Anulare act administrativ. Sentința nr. 3545/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3545/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 13999/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3545/2014
Ședința publică de la 10 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S.
Grefier L. V. N.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul B. A. D., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN D. - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, reprezentat de av. Z. R., cu delegație de substituire pentru av. G. C., lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Av. Z. R. pentru reclamant depune la dosar taxa judiciară de timbru în valoare de 50 de lei și răspunsul la plângerea prealabilă.
Instanța, date fiind prevederile art. 131 N. C.pr.civ., pune în discuția părților, competența generală, materială și teritorială a Tribunalului D. – Secția C. Administrativ și Fiscal de a soluționa cererea de chemare în judecată.
Av. Z. R. pentru reclamant consideră că Tribunalul D. – Secția C. este competent cu soluționarea cauzei.
Instanța, în baza art. 131 NCPC, constată că este competentă general, material și teritorial, raportat la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Av. Z. R. pentru reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosar, după care, declară cercetarea procesului încheiată, nemaifiind chestiuni prealabile de discutat și acordă cuvântul asupra dezbaterilor în fond.
Av. Z. R. pentru reclamant solicită admiterea cererii de suspendare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea dispoziției nr._/27.10.2014, arătând că dispoziția a fost emisă în mod abuziv cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.
INSTANȚA
La data de 19 noiembrie 2014 reclamantul B. A. D. a chemat în judecată pe pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN D. - SERVICIUL RUTIER, solicitând anularea dispoziției nr._/27.10.2014, anularea dispoziției de soluționare a plângerii prealabile, suspendarea dispoziției nr._/27.10.2014 până la soluționarea definitivă si irevocabilă a prezentei cauze; obligarea pârâtei la restituirea permisului de conducere și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, la data de 16.07.2014, în jurul orelor 12:05, în timp ce subsemnatul conducea autoturismul marca Mitsubishi L200 cu număr de matriculare_ pe . cu . acordat prioritate de dreapta la autoturismul marca BMW 525, intrând in coliziune cu acesta, rezultând rănirea numitului V. F., conducătorul autoturismului BMW și a numitelor V. I. C. și M. C. M., pasagere in același autoturism.
Lucrătorii din cadrul IPJ D. au fost sesizați cu privire la producerea acestui accident de circulație, care a avut ca urmare vătămarea a trei persoane.
În urma acestui accident cele trei persoane au fost transportate la spital, unde s-a constatat ca nu au suferit leziuni osoase, doar contuzii la nivelul corpului si nu au rămas internați in spital.
Fiind audiate cele trei victime, au declarat ca nu doresc sa se prezinte la Medicina Legala si nu formulează plângere împotriva subsemnatului.
Având în vedere aceste aspecte a fost sesizat P. de pe lângă Judecătoria C. pentru efectuarea de cercetări privitoare la săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpă, constituindu-se în acest scop dosarul penal nr. 7329/P/2014.
Cu ocazia accidentului produs Politia Municipiului C., Biroul Rutier i-a reținut permisul de conducere in baza Dosarului Penal cu drept de circulație 15 zile, acest drept de circulație fiindu-i prelungit de către procurorul de caz.
La data de 6.11.2014, cu acordul autorităților, a susținut testul de redobândire a permisului de conducere, test "admis", așa cum rezultă din ștampila aplicată pe dovada de circulație.
Prin Ordonanța dispusă în cauză la data de 25.09.2014 de către P. de pe lângă Judecătoria C. a fost clasat dosarul penal mai sus menționat, ca urmare a faptul ca niciuna dintre persoanele implicate în accident nu au formulat plângere pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, aceasta fiind o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Ulterior, având în vedere închiderea dosarului penal a solicitat IPJ D. restituirea permisului de conducere, având in vedere faptul ca au încetat cauzele ce au determinat reținerea acestui permis de conducere. Ca răspuns la această solicitare Șeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ D. a emis Dispoziția nr._, prin care a dispus suspendarea dreptului său de a conduce pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 30.10.2014, având in vedere faptul ca "la data de 16.07.2014, în jurul orelor 12:05, în timp ce B. A. conducea autoturismul marca Mitsubishi L200 cu număr de înmatriculare_ pe . a acordat prioritate de trecere la autoturismul marca BMW 525, intrând in coliziune cu acesta ".
