Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 01/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 01/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 12595/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 199/2014
Ședința publică de la 11 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Judecător C. M. G.
Grefier M. M.-S.
Pe rol soluționarea apelului declarat de către apelanta . împotriva sentinței civile nr._/01.10.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN (CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ).
La apelul nominal făcut în ședința, a răspuns avocat M. T. pentru apelantă, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantei depune la dosar înscrisurile la care a făcut referire la termenul anterior.
Apărătorul apelantei învederează că nu mai are alte cereri de formulat și nici nu solicită administrarea altor probe în susținerea apelului, cu excepția înscrisurilor aflate la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat M. T., pentru apelantă, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr._/01.10.2013, Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN (CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ).
În motivarea sentinței, instanța de fond a reținut că, la data de 13.03.2013 a fost emis procesul verbal de contravenție . 13 nr._ prin care petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 750 lei, reținându-se că la data de 13.03.2013 s-a constatat că vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat în data de 09.03.2012 pe DN 65 km 9+200 m, Pielești, fără a deține rovinietă valabilă.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 și art. 17 din OG 2/2001).
Astfel, pe procesul verbal este înscris numele agentului constatator și mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2011 și HG 1259/201 de către agentul constatator cu certificatul emis de Certsign S.A. (fila 5).
Petenta invocă nerespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, potrivit cărora lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Din examinarea procesului-verbal de contravenție, se constată că acesta nu conține semnătura olografă a agentului constatator, dar conține semnătura electronică a acestuia.
Conform art. 4 punctele 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Împrejurarea că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie și nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic.
Potrivit art. 9, al. 2 din Legea nr. 455/2005, semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate, intimata depunând la dosar certificatul calificat emis pe numele agentului constatator de S.C. CERTSIGN S.A. (fila 15).
Dispozițiile art. 17 din O.G. 2/2001 nu disting cu privire la forma semnăturii ce trebuie aplicată pe procesul verbal de contravenție situație în care, instanța apreciind că lipsa semnăturii olografe a agentului constatator nu este de natură a atrage nulitatea actului câtă vreme intimata, pentru acoperirea acestei cerințe de validitate, a recurs la prevederile Legii 455/2001 privind semnătura electronică și a depus certificatul calificat ale cărui efecte sunt menționate la art. 9 alin. 2.
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, precum și faptul ca petenta nu a probat cele susținute în plângere, respectiv ca nu a circulat la data și ora respectiva cu autoturismul pe sectorul de drum menționat, nefăcând astfel, în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție, deși potrivit art. 1169 C.civ. și art. 249 N.C.proc.civ., ei îi incumbă sarcina acestei probe, instanța de fond a reținut ca nu s-a făcut dovada contrară, procesul-verbal bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa.
Cu privire la sancțiune, instanța de fond a reținut că acesta s-a aplicat, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de apel petenta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare arată că în motivarea instanței de fond prin care se motivează respingerea plângerii contravenționale a acesteia se menționează faptul că împrejurarea că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie și nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic.
În continuare acesta susține că potrivit art. 9 alin 2 din Legea 455/2005 semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate, intimata depunând la dosar certificatul calificat emis pe numele agentului constatator de S.C. CERTSIGN S.A., fila 15 din dosar. Totodată, se mai arată că disp. art. 17 din OG 2/2001 nu disting cu privire la forma semnăturii ce trebuie aplicată.
Consideră reținerea instanței ca nelegală deoarece așa după cum se poate observa din conținutul procesului-verbal s-a aplicat doar o simplă ștampilă a unității emitente fără a se semna agentul constatator C. D. P., care pretinsese că ar fi întocmit procesul-verbal de contravenție, nefiind însă respectate prev. art. 17 din OG 2/2001. Amenda a fost emisă și semnată electroni, compania încălcând astfel disp. OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Totodată mai face precizarea că autovehiculul firmei nu a circulat la data și ora respectivă prin acel punct, iar imagina prezentată nu cuprinde în conținutul ei și date de identificare ale orei și zilei când s-a efectuat fotografia, ori înregistrarea în program informatic trebuia să aibă înscrise automat aceste informații.
În drept sunt invocate disp. art. 466 și urm N.C.pr.civ.
Intimata a formulat și depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de apel și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate si având in vedere disp. art. 476-478 NCPC instanta constata urmatoarele.
Astfel, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . 13 nr._ petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 750 lei, reținându-se că la data de 13.03.2013 s-a constatat că vehiculul categoria B, cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei a circulat în data de 09.03.2012 pe DN 65 km 9+200 m, Pielești, fără a deține rovinietă valabilă.
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Verificând, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut in mod corect că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Apelantul invoca nulitatea procesului verbal motivat de lipsa semnăturii agentului constatator sustinand inaplicabilitatea Legii 455/2001.
Critica apelantului este neîntemeiata.
În mod corect instanța nu a reținut susținerile apelantului/petent referitoare la lipsa semnăturii olografe a agentului constatator și inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 445/2001.
Se constată că actul constatator și sancționator comunicat apelantului/petent a fost generat automat de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică.
