legea 514/2003., declarația pe propria răspundere că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat și cunosc intervenirea sancțiunii caducității acesteia în caz de neconformare în termen declarația expresă că nu a fost înscris într-un alt barou din România, Adeverința nr._ din 09.08.2013 a I.P.J. D. - Serviciul Resurse Umane prin care i se recunoaște calitatea de organ de cercetare penala al politiei judiciare, Fisele postului privind atribuțiile ce le întreprindeam in calitate de organ de cercetare penala a politiei judiciare.
In data de 26.08.2013 B. D. prin Decizia nr. 242 a decis respingerea cererii de înscriere la Examenul de primire in aceasta profesie de avocat - sesiunea septembrie 2013 întrucât nu am depus înscrisuri care sa dovedească îndeplinirea, timp de 5 ani, a funcției de consilier juridic precum si art. 2 si 3 din Hotărârea Guvernului nr. 498 din 07.04.2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind echivalarea stagiului efectuat in funcții militare si funcții specific politiei, in cadrul structurilor Ministerului Administrației si Internelor, cu stagiul in funcții civile, Anexa 1-Norme Metodologice, publicata in M.O. nr. 362 din 26.04.2004. In termen legal de 24 ore prevăzut de regulamentul de organizare si funcționare a examenului de primire in profesia de avocat, sesiunea septembrie 2013 a depus Contestație la Decizia de respingere a înscriere la examenul de intrare in Barou invocând nelegalitatea acestei decizii.
La data de 11.09.2013, a primit Comunicarea nr. 161-CS-2013 din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România prin care era înștiințat ca i-a fost respinsa contestația de Comisia Naționala de Examen, Comisie numita la data de 06.09.2013 prin Decizia nr. 78 a Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România, deși conform Regulamentului de examen si a celorlalte Decizii ale U.N.B.R., contestația urma sa fie soluționata in perioada 29-31.08.2013, lucru care nu s-a întâmplat, soluționarea acesteia fiind data fără justificare tocmai in data de 11.09.2013.
Menționează faptul ca membrii CONSILIUL BAROULUI D. care au luat decizia de a-i respinge accesul la examenul de înscriere in B. D., prin îngrădirea dreptului la eventuala exercitarea profesiei de avocat, drept prevăzut in Constituția României si Convenției Europene a Drepturilor Omului nu au capacitatea de a înțelege, cel puțin moral si faptic existenta fără dubiu a legăturii directe dintre activitățile desfășurate zilnic de un organ de cercetare penala cu cea civila a unui consilier juridic, dispunând astfel prin Decizia luata un tratament diferențiat prin nerecunoașterea activității desfășurate de către un ofițer de poliție specialist, desemnat în cadrul organului de cercetare penală al poliției ca activitate de specialitate juridică ce o desfășoară un consilier juridic.
Menționează faptul că pârâtul Consiliul Baroului D. i-a respins cererea în vederea participării la examen, pe motiv ca nu îndeplinește condițiile art. 20 alin. 5 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat coroborat cu art. 15 alin. 2 lit. b din Statutul profesiei de avocat.
Decizia nr. 4169 din 07.10.2010 a înaltei Curți de Casație si Justiție pe care o invoca B. D. in Decizia de respingere menționează un cu totul alte aspecte privind accederea reclamantului in baroul A. fără examen, aspect care nu au legătura cu prezenta cerere a mea de înscriere la examen întrucât eu dețin calitatea de organ de cercetare penala, iar atribuțiile din fisa postului si studiile absolvite mi-au fost echivalate de către C. C. Juridici D. cu funcția civila de Consilier Juridic, motiv pentru care aceasta hotărâre nu se poate lua in considerare in cazul de fata.