Împotriva acestei dispoziții reclamantul a formulat plângere prealabilă la autoritatea emitentă, solicitând revocarea acestei dispoziții.
Arată că sancțiunea suspendării dispusă prin dispoziția nr._ este nelegală, pentru următoarele motive:
Conform art. 103 alin. l lit. c) din OUG 195/2002 "(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune: c)pentru o perioada de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație, din care a rezultat decesul sau vătămarea corporala a unei persoane si instanța de judecata sau procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penala sau încetarea urmăririi penale, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce. „
De asemenea, potrivit art. 103 alin. 3 din OUG 195/2002 „ în cazurile prevăzute la alin. (1) si (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunica titularului de către serviciul politiei rutiere, care are in evidenta contravenientul, in termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenții."
Or, în situația de față constatarea singurei contravenții existente s-a făcut la data de 16.07.2014, respectiv cu ocazia producerii si constatării accidentului, ocazie cu care s-a întocmit dosarul penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporala, neexistând un alt înscris in care sa fie constatata contravenția, înscris care sa fi fost întocmit de către autorități la momentul producerii accidentului, sau ulterior acestui moment. Așadar, serviciul politiei rutiere avea obligația să-i comunice hotărârea de suspendare in termen de 10 zile de la data constatării contravenției, respectiv data producerii accidentului (16.07.2014 ).
Astfel, prin emiterea deciziei de suspendare la data de 27.10.2014, peste termenul legal prevăzut, i s-a încălcat în mod flagrant dreptul de a beneficia de dispozițiile legale menționate mai sus, atâta vreme cât începând cu data producerii accidentului reclamantului i-a fost reținut permisul de conducere. Practic, raportat la finalitate, reclamantului i-a fost aplicată sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce de două ori, respectiv: începând cu data de 16.07.2014 si ulterior începând cu data de 27.10.2014, pe o perioada de 90 de zile, când, de fapt, având in vedere dispozițiile legale incidente in materie, aceasta sancțiune ar fi trebuit aplicata o singura data in mod obligatoriu, în termen de 10 zile de la data producerii accidentului, în temeiul principiului conform căruia pentru aceeași contravenție se poate aplica o singura sancțiune contravenționala.
De asemenea, prin aplicarea sancțiunii suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile a fost înlăturata in totalitate reducerea de care a beneficiat ca urmare a susținerii și promovării testului la data de 6.11.2014, ocazia cu care s-a redus perioada de suspendare a dreptului de a conduce la 30 de zile. Precizează faptul că legislația în vigoare prevede această posibilitate de reducere a perioadei de suspendare indiferent daca aceasta sancțiune a fost dispusă în baza unui dosar penal sau nu, motiv pentru care apreciază că în emiterea Deciziei nr._ în mod obligatoriu ar fi trebuit avute in vedere aceste aspecte, suspendarea dreptului său de a conduce neputând fi dispusă pentru o perioadă mai mare de 30 de zile.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 96 alin. 2 din OUG 195/2002 „(2) Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele: a)aplicarea punctelor de penalizare; b)suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat; c)confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanța de urgenta ori folosite in acest scop; demobilizarea vehiculului; e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, in cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);", iar potrivit dispozițiilor art. 95 alin. l din cuprinsul aceluiași act normativ sancțiunile contravenționale principale sunt avertismentul si amenda.
Astfel, având în vedere aceste aspecte sancțiunea complementara este adiacentă și însoțește sancțiunea principală. Or, în speța subsemnatului nu i s-a dispus o sancțiune principală, ci doar una complementară, fapt ce încalcă în mod vădit dispozițiile legale incidente în materie.