Din punct de vedere al semnificației, semnatura electronica este forma digitala a semnăturii olografe, în sensul ca este reflexia in spațiul virtual al acesteia. O semnătura electronica are aceleasi functionalitati si aplicabilitati ca si semnatura olografa si chiar mai mult decat atat, modul ei de utilizare recomandand-o din punctul de vedere al securitatii si integritatii. In plus, daca in cazul semnaturii olografe exista suspiciuni in cazul recunoasterii identitatii semnatarului, aceste suspiciuni sunt practic eliminate in cazul semnaturii electronice, facand astfel ca non-repudierea sa fie asigurata .
Avantajele semnaturii electronice extinse rezulta din echivalarea sa, din punct de vedere juridic, cu a unei semnaturi olografe. O astfel de semnatura este greu de contestat in instanta, asigurand autentificarea unica a semnatarului si integritatea documentelor semnate.
Practic, în cauza de față, semnatura electronica încorporată în actul constatator este echivalenta cu procesul de autentificare a unui document creat electronic printr-un certificat digital calificat.
Față de dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, întrucât procesului-verbal de contravenție i s-a încorporat, atașat sau asociat o semnătură electronică extinsă (art. 5 și urm. din lege), acesta poate fi avut în vedere ca probă.
Prin urmare, Tribunalul nu poate să rețină susținerile apelantului/petent în sensul că legea spune că documentele pe hârtie trebuie să aibă semnătură olografă, iar semnătura electronică ar fi valabilă doar pentru actele în format electronic, cu atât mai mult, cu cât dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 sancționează cu nulitatea absolută actul sancționator dacă acesta nu este semnat de agentul constatator, nefăcându-se distincție între semnătură olografă și cea electronică reglementată de Legea nr. 455/2001.
De asemenea,Tribunalul reține netemeinicia susținerilor apelantului/petent referitoare la inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 455/2001, invocând teza parțială a art. 4 pct. 2, privind înțelesul înscrisului în formă electronică.
Astfel, analizând textul de lege invocat de către petent în integralitate și coroborat cu pct .1,3 al art. 4, precum și art. 5,6 și 7 din același act normativ se constată că înscrisul în formă electronică este cel creat, prelucrat în formă electronică care poate fi trimis, stocat, primit în forma electronică, însă comunicarea poate fi efectuată atât în program electronic sau alt procedeu similar, cât, și pe un suport de hârtie în modalitățile prevăzute de lege, precum cele reglementate de codul de procedură civilă.
În acest sens, sunt și dispozițiile art. 7 din legea nr. 455/2001 conform cărora, „ În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”
Or, în cauza de față, astfel cum s-a reținut mai sus actul constatator și sancționator, care s-a comunicat petentului a fost generat automat prin sistem informatic de agentul constatator, printat și trimis prin poștă, având semnătură electronică încorporată, ceea ce echivalează cu procesul de autentificare a acestui document creat electronic printr-un certificat digital calificat, depus de intimată.
În aceste condiții, față de cele de mai sus, se constată că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea atât a dispozițiilor prevăzute de art. 16 cât și cele reglementate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege.
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal, instanta de fond a retinut in mod corect ca cele retinute in procesul verbal de contraventie corespund realitatii
Apelantul, critica hotararea instantei de fond sub aspectul solutiei referitoare la temeinicia procesului verbal, aratand că la data constatarii contraventiei autovehiculul care ii apartine nu a circulat prin acel loc, aspect contrazis de inscrisul de la fila 25, dosar fond care atesta contrariul, inscrisul indicat nefiind declarat fals
Astfel apararea apelantului nu poate fi retinuta.
Cu privire la solicitarea de inlocuire a sanctiunii amenzii contraventionale cu sanctiunea avertismentului Tribunalul constata ca este neintemeiata avand in vedere următoarele:
În concret, instanța apreciază ca fapta comisă de petent prezintă un grad de pericol social care justifică aplicarea amenzii avându-se în vedere circumstanțele reale ale acesteia respectiv, modalitatea de săvârșire, utilizarea rețelei de drumuri naționale fără rovinietă valabilă, urmarea produsă și anume lezarea valorii sociale care asigură un climat de ordine și securitate socială în sensul garantării respectării principiului recuperării costului de producție în mod transparent și nediscriminatoriu, de împrejurările în care a fost comisă, respectiv neîndeplinirea obligației instituite de lege.
Rovinieta este documentul care atestă dreptul de utilizare a infrastructurii rutiere; faptul neachitării acestui tarif are impact asupra programelor de lucrări de modernizare și dezvoltare a rețelei de drumuri naționale, lucrări ce au ca sursă de finanțare și veniturile proprii realizate de CNADNR din încasarea tarifului de utilizare. Iar modul în care se dezvoltă rețeaua de drumuri naționale afectează în cele din urmă fiecare participant la trafic.
Față de considerentele expuse, Tribunalul, în raport de dispozițiile art. 480 alin.2 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul declarat de către apelanta ., cu sediul în C., .. 3, ., jud. D., împotriva sentinței civile nr._/01.10.2013, pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN (CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ), cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 11.04.2014.
Președinte, G. P. | Judecător, C. M. G. | |
Grefier, M. M.-S. |
Red. GP/ /4 ex/07.05.2014.
Tehnored. M.M
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 148/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 3401/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