Referitor la invocarea de către Consiliul Baroului D. in Decizia de respingere nr. 242/26.08.2013 a prevederilor art. 2 si 3 din H.G. 498 din 07.04.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind echivalarea stagiului efectuat in funcțiile militare si funcțiile specific politiei, cu stagiul in funcțiile civile, Anexa 1 - Norme Metodologice, arat faptul ca este ilegala, întrucât funcțiile pe care le-a îndeplinit in cadrul I.P.J. D. sunt de ofițer de execuție operativ si specialist, ele încadrându-se in Anexa nr. 9 din Normele Metodologice aprobate prin din H.G. 498 din 07.04.2004 si nici decum in Anexa nr. 1. Mai mult, invoc Decizia nr. 2513/2008 irevocabila pronunțata in dosarul_ din data de 17.06.2008 pronunțată de înalta Curte de Casație si Justiție, prin care se recunoaște fără echivoc faptul ca, calitatea de ofițer de politie cercetare penala - este echivalata cu funcția civila de consilier juridic.
In susținerea argumentelor, a menționat că începând cu data de 15.08.2005 și pana în prezent deține calitatea de ofițer de politie având totodată calitatea de organ de cercetare penala a politiei judiciare, conform avizului Procurorului General al Parchetului de pe înalta Curte de Casație si Justiție nr. 2775/C/2005 si a Dispoziției I.G.P.R. nr. S/2379 din 15.08.2005, conform Adeverinței nr._ din 17.07.2013 emisa de I.P.J D. - Serviciul Resurse Umane.
A mai menționat faptul ca este absolvent al Academiei de Politie "A. I. C." București - Facultatea de D. promoția iulie 2005 - licențiat in științe juridice-Specializarea D., conform Diplomei de Licența nr. 217 din 25.07.2005. Prin adeverința nr._/116 din 07.11.2007 a absolvit Cursul de Mașter " Comunicare Sociala Proactiva a Politiei Romane"
De la absolvirea facultății si pana in prezent a lucrat ca ofițer operativ-organ de cercetare penala, astfel in perioada august 2005-iulie 2007 am lucrat in cadrul IPJ D. - Secția 4 Politie ca organ de cercetare penala al politiei judiciare Biroul de CERCETARE PENALA.
Din luna iulie 2007 si pana in prezent lucrează ca organ de cercetare penala al politiei judiciare in cadrul I.P.J. D. - Serviciul de Investigare a Fraudelor.
Arata faptul ca, conform fisei postului soluționez dosare penale din faza de acte premergătoare pana la finalizarea acestora prin trimiterea in judecata sau neînceperea urmăririi penale, dosarele fiind înaintate procurorului de caz, ( Parchetele de pe lângă Judecătorii, Tribunalul D. si Curtea de Apel C.), in funcție de competenta materiala si teritoriala a respectivelor cauze penale. Mai mult conform fisei postului, reprezint Serviciul de Investigare a Fraudelor in relațiile cu alte structuri din MAI, IGPR sau alte unități sau instituții.
Arata ca a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, aspect care reiese din fisa postului iar stagiul efectuat în funcțiile respective pe care le-a deținut in cadrul MAI precum si studiile absolvite pana in momentul de fata i-au fost echivalate de C. C. Juridici D. prin DECIZIA din data de 26.07.2013. prin care a devenit Membru Definitiv al Asociației Profesionale C. C. Juridici D. cu drepturi depline in conformitate cu statutul Colegiului, înregistrat in Tabloul C. Juridici D. la poziția 16D-0996, fiindu-i astfel echivalate funcțiile îndeplinite (ofițer operativ respective ofițer specialist) in cadrul I.P.J. D., potrivit prevederilor H.G. nr. 498/2004, cu stagiul efectuat în funcția civilă de consilier juridic.
