Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1554/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1554/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 15539/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 656/2014
Ședința publică de la 29 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. V.
Judecător M. D. I.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea apelului formulat de petenta . SRL, împotriva sentinței civile nr.1554 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I.-I. TERITORIAL 6, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PVC . NR._/18.04.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând apelul în stare de judecată, îl reține spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 554 pronunțată la data de 07.02.2014 Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petenta ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/18.04.2013, în contradictoriu cu intimatul I.-I. Teritorial 6, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunțat astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 18.04.2013 a fost intocmit procesul verbal de contraventie . nr._ prin care petenta a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 8 000 lei.
S-a mentionat ca la controlul efectuat in trafic in data de 18.04.2013, ora 10.05, pe DN 6 km 244, Beharca, jud. D., a fost oprit si verificat conducatorul auto Stoichita I. D., cu ansamblul rutier format din autoutilitara N 3 cu nr de înmatriculare_ si semiremorca O 4 cu numarul de inmatriculare_, utilizat de S. N. . transport rutier legal de marfuri.
In urma controlului s-a constatat ca operatorul de transport nu a respectat obligatia de a efectua transportul asigurand un sistem de fixare a incarcaturii conform reglementarilor in vigoare.
Nu s-a dispus masura de imobilizare, soferul asigurand ulterior marfa.
Fapta constituie contraventie potrivit art. 4 pct. 29 din HG 69/2012 si este sanctionata de art. 7 alin. 1 si 2 lit. a.
Din punct de vedere al legalitatii, procesul verbal nu este afectat de vreuna din cauzele de nulitate absoluta prev. de at. 17 din OG 2/2001, iar motivele invocate d epetenta nu sunt intemeiate.
S-a constatat ca procesul verbal este semnat la rubrica ”agent constatator” (fila 19 verso) iar la ”motivul lipsei martorului" s-a consemnat ca persoana de fata nu si-a asumat calitatea de martor, fiind acoperite astfel cerintele legii.
Totodata, nerespectarea altor dispozitii decat cele de la art. 17 din OG 2/2001 atrage nulitatea procesului verbal in masura in care in acest mod s-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel, ceea ce nu este cazul in speta, petenta neinvocand un astfel de aspect.
In ceea ce priveste temeinicia, martorul (conducatorul auto din momentul controlului) a relatat ca a incarcat de la T. saci cu adezivi pe care urma sa ii transporte la C., avea asupra sa chingi cu latimea de 3-4 cm dar nu le-a montat pe marfa intrucat sacii nu au nicio protectie iar daca ii strangea, acestia se spargeau.
Masina era dotata cu traverse pe lateral din fabrica care erau in masura sa sustina incarcatura iar la spatele masinii exista o bara de protective care tine traversele legate. Arata ca in practica, daca incarca marfa in stare buna iar la descarcare este necorespunzatoare, firma transportatoare ii opreste din salariu pentrnu oaguba cauzata. A considerat ca sistemele de protective ale masinii pe care le-a mentionat erau suficiente pentru a asigura marfa, nu a semnat procesul verbal intrucat nu este vinovat pentru aceasta fapta si nu trebuie sa asigure paletii de adeziv, care e marfa joasa.
Din plansele foto depuse la dosar (filele 33-35), coroboborat cu mentiunile din procesul verbal ce reprezinta constatari personale ale agentului si sustinerile conducatorului auto instanta retine ca marfa nu a fost asigurata cu un sistem de fixare, astfel cum prevede art. 4 pct. 29 din HG 69/2012 (nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a efectua transportul rutier de mărfuri asigurând un sistem de fixare a încărcăturii conform reglementărilor în vigoare).
Instanta de fond a considerat ca nu are relevanta imprejurarea ca vehiculul este prevazut cu traverse laterale, deoarece faptul ca acestea sunt sau nu in masura sa sustina marfa transportata este doar o apreciere subiectiva a martorului iar legea a prevazut masuri suplimentare in aceasta privinta. De asemenea, apararea petentei potrivit careia a predat soferului un numar de 16 chingi nu este de natura a inlatura raspunderea contraventionala, cata vreme acestea nu au fost folosite iar legea sanctioneaza nerespectarea obligatiei de către întreprinderea de transport rutier.
Din aceste considerente, instanta de fond a apreciat ca procesul verbal este legal si temeinic.
Sub aspectul cuantumului amenzii, instanta de fond a reținut ca fapta este considerata prin lege drept o încălcare grava a normelor privind transportul rutier, existand astfel un pericol social abstract evaluat cu ocazia adoptarii acesteia, iar sanctiunea aplicata a fost in cuantum minim, nefiind identificate ori invocate imprejurari concrete care sa justifice inlocuirea acestei masuri cu avertisment.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta . o consideră ca netemeinică și nelegală drept pentru care, s-a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal . 1SCTR nr._ din 18.04.2013 încheiat de I. - I. Teritorial 6 (primit la sediul societătii petente in data de 19.04.2013) prin care s-a dispus sancționarea unitătii cu amendă contravențională în cuantum de 8000,00 lei, respectiv 4000,00 lei în termen de 48 de ore, în principal, iar în subsidiar, solicităm înlocuirea sancțiunii amenzii, cu sancțiunea avertisment.
