Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 22/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 05-09-2014 în dosarul nr. 13086/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 471/2014
Ședința publică de la 05 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Judecător C. M. G.
Grefier L. M.
Pe rol judecarea apelantul declarat de petentul R. C. D. împotriva sentinței civile nr._/22.11.2013 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimat I P J D.-BIROUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care.
Nemaifiind alte cererii de formulat și cererii de invocat se constată dosarul în stare de judecată s-a reținut spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin sentința civila nr._/22.11.2013 Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petentul R. C. D.,, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 28.03.2013 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ potrivit căruia petentul a condus auto Seat cu nr. de înmatriculare_ pe Bld. D. și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton aflat pe marcajul pietonal pe sensul său de mers. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță, nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare și a avut aplicate pe geamurile laterale față folii cu transparență neconformă.
Faptele sunt prevăzute de art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002, art. 147 pct. 1 respectiv 148 pct. 11 ambele din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit, b, 99 alin. 2, 101 alin. 1 pct. 18 respectiv 102 alin. 1 pct. 35 toate din OUG 195/2002.
Prima faptă a fost sancționată cu amendă în cuantum de 300 lei, a doua cu amendă de 150 lei, iar pentru următoarele s-a aplicat sancțiunea avertismentului.
Din punct de vedere al legalității procesul verbal nu este afectat de vreuna din cauzele de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001, iar motivul invocat de petent, că nu s-a menționat ocupația și locul de muncă al contravenientului nu pot conduce la anularea actului, nefiind de natură a provoca o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel.
În ceea ce privește temeinicia, procesul verbal a fost întocmit în urma constatării faptei personal de către agent, fiind depuse de intimat planșe foto cu împrejurările comiterii faptei înregistrate de aparatul aflat pe poliției, aspect menționat și în procesul verbal de contravenție.
Petentul a susținut că a acordat prioritate de trecere pietonilor, a purtat centura de siguranță, a avut asupra sa certificatul de înmatriculare, aspecte pe care le poate dovedi cu un martor, iar geamurile se încadrează în limitele prevăzute de lege.
În procesul verbal, la rubrica "alte mențiuni" s-a consemnat "nu sunt de acord" iar martorul a declarat următoarele: este prieten de 3-4 ani cu petentul și la sfârșitul lunii martie 2013 venea cu acesta dinspre Petrom spre Gară, trecerea de pietoni în discuție fiind cea de la Poliția TF sau de la Gară. A observat o persoană care a traversat . de pietoni iar în momentul când a început traversarea de pe celălalt sens de mers autoturismul petentului era la circa 20 metri de trecerea de pietoni iar până a ajuns în dreptul trecerii persoana deja trecuse . mai vedea din cauza mașinii care era parcată pe bordură, fiind opriți la 10-15 m de echipajul de poliție. Nu își mai amintește dacă purta centura de siguranță.
În ceea ce privește fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor, constatarea personală a agentului este susținută de planșele foto depuse la dosar, fiind relevante cele din prima coloană din stânga unde se poate observa persoana aflată pe trecerea de pietoni, relatarea martorului, conform căreia petentul se afla cu mașina la o distanță de aproximativ 20 m de trecere iar până a ajuns cu mașina în acel loc pietonul trecuse de sensul de mers nu relevă o situație de natura a conduce la nevalabilitatea actului, întrucât toate aceste aspecte evidențiază o stare de pericol ce trebuia evitată prin oprirea autoturismului anterior semnului rutier corespunzător.
Din actele dosarului nu rezultă o altă situație de fapt nici pentru celelalte contravenții, neexistând probe care să dovedească afirmațiile petentului din plângere și nici elemente care să permită a se da eficiență prezumției de nevinovăție, procesul verbal fiind întocmit, astfel cum s-a arătat în urma constatării personale a agentului, mențiunea din act că nu este de acord cu cele consemnate nefiind suficientă întrucât nu se mai coroborează cu alte elemente.
Împrejurarea că există viza RAR pe certificatul de înmatriculare nu are legătură directă cu ultima faptă reținută în sarcina sa și nu face dovada că geamurile respectă normele legale în materie.
Potrivit art. 148 pct. 11 din HG 1391/2006, se interzice conducătorului de autovehicul sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompeaza vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta, or certificatul de înmatriculare prezentat nu face dovada că geamurile laterale față se încadrează în aceste dispoziții.