Mai mult decât atât, aceasta măsură a fost dispusă ca urmare a existenței unui dosar penal clasat, fiind astfel încălcate în mod flagrant dispozițiile art. 180 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 „(1) În cazul în care constată încălcări ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut in anexa nr. l A, care va cuprinde in mod obligatoriu: data, ora si locul unde este încheiat; gradul profesional, numele si prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința contravenientului, numărul si . de identitate sau, In cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor romani cu domiciliul in străinătate, . numărul pașaportului ort ale altul document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent; descrierea faptei contravenționale cu Indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârșita, precum st arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește st se sancționează contravenția; numărul punctelor-amenda aplicate si valoarea acestora, posibilitatea achitării, de către persoana fizica, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, sancțiunea contravenționala complementara aplicata și/sau măsura tehnico-administrativă dispusă; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a caii de atac, semnătura agentului constatator si unitatea de politie la care se depune plângerea. "
În altă ordine de idei arată că nelegalitatea dispoziției atacate rezultă și din faptul că locul producerii accidentului menționat în cuprinsul dispoziției nr._ „ Calea București" nu coincide cu locul producerii accidentului menționat in cuprinsul menționat in dosarul penal „pe . cu .> În drept, invocă dispozițiile art. l si art. 15 din Legea 554/2004.
In dovedirea susținerilor solicită administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv dispoziția nr._/27.10.2014, dovada comunicării acestei dispoziții dovada de circulație nr._, cerere ordonanța de clasare însoțită de referat.
La data de 27 noiembrie 2014 pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 14 alin. 1 din legea nr. 554/2004 în cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente persoana vătămata poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral. Prin urmare, pentru a fi dispusă suspendarea executării actului contestat trebuie îndeplinite cumulativ două condiții, respectiv existența unui caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente si o a treia de ordin procedural si anume condiția ca reclamantul să facă dovada declanșării procedurii administrative prealabile.
Este cunoscut că printre caracteristicile regimului juridic al suspendării actului administrativ esențial este caracterul de excepție al acestei operațiuni juridice prin intermediul căreia se realizează o întrerupere a producerii de efecte juridice, determinat de trăsătura generala a actelor administrative de a fi executorii din oficiu (executio ex officio), ceea ce semnifică faptul că imposibilitatea executării or trebuie să fie legitimate de situații speciale și în limitele acestora.
Apreciază că în cauză nu sunt întrunite aceste condiții deoarece cadrul legal conferă instituției noastre posibilitatea emiterii unor acte administrative unilaterale de suspendare a dreptului de a conduce, acte care în mod cert nu sunt agreate de cei față de care se ia o astfel de măsură, însă aceasta nemulțumire nu:justifică suspendarea executării actului. Reclamantul trebuie să facă dovada, cel puțin aparentă, de lezare a unui drept subiectiv, care în cazul executării actului ar produce efecte iremediabile. De asemenea apreciază că măsura luată este temeinică și legală, și nu există nici un caz care să justifice suspendarea executării actului.
A doua condiție, existența unei pagube iminente impune aprecierea condiției dintr-o dublă perspectivă: paguba, care trebuie să fie certă, actuală și exigibilă cunoscută sub toate aspectele, și caracterul iminent al acesteia. Cu privire la certitudinea și întinderea pagubei, reclamantul na face nici o precizare, nu o descrie în fapt și nu arată întinderea acesteia..
Așa cum a susținut și Înalta Curte de Casație si Justiție in cuprinsul Deciziei civile nr. 4620/2006 "potrivit Recomandării nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă, care prevede, ca principiu, posibilitatea celui care se considera vătămat de a solicita suspendarea executării unui act administrativ, suspendare pe care instanța o va acorda atunci când, in raport de ansamblul circumstanțelor și intereselor, se apreciază ca executarea actului administrativ ar fi de natura a crea pagube semnificative, dificil de reparat, in prezenta unor argumente juridice valabile.
Legiferând cu caracter de protecție textul art. 14 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut in vedere sa-l apere pe particular împotriva unor pagube care cu greu ar putea fi acoperite, chiar si în condițiile în care actul administrativ ar fi anulat, insa, situația analizata nu comporta astfel de însușiri, fapt pentru care, in cazul de fata, cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat este neîntemeiata, întrucât niciunul dintre motivele invocate in susținerea cererii este de natura a demonstra caracterul iminent al așa-zisei pagube si nici nu caracterizează " un caz bine justificat", în accepțiunea actului normativ menționat mai sus.
Pe fondul cauzei, referitor la starea de fapt care a generat emiterea actului administrativ a cărei suspendare se solicita, precizam ca reclamantului prin dispoziția nr._/7/27.10.2014 emisa de instituția noastră s-a dispus măsura administrativa a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioada de 90 de zile.
