Anulare act administrativ. Sentința nr. 183/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 183/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 13818/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 183/2014
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. I.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul V. G., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. G. G. pentru reclamant, lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. G. G., pentru reclamant, învederează că nu mai are alte solicitări.
Instanța, constatând terminată cercetarea judecătorească, acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului acțiunii.
Apărătorul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, apreciind ca tardivă comunicarea deciziei, comunicare care a avut loc la adresa de domiciliul a reclamantului, în lipsa acestuia, apartamentul unde reclamantul are domiciliul revenind fostei soții în urma partajului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 09.10.2013 reclamantul V. G., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., a formulat contestație împotriva Deciziei nr._/23.01.2013 prin care s-a antrenai răspunderea solidară a reclamantului și a celuilalt administrator, V. A., cu Societatea Gemit . a Deciziei or._/09.04.2013 prin care s-a respins contestația reclamantului.
În motivarea cererii, s-a învederată că, prin Decizia nr._/23.01.2013 privind antrenarea răspunderii în solidar s-a reținut că reclamantul a încălcat dispozițiile art. 27 alin. 2 lit. c și d din Codul de Procedură Fiscală, în sensul că pe de o parte cu rea-credință reclamantul a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, iar pe de altă parte cu rea-credință nu a declarat/neachitat la scadență obligațiile fiscale.
Prin Decizia nr._/09.G4.2CB a fost respinsă ca tardiv formulată contestația subsemnatului.
In ce privește tardivitatea, s-a învederată că reclamantul nu mai locuiește la adresa la care s-a făcut comunicarea, astfel că a formulat contestația imediat după ce a luat la cunoștință de existenta acesteia.
La adresa la care s-a efectuat comunicarea deciziei de antrenare a răspunderii solidare locuiește fosta soție, care nu i-a comunicat în termen util decizia contestată. Sunt incidente astfel dispozițiile ari. 103 C.p.c.
S-a solicitat în consecință admiterea cererii și obligarea pârâtei să soluționeze pe fond contestația.
În ce privește fondul cauzei,
In speță, reclamantul susține că și-a îndeplinit obligația legală de a solicita insolvența societății Germit . societate ce are ca asociați pe reclamant și pe numitul V. A., părțile sociale fiind de 50% pentru fiecare. De asemenea, amândoi sunt asociați.
Deținând părți sociale în cote egale nu se putea solicita lichidarea judiciară fără o hotărâre a A. luată și cu acordul asociatului V. A..
O bună perioadă de timp V. A. nu a fost de găsit și ulterior s-a opus dizolvării societății.
Pe cale de consecință s-a adresat instanței de judecată pentru dizolvarea societății încă de la data de 23.03.2011, pentru ca instanța să dispună în lipsa acordului numitului V. A..
Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2011 a admis acțiunea dispunând dizolvarea societății.
Curtea de Apel C. în același dosar a respins calea de atac formulată de V. A., care s-a opus dizolvării.
V. A. a contestat soluția pronunțată în apel la înalta Curte de Casație și Justiție, care a fixat termen la 08.10.2013.
Pe cale de consecință, reclamantul a efectuat toate diligentele in vederea deschiderii procedurii falimentului, însă acest lucru nu s-a realizat până în prezent datorită opoziției administratorului și asociatului Vasale A..
Altă procedură decât aceasta pe care a inițiat-o încă-din 23.03.2011 nu este prevăzută de lege.
În ce privește antrenarea răspunderii în baza art 27 alin. 2 lit.d Cod or.. fiscală, antrenarea răspunderii solidare în ceea ce îl privește pe reclamant este nelegală.
Societatea a avut mai multe Puncte de Lucru, iar o parte din activitatea acestora a fost coordonată numai de către V. A..
Acesta a desfășurat activitate comercială fară ca documentele întocmite să fie înaintate către contabilitate.
Acest lucru nu-i poate fi imputat, fiind identificabile operațiunile comerciale desfășurate de către V. A..
Acesta este și motivul neachitării la scadentă a obligațiilor fiscale.
In drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 218 Cod proc. fiscală.
In dovedirea contestației reclamantul s-a folosit de proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Deși legal citată pârâta nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar întreaga documentație care a stat la baza emiterii deciziei contestate de către reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că reclamantul a contestat, pe calea prezentului demers judiciar, decizia nr._/9.04.2013 prin care a fost soluționată contestația administrativă formulată împotriva deciziei nr._/23.01.2013 privind atragerea răspunderii în solidar a reclamantului.
Prin decizia nr._/9.04.2013 organul fiscal a respins contestația împotriva deciziei nr._/23.01.2013, ca tardiv formulată.
Reclamantul a susținut că plângerea administrativă a fost depusă în termen, arătând că adresa la care s-a făcut comunicarea deciziei nr._/23.01.2013 nu era adresa de domiciliu a acestuia; a mai arătat că la acea adresă locuiește fosta soție; oral, a susținut că adresa la care s-a efectuat comunicarea a constituit domiciliul comun al soților și că, după divorț și efectuarea partajului, acest imobil a revenit fostei soții.
Afirmațiile reclamantului sunt neîntemeiate.
Dispozițiile referitoare la comunicarea actelor fiscale sunt prevăzute de art.44 din OG 92/2003:
"(1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal se comunică prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(21) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă prin modalitatea prevăzută la alin. (2), actul administrativ fiscal se comunică utilizând cel puțin unul dintre următoarele mijloace:
a) prin remiterea acestuia de către persoanele împuternicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/împuternicitului la sediul organului fiscal, dacă se asigură primirea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal;
b) prin fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia.
(22) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă potrivit alin. (21), aceasta se realizează prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător".
Față de dispozițiile menționate, în speță se constată că decizia nr._/23.01.2013 a fost comunicată reclamantului, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la adresa din ., ., domiciliu indicat de altfel și în cererea introductivă.
Așa cum reiese din mențiunile recipisei de comunicare (fila 44), reclamantul personal a primit și a semnat dovada comunicării deciziei (DRS este indicat pe recipisă, adică decizia de răspundere solidară), în data de 24.01.2013.
Reclamantul nu a contestat semnătura aplicată pe acest înscris, fiind de altfel necesară pentru contestarea acesteia, înscrierea în fals, dat fiind faptul că înscrisul respective are valoarea unui înscris autentic ale cărui mențiuni nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.
În raport de cele prezentate, instanța constată că atât dispozițiile art.44 din OG 92/2003 au fost respectate;
Față de data comunicării deciziei de atragere a răspunderii solidare, 24.01.2013, de la această dată a început să curgă termenul de 30 de zile impus de art.207 din OG 92/2003 "Pentru formularea contestației administrative: Contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii".
Cum acest termen s-a împlinit la 24.02.2013, rezultă că contestația administrativă formulată de reclamant la 2.04.2013, a fost formulată cu nerespectarea termenului de decădere, motiv pentru care decizia nr._/9.04.2013, de respingere ca tardivă a contestației împotriva deciziei nr._/23.01.2013 privind atragerea răspunderii în solidar a reclamantului, este legală și corectă.
În raport de cele expuse, instanța apreciază contestația formulată ca neîntemeiată, motiv pentru care o ava respinge în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de reclamantul V. G., domiciliat în C., ., ..2, ., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., ..2, jud. D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2014.
Președinte, C. E. I. | ||
Grefier, M. M. |
Red. 4 ex./24 Ianuarie 2014
C.I./M.M.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1569/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1376/2014.... → |
|---|