Instanța apreciază că nu se impune reducerea amenzii sau înlocuirea cu avertisment întrucât acestea au fost stabilite în cuantumul minim pentru primele două fapte iar pentru următoarele două s-a aplicat deja avertismentul, astfel că, față de numărul abaterilor constatate și în lipsa unor argumente concrete și pertinente nu se justifică avertismentul și pentru primele două contravenții.
Împotriva sentinței civile nr._/22.11.2013 pronunțată de Judecătoria C. a declarat apel petentul R. C. D., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
Apelantul nu a indicat nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a sentintei civile impotiva careia a formulat calea de atac
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că apelul este nefondat, sentinta instantei de fond fiind legala si temeinica:
Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a constatat in mod corect legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie
Analizând legalitatea procesului verbal raportat la prev. art. 17 din OG 2/2001 instanța de fond a constatat, în mod corect că nu există motive de nulitate absolută care să conducă la anularea acestuia.
Tribunalul constata ca apelantul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate a sentintei civile nr_/2013
Analizand sentinta apelata tribunalul constata ca nu exista nici un motiv de nelegalitate si netemeinicie.
Instanța de fond, in mod corect a reținut că petentul a condus auto Seat cu nr. de înmatriculare_ pe Bld. D. și nu a acordat prioritate de trecere unui pieton aflat pe marcajul pietonal pe sensul său de mers. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță, nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare și a avut aplicate pe geamurile laterale față folii cu transparență neconformă.
Faptele sunt prevăzute de art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002, art. 147 pct. 1 respectiv 148 pct. 11 ambele din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 3 lit, b, 99 alin. 2, 101 alin. 1 pct. 18 respectiv 102 alin. 1 pct. 35 toate din OUG 195/2002.
In mod corect a retinut instanta de fond ca in ceea ce privește fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor, constatarea personală a agentului este susținută de planșele foto depuse la dosar, fiind relevante cele din prima coloană din stânga unde se poate observa persoana aflată pe trecerea de pietoni, relatarea martorului, conform căreia petentul se afla cu mașina la o distanță de aproximativ 20 m de trecere iar până a ajuns cu mașina în acel loc pietonul trecuse de sensul de mers nu relevă o situație de natura a conduce la nevalabilitatea actului, întrucât toate aceste aspecte evidențiază o stare de pericol ce trebuia evitată prin oprirea autoturismului anterior semnului rutier corespunzător.
Din actele dosarului nu rezultă o altă situație de fapt nici pentru celelalte contravenții, neexistând probe care să dovedească afirmațiile petentului din plângere și nici elemente care să permită a se da eficiență prezumției de nevinovăție, procesul verbal fiind întocmit, astfel cum s-a arătat în urma constatării personale a agentului, mențiunea din act că nu este de acord cu cele consemnate nefiind suficientă întrucât nu se mai coroborează cu alte elemente.
Împrejurarea că există viza RAR pe certificatul de înmatriculare nu are legătură directă cu ultima faptă reținută în sarcina sa și nu face dovada că geamurile respectă normele legale în materie.
Potrivit art. 148 pct. 11 din HG 1391/2006, se interzice conducătorului de autovehicul sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompeaza vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator, de catre autoritatea competenta, or certificatul de înmatriculare prezentat nu face dovada că geamurile laterale față se încadrează în aceste dispoziții.
In mod corect a apreciat instanța de fond că nu se impune reducerea amenzii sau înlocuirea cu avertisment întrucât acestea au fost stabilite în cuantumul minim pentru primele două fapte iar pentru următoarele două s-a aplicat deja avertismentul, astfel că, față de numărul abaterilor constatate și în lipsa unor argumente concrete și pertinente nu se justifică avertismentul și pentru primele două contravenții.
Față de cele arătate, în raport de dispozițiile art. 480 NCPC instanta va respinge apelul declarat de apelant
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
.
Respinge apelul declarat de petentul R. C. D., cu domiciliul în C., ., jud. D., împotriva sentinței civile nr._/22.11.2013 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D. ca nefondat
Definitivă.
Pronunțată în ședința de la 05 Septembrie 2014
Președinte, G. P. | Judecător, C. M. G. | |
Grefier, L. M. |
Red.G.P./4ex
L.M. 22 Septembrie 2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1048/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3196/2014. Tribunalul... → |
|---|