În raport cu dispozițiile H.G. nr. 498/2004 art. 1, art. 2 alin. (1), Anexa nr. 9, pct. 3, subpct. 2.1, echivalarea stagiului efectuat în funcțiile militare și în funcțiile specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor cu funcțiile civile, se face ținându-se seama de natura atribuțiilor prevăzute în fișa postului, precum și de specializările obținute în baza studiilor absolvite, astfel C. C. Juridici i-au recunoscut faptul ca începând cu data de 15.08.2005 si pana la data de 22.07.2013 a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art. 4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, iar stagiul efectuat în funcțiile îndeplinite i-au fost echivalate cu profesia de consilier juridic. Mai mult conform fisei postului a îndeplinit atribuțiile specifice funcției de consilier juridic, întrucât este vorba de o reprezentare legală a instituției, in cazul de fata a I.P.J. D. realizată în considerarea unei funcții de consilier juridic, care presupunea asigurarea reprezentarea instituției injustiție, in raporturile cu terții precum si întocmirea si avizarea actelor cu caracter juridic.
Prin HG nr. 498/2004 au fost aprobate Normele metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției în cadrul structurilor M.A.I. cu stagiul în funcții civile. Prevederile acestei hotărâri menționează echivalarea funcției de ofițer operativ si specialist existentă în poliție, echivalând-o cu funcția civilă de consilier juridic.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Ordinul ministerului internelor și reformei administrative nr. 265/2005, lucrătorii anume desemnați să desfășoare activitate de cercetare penală trebuie să aibă, în mod obligatoriu, studii juridice superioare, cunoștințe temeinice și o conduită morală ireproșabilă.
Profesia de ofițer de cercetări penale este cu mult mai apropiată de sfera juridicului, atât prin cunoștințele pe care le presupune, cât și prin specificul acestei munci (întocmirea dosarelor penale) în comparație cu alte funcții.
Prin Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 59 din 13 martie 2007 s-a constatat că, reprezintă tratament diferențiat nerecunoașterea activității desfășurate de către un ofițer de poliție specialist, desemnat în cadrul organului de cercetare penală al poliției ca activitate de specialitate juridică și implicit ca vechime în magistratură.
În baza acestei hotărâri a fost emisă OUG nr. 100/2007 prin care a fost înlăturat tratamentul diferențiat la care erau supuși polițiștii întrucât nu erau admiși în magistratură deoarece nu li se recunoștea perioada lucrată în poliție ca activitate juridică.
La data de 20.11.2013, paratul B. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondata.
La data de 21 noiembrie 2014, pârâta U. Națională a Barourilor din România a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. Națională a Barourilor din România, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, prin petitul acțiunii formulate, reclamantul D. C. R. a solicitat doar anularea Deciziei nr. 242/26.08.2013 a Consiliului Baroului D. și obligarea Baroului D. să emită o nouă Decizie de acceptare în profesia de avocat în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv.
Întrucât reclamantul nu a cerut și anularea vreunui act emis de subscrisa U. Națională a Barourilor din România sau obligarea noastră la emiterea vreunei decizii, noi nu avem calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu.
Nici susținerea reclamantului potrivit căreia U. Națională a Barourilor din România ar fi chemată în judecată pentru opozabilitate nu poate fi primită, având în vedere argumentele de mai jos.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, "calitatea de avocat definitiv se dobândește în baza unui examen organizat de U.N.B.R. (...) potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat...". Or, potrivit art. 15 alin. 1 din Statut, "cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenționează să își exercite profesia", iar, în conformitate cu art. 7 alin. 9 din Regulamentul - Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - I.N.P.PA (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, aprobat prin Hotărârea nr. 04/2011 a Consiliului U.N.B.R.: "Verificarea îndeplinirii condițiilor de primire în profesia de avocat, prevăzute de Lege și Statutul profesiei (...) se realizează de consiliul baroului la care se înregistrează cererea de primire în profesie."
Comisia de examen a U.N.B.R. are doar competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva rezultatelor verificării de către candidații respinși, (art. 7, alin. 11-13 din Regulament).
Așadar, față de aceste dispoziții, o decizie a Baroului D. de admitere a cererii reclamantului, emisă în eventualitatea admiterii acțiunii, nu poate face obiectul controlului Comisiei de examen a U.N.B.R., care are competențe doar în privința deciziilor de respingere a cererilor de primire în profesie.
