Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 09/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 12839/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 62/2014
Ședința publică de la 11 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Judecător E. S.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul petent C. M.
împotriva sentinței civile nr._ din 09.09.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul P. M. C., BIROUL RUTIER, având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Constatând cauza în stare de judecată, instanța a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._ din 09.09.2013, Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petentul C. M. în contradictoriu cu intimatul P. M. C., BIROUL RUTIER.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/01.04.2013 petentul a fost sancționat contravențional cu suma de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135 lit.h din ROUG 195/2002 constând în aceea că a condus auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe strada Nicovalei dinspre .-dul Dacia și ajungând la trecerea de pietoni din dreptul sediului Poliției TF,nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversare .
Analizând legalitatea procesului verbal raportat la prev. art. 17 din OG 2/2001,instanța constată că nu există motive de nulitate absolută care să conducă la anularea acestuia.
Analizând temeinicia procesului verbal față de susținerile petentului și având în vedere declarația martorului audiat conform căruia petentul a văzut pietonul în momentul în care autoturismul său se afla jumătate pe trecerea de pietoni,instanța constată că prezumția de temeinicie nu a fost răsturnată sub acest aspect,starea de fapt reținută de agentul constatator fiind corectă.
În consecință,instanța a respins plângerea formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe petentul C. M. a declarat apel criticând-o ca netemeinică și nelegală, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii și anularea procesului verbal de contravenție cu consecința exonerării de răspundere administrativă ,anularea punctelor amendă și de penalizare și restituirea permisului de conducere. În subsidiar solicită aplicarea unei sancțiuni cu avertisment.
În motivarea apelului se arată că a apreciat ca prezumția de temeinicie a actului sancționator nu a fost răsturnata din probele administrate in cauza.
Instanța de fond a reținut că toate criticile aduse de mine procesului verbal contestat sunt neîntemeiate, actul prin care am fost sancționat cuprinzând toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității.
1. Dispozițiile art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 prevăd ca procesul verbal sancționator va cuprinde in mod obligatoriu descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite."
Instanța de fond in mod greșit a apreciat ca procesul verbal a fost incheiat cu respectarea prevederilor art. 16 din OG nr.2/2001, in sensul ca agentul constatator a descris in corect fapta contravenționala reținuta.
La data intocmirii preocesului-verbal, agentul constatator a aplicat o sancțiune contravenționala apreciind ca nu am acordat prioritate de trecere pietonului aflat in traversare
Cu ocaizia intocmirii documentație si a descrierii modalității de producere a evenimentului, am relatat ca in realitate la momentul apropierii mele de marcajul pitonal nu se afla nimeni angajat in traversarea intersecției.Mai mult, vizibilitatea mi-a fost obstructionata de un alt autoturism aflat in fata mea si care si-a continuat deplasarea.
Menționez faptul ca eu eram angajat in traversarea trecerii pietonale in momentul in care pietonul a inceput deplasarea pe trecerea de pietoni.Acest fapt se poate observa cu ușurința din planșele foto aflate la dosarul cauzei din care rezulta ca, la momentul in care pietonul s-a angajat in traversarea trecerii presemnalizate, eu depășisem marcajul pitonal.
Acest aspect a fot relatat si de martorul audiat in cauza, insa instant de fond nu a analizat obiectiv depoziția acestuia.Se retine doar ca " autoturismul se afla jumătate pe trecerea de pietoni". Coroborând susținerile martorului audiat cu planșele foto depuse de intimate la dosarul cauzei rezulta fara dubiu ca nu ma fac vinovat de sancțiunea contravenționala reținuta in sarcina mea.Mai mult consider ca la plicarea sancțiunii contravenționale trebuia avute in vedere si condițiile de trafic, unul foarte aglomerat.
Prin urmare in mod greșit se retine de către instant de fond ca fapta tetinuta de agentul constatator este corecta.
2.Raportat la disp. art .21 alin. 3 din OG 2/2001 potrivit căruia " Sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinandu-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal. " consider ca sancțiunea aplicata este mult prea dura.