Actul administrativ a fost dispus ca urmare a soluționării dosarului penal în care reclamantul a fost cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de „vătămare corporala din culpa", prevăzuta si pedepsita de art. 196 alin. 2 si 3 din Codul Penal.
Actul normativ in baza căruia a fost emisă dispoziția șefului serviciului rutier este art. 103 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora:
(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune:
c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane si instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcata prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.
(1 ind. 1) In situația prevăzuta la alin. (1) lit. c), suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se dispune de către șeful politiei rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta.
Arată că prin Ordonanța din-data de 25.09.2014 emisa de P. de pe lângă Judecătoria C. s-a dispus clasarea cauzei iar Șeful Serviciului Rutier D. în mod corect a emis in baza art. 103 alin. l lit. c, teza 1 din OUG nr. 195/2002 Dispoziția nr._/7/27.10.2014 prin care s-a dispus suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 de zile, al petentului, începând cu data de 30.10.2014.
Solicită să se constate că legiuitorul a stabilit ca suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune pentru o perioada de 90 de zile se aplica in cazurile in care instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce. Învederează că accidentul rutier în care a fost implicat reclamantul s-a produs ca urmare a neacordării de către acesta a priorității de trecere autoturismului cu numărul de înmatriculare YWT 24.
În ceea ce privește susținerea reclamantului din cuprinsul cererii de chemare in judecată, potrivit căreia instituția noastră i-a aplicat de doua ori sancțiunea complementara a suspendării dreptului de a conduce, solicită să se constate ca acesta se află în eroare, întrucât la data producerii accidentului organele de politie i-au reținut permisul de conducere, dar acesta a avut drept de a conduce, așa cum rezultă din dovada ._ care a fost prelungită periodic, iar prin dispoziția contestata s-a luat o măsura administrativa, și nu una contravenționala-complementară, măsura care de altfel nu putea fi luată decât în urma soluționării dosarului penal.
Cu privire la promovarea testului de verificare a cunoștințelor și reducerea perioadei de suspendare la 30 de zile, cadrul normativ îl reprezintă prevederile art. 106 din OUG nr. 195/2002 R care instituie obligația conducătorilor de autovehicule de a se prezenta la serviciul politiei rutiere pentru verificarea cunoașterii regulilor de circulație " a) când permisul de conducere i-a fost reținut pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă „prin "aceasta s-a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale ".
Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se reduce la 30 de zile, potrivit prevederilor art. 221 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002,, la cererea titularului, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, anumite condiții, și ..numai în situația în care titularul a săvârșit o contravenție, ori în cazul reclamantului acesta a fost cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni.
În drept invocă prevederile OUG nr. 195/2002R, HG nr. 1391/2006 si Codului de procedura civilă.
Anexează dispoziția nr._/7/27.10.2014.
În baza art. 223 C.proc.civ., solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului unității.
Reclamanta a depus la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 de lei, aferentă cererii de suspendare executare act.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând cauza dedusă judecății și întregul material probator administrat în cauză, instanța reține că prin dispoziția nr._/27.10.2014, emisă de către Șeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ D., s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 30.10.2014, al reclamantului B. A. D..
Împotriva acestei dispoziții reclamantul a formulat plângere prealabilă la autoritatea emitentă, înregistrată sub nr._/18.11.2014, solicitând revocarea dispoziției.
Prin adresa nr._/24.11.2014 s-a comunicat reclamantului respingerea plângerii prealabile ca neîntemeiată.
În fapt, prin referatul cu propunere de clasare nr._/15.04.2014, întocmit de către Biroul Rutier din cadrul Poliției municipiului C. în cadrul dosarului penal nr. 7329/P/2014, s-a reținut că la data de 16.07.2014, în jurul orei 12:05, în timp ce reclamantul B. A. D. conducea autoturismul marca Mitsubishi L200 cu număr de matriculare_ pe . cu . acordat prioritate de dreapta autoturismului marca BMW 525, intrând in coliziune cu acesta și rezultând rănirea numitului V. F., conducătorul autoturismului BMW, și a numitelor V. I. C. și M. C. M., pasagere în același autoturism.