În motivarea în fapt, s-a susținut că, cu ocazia unui control în trafic efectuat de către I. - I. Teritorial 6, în data de 18.04.2013, s-a reținut de către reprezentantul intimatei - inspcctor Patrulescu I. C. că "la controlul efectuat in trafic la data de 18.04.2013 ora 10.05 pe DN 6 km 244 Beharca, jud. Gorj, a fost oprit si verificat conducătorul auto Stoichita ionel D. legitimat prin CI . nr._, cnp_ cu ansamblul rutier format din autoutilitara cu nr de inamtriculare GJ 66 si semiremorca c8u numărul de înmatriculare_ utilizata de S. N. . rutier legal de mărfuri in baza LTM_ CCM_ si scrisoare de transport din data de 17.04.2013. In urma controlului efectuat s-a constatat faptul ca operatorul de transport rutier nu a respectat obligația de a efectua transportul rutier de mărfuri asigurand sistem de fixare a încărcăturii conform regulamentelor in vigoare", faptă ce constituie contravenție conform art. 4, pct.29 din II.G. 69/2012 care se sancționează conform art. 7 alin. 1, lit.a, din același act normativ.
S-a susținut că petenta a fost sancționată contravențional pentru nerespectarea obligației de a asigura marfa transportata cu un sistem de fixare conform reglementarilor in vigoare.
S-a considerat faptul ca in mod greșit instanta de fond a retinut faptul ca societatea petentă se face vinovata pentru savarsirea faptei contravenționale pentru care a fost sancționată, desi petenta si-a îndeplinit obligațiile impuse de legislația in vigoare astfel:
1. autovehiculul de transport marfa este dotat cu traverse laterale care asigura susținerea mărfii transportate;
2. societatea a predat conducătorului auto un număr suficient de chingi astfel incat acesta sa se afle in legalitate pe toata durata îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
În data de 27.02.2013 societatea petentă a predat pe baza de proces verbal de predare primire conducătorului auto Stoichita D. un număr de 16 chingi pentru a le folosi la auto_ .
Faptul ca societatea petentă si-a îndeplinit obligația de a dota autovehiculele cu sisteme de fixare a încărcăturii si ca acestea se aflau la bordul autotractorului reiese si din mențiunile din procesul verbal respectiv «nu s-a dispus masura de imobilizare, șoferul asigurand ulterior marfa».
S-a considerat ca atata timp cat societatea petentă si-a îndeplinit obligația dotării autotractorului cu sistem de fixare a încărcăturii, conducătorul auto era obligat sa-l foloseasca, astfel se putea evita sancționarea societatii transportatoare.
Conform legislației actuale, șoferul nu are nicio responsabilitate in ceea ce privește arimare (fixarca) incarcaturii, cu toate ca cel care realizeza securizarea propriu - zisa a marții este șoferul, daca agenții constatatori opresc autovehiculul in trafic si descoperă ca incarcatura este incorect ancorata, amenda este data companiei, asa cu s-a întâmplat si in speța de fata.
Aceasta este o inadvertența, mai ales daca se spune ca legea este inspirata din cea europeana, tara mentionata cel mai des din punctul de vedere al exigentei in contro, fiind Germania, unde amenda este insa divizata intre parti: șofer, companie de transport, expeditor, producător, etc.
Același sistem de amendare a companiei si nu a făptuitorului - șofer - se aplica si in cazul depășirilor timpilor de condus, unde din nou este amendata compania si nu făptuitorul.
S-a solicitat a se avea in vedere si situatia in care desi companiile de transport pun la dispoziția șoferilor echipamentele de care au nevoie pentru o ancorare corecta, aceștia, in mod nejustificat, nu le folosesc, iar in caz de control in trafic, in cazul constatarii unei nereguli conducătorii auto nu sunt amendați, amenda fiind aplicata societatii chiar daca aceasta poate sa dovedeasca faptul ca mașina era dotata cu sisteme de fixare a încărcăturii, numai ca acestea nu au fost folosite de conducătorii auto.
Referitor la individualizarea sancțiunii, s-a solicitat a se avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care preved că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al iăptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de acest aspect, s-a apreciat că, organul constatator trebuia să dea eficiență prevederilor art. 7 alin. 3 din O.G. 2/2001 unde s-a prevăzut expres posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în situația în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede expres această sancțiune, tocmai pentru a permite în acest mod sancționarea faptelor de o gravitate redusă, cu luarea în considerare și a altor criterii de individualizare decât limitele sancțiunii pecuniare.
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art. 5 alin. 5 din O.G.2/2001 prevede că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite", iar art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că sancțiunea se aplică „în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmării, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție".