Pe fond, prin acțiunea formulată, reclamantul D. C.-R. a solicitat anularea Deciziei nr. 242/26.08.2013 a Consiliului Baroului D. și obligarea Baroului D. să emită o nouă decizie, de acceptare în profesia de avocat în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv. în motivare, reclamantul arată că în mod greșit a fost respinsă cererea domniei sale de înscriere la examen în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, având în vedere împrejurarea că a lucrat ca organ de cercetare penală al poliției judiciare în cadrul I.P.J. D. - Serviciul de Investigare a Fraudelor și că a reprezentat Serviciul de Investigare a Fraudelor în relațiile cu alte structuri din M.A.I., I.G.P.R. sau alte unități sau instituții.
Decizia nr. 242/26.08.2013 a Consiliului Baroului D. a avut următoarea motivare: "nu sunt depuse înscrisuri care să îndeplinească îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult"; totodată, a fost făcută trimitere la dispozițiile art. 2 și 3 din Normele metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, aprobate prin H.G. nr. 498/2004.
În aceste condiții, reclamantul avea posibilitatea reglementată de art. 3 din Normele metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, aprobate prin H.G. nr. 498/2004. Potrivit acestor dispoziții: "Compartimentele de resurse umane ale unităților de învățământ și ale unităților Ministerului Administrației și Internelor vor emite, la cererea persoanelor interesate, în baza verificării atribuțiilor prevăzute în fișa postului și a datelor din dosarul personal, privind specializarea obținută prin absolvirea instituțiilor de învățământ, adeverințe din care să rezulte îndeplinirea condițiilor necesare echivalării stagiului prevăzut la art. 1."
Reclamantul a depus adeverința nr._/09.08.2013 eliberată de Serviciul Resurse Umane al Inspectoratului de Poliție al Județului D., care atestă însă doar încadrarea sa ca ofițer de poliție și calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, nu și îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 514/2003.
Potrivit art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat: "cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine."
Așa cum reiese din cuprinsul art. 20 alin. 1 din același act normativ, dispozițiile de mai sus se completează cu prevederile art. 15 alin. 2 lit. b) din Statutul profesiei de avocat, potrivit cărora solicitantul trebuie să depună "... copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2)...."
Potrivit Deciziei . nr. 0996 din 26.07.2013 a Colegiului C. Juridici D., reclamantul D. C.-R. a fost admis ca membru asociat definitiv al Asociației Profesionale C. C. Juridici D. cu drepturi depline la data de 22.07.2013 (fila 18 din dosar) - așadar termenul de 5 ani de exercitare a funcției de consilier juridic nu este îndeplinit.
În jurisprudența înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele:
"într-adevăr, în sprijinul argumentelor sale, recurentul invocă dispozițiile H.G. nr. 498/2004, însă echivalarea stagiului efectuat în funcțiile specifice poliției cu funcțiile civile nu se face automat, ci se ține seama de atribuțiile din fișa postului și de specializări." (Decizia nr. 4169/07.10.2010, Dosar nr._ ). în aceeași decizie s-a acordat prevalentă forței juridice Legii organice nr. 51/1995, privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, față de dispozițiile cuprinse în H. G. nr. 498/2004.
La data de 24 ianuarie 214, C. C. Juridici D. a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, solicitând admiterea cererii de intervenție așa cum a fost formulată.
In ședința publică din data de 28.01.2014, la primul termen de judecata, instanța a invocat din oficiu si a pus in discuția partilor excepția de necompetență materială a Curții de Apel C..
Analizând actele si lucrările cauzei, Curtea a constatat că excepția de necompetență materială a Curții de Apel C. - Secția de C. Administrativ și Fiscal este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 10 al. 1 din Legea 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
În speță, s-a constatat că actul a cărui anulare o solicită reclamantul este reprezentat de Decizia nr. 242 din 26.08.2013, emisă de Consiliul Baroului D., decizie care are și caracterul actului principal ce a declanșat prezentul litigiu, iar potrivit art. 50 din Lg nr. 51/1995, B. D. este persoana juridica de interes public local organizata la nivel județean, asimilată astfel autorităților publice locale potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ 544/2004.