D. fiind că cele trei victime au declarat că nu formulează plângere prealabilă împotriva reclamantului, prin ordonanța dispusă în cauză la data de 25.09.2014 de către P. de pe lângă Judecătoria C. a fost clasat dosarul penal menționat supra.
În drept, acțiunea formulată de către reclamantul B. A. D. nu este întemeiată, urmând a fi respinsă
Astfel, măsura suspendării dreptului de a conduce al reclamantul B. A. D. s-a dispus în baza art. 103 alin. l lit. c) din OUG 195/2002, potrivit căruia "Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune: (…) c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație, din care a rezultat decesul sau vătămarea corporala a unei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 11 ,,În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se dispune de către șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta".
În raport de aceste dispoziții legale, instanța constată că acestea sunt pe deplin aplicabile situației reclamantului, măsura suspendării dreptului de a conduce al reclamantului fiind dispusă în baza actului administrativ emis de către pârât - dispoziția nr._, iar invocarea de către reclamant a dispozițiilor art. 103 alin. 3 din OUG 195/2002 nu are incidență în speța pendinte.
Astfel, reclamantul susține că singura contravenție a fost constatată la data de 16.07.2014, iar serviciul politiei rutiere avea obligația să-i comunice hotărârea de suspendare în termen de 10 zile de la data constatării contravenției, respectiv data producerii accidentului (16.07.2014 ).
Se constată că textul de lege - art. 103 alin. 3 - dispune: „în cazurile prevăzute la alin. (1) si (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunica titularului de către serviciul politiei rutiere, care are în evidență contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenții".
Or, este evident că această normă legală nu este aplicabilă reclamantului, în cazul acestuia nefiind vorba de săvârșirea a două contravenții succesive, situație în care era reglementată modalitatea de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule al contravenientului, ci măsura suspendării dreptului de a conduce autovehicule dispusă în privința reclamantului a fost luată în raport de dispozițiile baza art. 103 alin. l lit. c) și alin. 11 din OUG 195/2002, ca urmare a faptului că fapta săvârșită de către acesta a fost cercetată ca infracțiune, iar nepunerea în mișcare a acțiunii penale s-a datorat neformulării plângerii prealabile de cele trei victime ale accidentului produs de către reclamant.
Așadar, apare ca neîntemeiată critica reclamantului privind emiterea deciziei de suspendare peste termenul legal prevăzut.
Cât privește susținerea reclamantului potrivit căreia i-ar fi fost aplicată de două ori sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, instanța reține că și această susținere este neîntemeiată, dat fiind că la data producerii accidentului organele de politie i-au reținut permisul de conducere (măsură administrativă), dar acesta a avut dreptul de a conduce, așa cum rezultă din dovada ._ care a fost prelungită periodic, astfel încât reclamantul a beneficiat de dreptul de a conduce în perioada cercetării penale, iar măsura suspendării dreptului de a conduce a devenit efectivă abia în urma soluționării dosarului penal, cu respectarea normelor legale indicate în cuprinsul actului contestat.
Cât privește promovarea testului de verificare a cunoștințelor și reducerea perioadei de suspendare, instanța constată că aceste aspecte nu fac obiectul cauzei de față, dat fiind că în speță s-a contestat legalitatea emiterii dispoziției nr._/27.10.2014 de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule dispusă cu privire la reclamant.
D. fiind că s-a reținut legalitatea actului administrativ contestat de către reclamant, pe cale de consecință apare ca neîntemeiată și cererea reclamantului de suspendare a executării actului administrativ, fundamentată pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, nefiind întrunită astfel condiția ,,cazului bine justificat" reclamată de textul de lege menționat, alături de existența unei pagube iminente.
În raport de toate aceste considerente, instanța constată că acțiunea formulată de către reclamantul B. A. D. nu este întemeiată, urmând a fi respinsă pe cale de consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. A. D., cu domiciliul în C., ., nr. 25, .. 1, ., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN D. - SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., jud. D., în integralitatea sa.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2014.
Președinte, N. S. | ||
Grefier, L. V. N. |
Red. N.S/4 ex./L.N. 16 Decembrie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1554/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 09/2014.... → |
|---|