Din analiza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotarârea pronunțata în cauza Zilibergberg împotriva Moldovei din 01.02.2005, paragraful 32) se desprinde principiul potrivit caruia procesul - verbal nu mai beneficiază, ca atare, de prezumția de legalitate și veridicitate, fiind necesar un mijloc de probă din care să rezulte cu certitudine faptul că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
În raport de dispozițiile art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul - verbal. Față de împrejurările concrete ale speței:
> fapta săvârșită de petentă;
> faptul că societatea este la prima abatere de acest gen, s-a apreciat că, sancțiunea avertismentului ar fi în măsură să disciplineze conduita petentei în circumstanțe asemănătoare, fiind proporțională cu pericolul social concret al faptei săvârșite.
Necesitatea proportionalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată este una din cerințele impuse de Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, jurisprudența care a devenit obligatorie pentru instanțele naționale odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin.2 din Constituția României.
Mai mult decât atât, ținând seama de faptul că sancțiunea amenzii nu este un scop în sine ci numai un mijloc de reglare a raporturilor juridice, precum și de gradul de pericol social al faptei, relativ redus, s-a apreciat că scopul educativ și preventiv al sancțiunii poate fi realizat și prin aplicarea sancțiunii "avertisment".
Față de argumentele de drept și de fapt expuse, s-a apreciat că sentința 1554/07.02.2014 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ este netemeinică și nelegală, în speță găsindu-și aplicabilitate principiul „in dubio pro rea conform căruia orice îndoială existentă în cauză trebuie interpretată exclusiv în favoarea persoanei sancționate, drept pentru care s-a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale si in principal anularea procesului verbal de contravenție . nr._/18.04.2013.
În subsidiar modificarea procesului verbal de contravenție . nr._/18.04.2013 în sensul înlocuirii sancțiunii pecuniare cu sancțiunea „avertisment".
În drept, apelanta-petentă și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile O.G. 2/2001, a art. 466 si urm C.pr.civ.
S-a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsa reprezentantului/împuternicitului petentei conform art. 223 alin. 3) Cod procedură civilă.
În cauză s-a depus întâmpinare de către intimatul I.-I. TERITORIAL 6, prin care s-a solicitat respingerea apelului formulat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, susținând că procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal.
Analizând apelul formulat, instanța îl apreciază ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._ petenta a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 8 000 lei reținându-se ca la controlul efectuat in trafic in data de 18.04.2013, ora 10.05, pe DN 6 km 244, Beharca, jud. D., a fost oprit si verificat conducatorul auto Stoichita I. D., cu ansamblul rutier format din autoutilitara N 3 cu nr de înmatriculare_ si semiremorca O 4 cu numarul de inmatriculare_, utilizat de S. N. . transport rutier legal de marfuri.,în urma controlului constatându-se ca operatorul de transport nu a respectat obligatia de a efectua transportul asigurand un sistem de fixare a incarcaturii conform reglementarilor in vigoare.
Contrar celor reținute de instanța de fond Tribunalul apreciază că starea de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității.
Astfel potrivit art 4 pct.29 HG69/2012 următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a efectua transportul rutier de mărfuri asigurând un sistem de fixare a încărcăturii conform reglementărilor în vigoare;
Potrivit textului legal menționat anterior întreprinderii de transport rutier în cont propriu/operatorului de transport rutier îi revine obligația de a asigura sistemul de fixare a încărcăturii, obligație pe care apelanta și-a îndeplinit-o așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei respectiv procesul verbal din 27.02.2013 – fila 41 din care rezultă ca a predat către conducătorul auto un nr. de 16 bucăți chingi ancorare,aspect confirmat de acesta și prin declarația dată în fața instanței.
Faptul că în cauză conducătorul auto a înteles sa nu utilizeze chingile de fixare ar fi atras eventual răspunderea sa contraventională pentru savârșirea contravenției prevăzute de art 4 pct 75 HG69/2012 care prevăd că nerespectarea de către conducătorii auto angajați ai operatorului de transport rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a regulilor privind încărcarea, repartizarea încărcăturii, asigurarea și fixarea mărfurilor transportate reprezintă contravenție și nu răspunderea contravențională a apelantei.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța va proceda în conformitate cu disp. art. 480 alin. 2 C.pr.civ., va admite apelul și va schimba sentința civilă nr. 1554/2014, în sensul că admite plângerea și dispune anularea procesului verbal . nr._ din 18.04.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta-petenta . SRL, cu sediul ales în Târgu J., ., jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr.1554 din 07.02.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I.-I. TERITORIAL 6, cu sediul ales în Dr. Tr. S., ., nr.20, jud. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție PVC . NR._/18.04.2013.
Schimbă sentința 1554/2014, în sensul că admite plângerea și dispune anularea procesului verbal . nr._ din 18.04.2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.10.2014.
Președinte, A. G. V. | Judecător, M. D. I. | |
Grefier, M. M. |
Red. 4 ex./ M.D.I./21.11.ș2014
M.M. 07 Noiembrie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 388/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3545/2014. Tribunalul... → |
|---|