Având în vedere gravitatea redusă a faptei contravenționale vă solicit înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment în raport de disp art. 7 din OG 2/2001 si art 21 alin 3 din OG 2/2001. Fapta contravențională reținuta in sarcina mea nu este una de o gravitate sporita având in vedere cele relatate mai sus.
La 06.12.2013 intimatul IPJ D. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate si având in vedere disp. art. 476-478 NCPC instanta constata urmatoarele:
Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/01.04.2013 apelantul/petent a fost sancționat contravențional cu suma de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135 lit.h din RA OUG 195/2002, retinandu-se de catre agentul constatator ca la data de 01.04.2013, a condus auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe .-dul Dacia și ajungând la trecerea de pietoni din dreptul sediului Poliției TF,nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversare .
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat,Tribunalul constata că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Apelantul a invocat prin plangerea formulata, nulitatea procesului verbal acesta fiind incheiat cu nerespectarea prevederilor art. 16 din OG nr.2/2001, in sensul ca agentul constatator nu a descris fapta contravenționala reținuta.
Tribunalul constata ca, potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.
In raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune, astfel cum a decis și ICCJ în decizia nr. XXII pronunțată în recursul în interesul legii, ca, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătură decât prin anularea acelui act.
Nerespectarea de către agentul constatator a acestei cerințe atrage doar nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contravenției, astfel cum, in mod corect a retinut si instanta de fond.
In speță, motivul de nelegalitate invocat de petent este neîntemeiat întrucât fapta a fost descrisa în cuprinsul procesului verbal de către agentul constatator fiind indicată data, ora, locul și împrejurările în care a fost săvârșită și depistată fapta.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, tribunalul, în acord cu instanța de fond, reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului ( în cauza Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988; cauza Telfner c. Austriei, nr._/96, și cauza A. c. României, nr._/03), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 300 lei ) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, au permis aplicarea acestei prezumții.
În speță dedusă judecății, dreptul petentului la un proces echitabil nu a fost încălcat, petentului fiindu-i asigurata posibilitatea de a-și dovedi susținerile prin administrarea de probe in fața instanței de fond si in apel, prin care să dovedească că situația de fapt reținută in actul sancționator nu corespunde realității ori, în speță, apelantul/petent, cu probele administrate in fața instanței de fond nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal.
Dimpotrivă, din planșele foto înaintate de intimata (filele 13 – 17 din dosarul de fond) reiese ca petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Susținerea apelantului în sensul că în momentul în care pietonul s-a angajat în traversarea străzii, depășise marcajul pietonal, este contrazisă de planșele foto din care reiese că în momentul în care autoturismul condus de apelant s-a apropiat de marcajul pietonal, pietonul era angajat în traversarea străzii, aflându-se pe marcajul pietonal (foto de la fila 13 din dosarul de fond).
In consecință, tribunalul constată că susținerile petentului sub aspectul netemeiniciei procesului- verbal contestat, nu au fost dovedite cu niciun mijloc de probă iar starea de fapt menționată in actul constatator este corect reținută de agentul constatator.
Cum, în speță, apelantul nu a reușit să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a actului constatator, prezumții ce caracterizează actele administrative, inclusiv cele în materie contravențională întocmite de agenți ai statului îndrituiți în acest sens potrivit dispozițiilor legale, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, apelantul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozițiile din O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța apreciază că, în raport de gradul de pericol social al faptei, de urmarea ce s-ar fi putut produce prin neacordarea de prioritate la trecerea de pietoni marcată corespunzător, ceea ce constituie un pericol pentru siguranța circulației, viața și integritatea fizică a celorlalți participanți la trafic, dar chiar și a petentului, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, fiind în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.
Față de considerentele expuse, Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 480 alin.1 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul petent C. M., domiciliat în C., .. 4, .. 1, ., împotriva sentinței civile nr._ din 09.09.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimatul P. M. C., BIROUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2014.
Președinte, A. M. S. | Judecător, E. S. | |
Grefier, C. A. |
Red.ES/05.03.2014
Tehn.C.A.
Februarie 2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3545/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 196/2014.... → |
|---|