În temeiul art. 10 din Legea 554/2004, conform rațiunilor pentru care legiuitorul a edictat această normă de drept și a interpretărilor acesteia, având in vedere si aspectul ca legea speciala nu prevede o alta competenta, Curtea reține că competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, aparține tribunalului.
Întrucât reclamantul are domiciliul Mun. C., în baza art. 132 alin. 3 C.p.civ., art. 129 pct. 2 C.p.civ., art. 95 pct. 1 C.p.civ., raportat la art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004 instanța, prin sentința nr. 24/2014 a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția C..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței sub nr._ .
A respins proba cu interogatoriul luat pârâtului B. D., ca nefiind utilă soluționării cauzei, dat fiind că s-a răspuns detaliat prin întâmpinare la apărările formulate de reclamant prin acțiune.
La termenul de judecată din data de 23 aprilie 2014 instanța a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie și a constatat că această cerere nu trebuie timbrată, având în vedere dispozițiile art. 34 alin. 3 din OUG nr. 80/2013 potrivit cărora ,,cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală".
Astfel, prin interpretarea per a contrario a textului de lege menționat, se deduce că cererile de intervenție accesorie nu sunt supuse timbrării, acestea având natura juridică a unor simple apărări, neimplicând soluționarea unei pretenții proprii.
În baza dispozițiilor art. 64 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța va admite în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului, formulată de C. C. Juridici D., constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, de vreme ce a justificat interesul în formularea acesteia, prin Decizia . nr. 0996, emisă de către Consiliul Colegiului C. Juridici D., reclamantul D. C. R. fiind admis ca membru asociat definitiv al Asociației profesionale C. C. Juridici D., în urma promovării examenului scris de definitivat în profesia de consilier juridic din data de 09.08.2013.
Așa cum s-a arătat prin cererea de intervenție accesorie, pentru a se lua această decizie, au fost avute în vedere natura atribuțiilor din fișa postului, specializările obținute în baza studiilor absolvite, în perioada 15.08.2005 – 22.07.2013, astfel încât, în baza dispozițiile Legii nr. 514/2003, Colegiului C. Juridici D. i-a echivalat calitatea de consilier juridic, înscriindu-l pe reclamant în tabloul consilierilor juridici din județul D..
În baza dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. Națională a Barourilor din România.
Potrivit dispozițiilor art. 36 Cod procedură civilă ,,Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond".
Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv (este obligat) în raportul juridic dedus judecății.
Se reține că prin acțiunea formulată reclamantul D. C. R. a chemat în judecată atât B. D., cât și pe pârâta U. Națională a Barourilor din România, solicitând anularea deciziei nr. 242/26.08.2013, emisă de către B. D., și obligarea acestui pârât să emită o nouă decizie de acceptare înscriere la examenul de primire în profesia de avocat în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv.
Astfel, se constată că reclamantul nu a solicitat anularea niciunui act emis de către pârâta U. Națională a Barourilor din România, ceea ce i-ar fi conferit calitatea de parte pârâtă acestei autorități.
Simpla justificare a reclamantului potrivit căreia această pârâtă ar fi fost chemată în judecată pentru opozabilitate nu este suficientă în justificarea calității de parte în cauză a UNBR, nici chiar faptul că aceasta soluționase contestația formulată de către reclamant nu prezintă relevanță sub acest aspect, de vreme ce reclamantul nu a atacat răspunsul dat de către UNBR (anexat la fila 17 din dosar).
Așadar, în raport de aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei U. Națională a Barourilor din România, fiind respinsă acțiunea formulată de reclamantul D. C. R. în contradictoriu cu Pârâta UNBR, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește fondul cauzei, analizând întregul material probator administrat, instanța reține că prin decizia nr. 242/26.08.2013, emisă de către B. D., a fost respinsă cererea reclamantului D. C. R. de înscriere la Examenul de primire în profesia de avocat în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, sesiunea septembrie 2013, întrucât s-a constatat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, coroborat cu art. 15 alin. 2 lit. b) din Statutul profesiei de avocat, în sensul că nu am fost depuse înscrisuri care sa dovedească îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și de art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 498 din 07.04.2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației si Internelor, cu stagiul în funcții civile, Anexa 1 - Norme Metodologice, publicată în Monitorul Oficial nr. 362 din 26.04.2004.
Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestație ce a fost respinsă de către U. Națională a Barourilor din România, așa cum s-a comunicat reclamantului cu adresa nr. 161-CS-2013 emisă la data de 11.09.2013.
În drept acțiunea formulată de către reclamantul D. C. R. nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat ,,calitatea de avocat definitiv se dobândește în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual și la nivel național, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat", iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol ,,cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine".
Așadar, pentru dobândirea calității de avocat definitiv trebuie dovedită întrunirea condițiilor legale, așa cum dispune alin. 1 al art. 20 din Legea nr. 51/1995 care face referire și la dispozițiile cuprinse în Statutul profesiei de avocat, aprobat prin Hotărârea nr. 64/2011, emisă de către UNBR, care la art. 15 alin. 2 lit. b) din Statutul profesiei de avocat prevede că solicitantul trebuie să depună "(...) copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2) (...)".
În speță, reclamantul susține că a dovedit îndeplinirea condițiilor menționate cu adeverința nr._/09.08.2013, eliberată de către Serviciul Resurse Umane al Inspectoratului de Poliție al Județului D., prin care se atestă însă doar încadrarea sa ca ofițer de poliție începând cu data de 20.07.2005, iar începând cu data de 15.08.2005 și până în prezent deținând calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, conform avizului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 2775/2005 și a Ordinului MAI nr. S/2379 din data de 15.08.2005.
Se reține că nici această adeverință și nici fișa postului nu atestă îndeplinirea de către reclamant a atribuțiilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 514/2003 potrivit cărora ,,consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în condițiile legii și ale regulamentelor specifice unității, avizează și contrasemnează actele cu caracter juridic".
prevederi din capitolul II, sectiunea 1 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 4 din capitolul I
SECȚIUNEA 1: Realizarea profesiei
Art. 10
a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
- consultații și cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
- redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
- redactarea proiectelor de contracte, precum și negocierea clauzelor legale contractuale;
- asistența, consultanța și reprezentarea juridică a persoanelor juridice și a altor entități interesate;
- redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a consimțământului, a conținutului și a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
- avizarea și contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- verificarea legalității actelor cu caracter juridic și administrativ primite spre avizare;
- semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituția publică reprezentată;
b) _
1. avizele pentru legalitate și conformitate vor fi însoțite de semnătura și parafa profesională;
2. parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- denumirea "C. C. JURIDICI" (teritorial - J.);
- Sigla "C. C. JURIDICI" (teritorial - J.);
- numele și prenumele consilierului juridic, însoțite de mențiunea S (stagiar) sau D (definitiv), după caz;
- codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă județul);
c) în condițiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordanța acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului;
d) consilierul juridic, indiferent de forma în care își desfășoară activitatea profesională, se subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia își exercită profesia.
Art. 11
Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.
Art. 12
Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiție rudele sale, ale soțului/soției, până la gradul IV inclusiv.
Art. 13
a) În exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
b) Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei față de beneficiar.
c) În scopul asigurării secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile. Percheziționarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat emis în condițiile legii. Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic și nici nu va putea fi interceptată și înregistrată corespondența cu caracter profesional, decât în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.
prevederi din Art. 52 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 4 din capitolul I
Art. 52
Consilierului juridic, funcționar public, îi sunt aplicabile și beneficiază și de prevederile legii funcționarului public.
Faptul că prin Decizia . nr. 0996 din 26.07.2013 a Colegiului C. Juridici D. reclamantul D. C.-R. a fost admis ca membru asociat definitiv al Asociației Profesionale C. C. Juridici D. cu drepturi depline la data de 22.07.2013, considerându-se echivalată activitatea desfășurată de către reclamant anterior cu calitatea de consilier juridic, se reține că nu este opozabilă instanței interpretarea dată de către C. C. Juridici D., iar înscrierea reclamantului în tabloul consilierilor juridici din județul D. începând cu această dată face ca termenul de 5 ani de exercitare a funcției de consilier juridic începe să curgă de la data înscrierii în tabloul consilierilor juridici și nu este, așadar, îndeplinit la data formulării cererii de către reclamant.
Cât privește invocarea de către reclamant a dispozițiilor HG nr. 498/2004, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 1 din HG ,,echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și în funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile se face potrivit anexelor nr. 1-9 care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice".
Potrivit art. 2 alin. 1 și 2 din HG nr. 498/2004 ,,(1) Echivalarea prevăzută la art. 1 se face ținându-se seama de natura atribuțiilor prevăzute în fișa postului, precum și de specializările obținute în baza studiilor absolvite conform normelor privind învățământul și potrivit anexei la Ordonanța Guvernului nr. 28/2002 privind echivalarea studiilor absolvite în instituțiile militare de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor cu studiile absolvite în instituțiile civile de învățământ, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 420/2003.
(2)Pentru echivalarea cu stagiul în funcția de consilier juridic, din dosarul personal al titularului trebuie să rezulte că acesta este licențiat al unei facultăți de drept și a îndeplinit, conform fișei postului, atribuțiile prevăzute în Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic".
În aceste condiții, reclamantul avea posibilitatea reglementată de art. 3 din Normele metodologice privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare și funcții specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu stagiul în funcții civile, aprobate prin H.G. nr. 498/2004 potrivit cărora: "Compartimentele de resurse umane ale unităților de învățământ și ale unităților Ministerului Administrației și Internelor vor emite, la cererea persoanelor interesate, în baza verificării atribuțiilor prevăzute în fișa postului și a datelor din dosarul personal, privind specializarea obținută prin absolvirea instituțiilor de învățământ, adeverințe din care să rezulte îndeplinirea condițiilor necesare echivalării stagiului prevăzut la art. 1."
Așadar, echivalarea prevăzută de textul de lege menționat supra nu are loc automat, ci se face ținându-se seama de natura atribuțiilor prevăzute de fișa postului, precum și specializările obținute prin intermediul cărora se poate considera ca fiind îndeplinite atribuțiile specifice funcției de consilier juridic în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 514/2003.
Ori din adeverința prezentată de către reclamant (anexată la fila 19 din dosar) nu rezultă exercitarea de către acesta a atribuțiilor specifice de consilier juridic, astfel încât în mod legal pârâtul B. D. a respins cererea reclamantului de înscriere la examenul de primire în profesia de avocat, in vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, fiind emisă decizia nr. 242/26.08.2013.
Față de toate aceste considerente, instanța constată că acțiunea formulată de către reclamantul D. C. R. nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
În baza dispozițiilor art. 67 Cod procedură civilă, având în vedere soluția pronunțată cu privire la acțiunea formulată de către reclamantul D. C. R., pe cale de consecință instanța va respinge și cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului, formulată de C. C. Juridici D..
În baza dispozițiilor art. 452 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea pârâților privind acordarea cheltuielilor de judecată, dat fiind că aceștia nu au dovedit existența acestora prin probe aflate la dosar, sarcină ce le incumba în baza textului legal menționat supra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului, formulată de C. C. Juridici D., cu sediul în C., .. 4, jud. D..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. Națională a Barourilor din România.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul D. C. R., cu domiciliul în C., .. 69, .. 1, ., împotriva pârâtei U. Națională a Barourilor din România, cu sediul în București, ..5, sector 5, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul D. C. R., cu domiciliul în C., ., nr. 69, ., . în contradictoriu cu pârâții B. D., cu sediul în C., ., ., jud. D..
Respinge cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului, formulată de C. C. Juridici D..
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2014.
Președinte, N. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. N.S./6 ex./L.N. 22.05.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
