Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 2542/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2542/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 6798/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2542/2014
Ședința publică de la 11 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Grefier A. G. C.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta D. F., în contradictoriu cu pârâții C. L. AL M. BĂILEȘTI și P. M. BĂILEȘTI, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Având în vedere că se solicită judecata cauzei în lipsă, instanța o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D., reclamanta D. F. a solicitat instanței ca prin hotărârea pronunțată să dispună ca o va pronunța sa dispună obligarea acestora la plata dobânzii egale penalizatoare, aferentă drepturilor bănești cuvenite conform deciziei civile nr. 341, pronunțata in ședința publica de la 22.01.2009 de Curtea de Apei C. - Secția C. Administrativ si Fiscal, in Dosar nr._, de la data formulării primei cereri in cauzele mai sus menționate si pana la data plații efective.
Reclamanta în vederează instanței că, în fapt, prin hotararile judecătorești invocate, parații au fost obligați să-i acorde suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare in cuantum de 25% fiecare, si ulterior datei de 01.06.2005, pana la încetarea raporturilor de serviciu.
Se arată că, desi decizia menționata este irevocabila, prin OUG nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, cu modificările si completările ulterioare, i-a stabilit ca drepturile obținute sa fie acordate eșalonat. Așadar, arată că nici pană in prezent nu a beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instanta de judecata. Consideră ca s-a produs un prejudiciu de necontestat prin faptul ca a fost lipsita de folosul sumelor ele bani dispuse de Curte, in plus fata de prejudiciul creat inițial in patrimoniul propriu, prin piața unor salarii sub nivelul celor reglementate de Legea nr. 188/1999 republicata, cu modificările si completările ulterioare.
Totodată, reclamanta consideră că împrejurarea ca prin dispozițiile art. 1, alin. 3 din OUG nr. 71/2009, cu modificările si completările ulterioare, s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele preturilor de consum, comunicat de INS, nu reprezintă un impediment legal in acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrala a obligației de plata ia data la care sumele erau datorate, adica la momentul cand creanțele au devenit certe, lichide si exigibile, s-a produs in patrimoniui neu un prt. jdiciu care trebuie acoperit integral.
Consideră ca, in conformitate cu prevederile art.. 1082, art. 1088 din vechiul cod civil și ale art 1531, alin. 1 si alin. 2 teza I si art. 1535 alin. 1 din noul cod civil, este îndreptățită sa i se acorde daune- interese moratorii sub forma dobânzii legale.
Art. 1082 - Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării cu toate ca nu este rea-credința din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza străină, care nu-i poate fi imputata.
Art. 1088. - La obligațiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala, afara de regulile speciale in materie de comerț, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin sa facă a creditorul sa fie ținut a justifica despre vreo paguba: nu sunt debite decât din ziua cererii in judecata, fără de cazurile in care, după lege dobânda curge de drept.
Art. 1.531. - (1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care 1-a suferit din faptul neexecutorii.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
Art. 1.535. - (1) In cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul plații, in cuantumul convenit de părți sau, in lipsa, in cel prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa facă dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plații ar fi mai mic.
Reclamanta învederează că aceste texte legale consacra principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent daca a acționat cu intenție sau din culpa. Răspunderea sa civila va fi atrasa ori de cate ori nu se dovedește existenta unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentata fie de cazul fortuit, forța majora, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde. In plus, pentru ca fapta unui terț sa producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta sa aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.
Se învederează că eșalonarea plații instituita prin OUG 71/2009 nu este o cauza exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat masuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
Totodată, se arată că prin decizia nr. 2/2014 ICCJ, s-a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, stabilind ca: "In aplicarea dispozițiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul Civil din anul 1864, respectiv art. 1531, alin. 1, alin. 2 teza I si art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonata a sumelor prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condițiile art. 1 si art. 2 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, cu modificările si completările ulterioare."
Coroborând textele de lege menționate anterior cu dispozițiile art. 2 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legala remuneratorie si penalizatorie pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: "In cazul in care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii si/sau penalizatoare, după caz, si in absenta stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plați dobânda legala aferenta fiecăreia dintre acestea."Din prevederile legale invocate anterior rezulta ca daunele-interese constau in dobânda legala, ce curge de drept, fără punerea in întârziere, de la data scadentei drepturilor salariale.
Având in vedere cele expuse anterior reclamanta solicită sa-i admită cererea așa cum a fost formulata si sa dispună obligarea paraților la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței nr. 341, pronunțata in ședința publica de la 22.01.2009, de Curtea de Apel C., de la data formulării cererii in cauza menționata anterior si pana la data plații efective.
In drept, își întemeiază cererea pe prevederile art. 112 c. proc.civ., art. 1082, art. 1088 din vechiul cod civil. art. 1531. alin. 1 si 2, teza I si art. 1535 din N.c.civ.
La data de 26.05.2014 pârâtul P. M. Băilești a formulat întâmpinare prin a solicitat admiterea cererii reclamantei.
Pârâtul a precizat faptul că prin Decizia nr. 341/2009 pronunțată de Curtea de Apel C. instituția a fost obligată să-i acorde reclamantei suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în cuantum de 25% fiecare din salariul de încadrare începând cu data de 01.06.2005 și în continuare până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației de plată.
Pârâtul învederează că deși prin art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009 s-a stabilit plata eșalonată a drepturilor, prin Decizia nr. 2/2014 I.C.C.J. a admis recursul în interesul legii stabilind că pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 71/2009.
În drept își întemeiază cererea pe prevederile art. 205 N.c.p.c.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține că prin sentința nr. 1610/2008 pronunțată de Tribunalul D., modificată prin decizia nr. 341/2009 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul_, au fost obligați pârâții să-i plătească reclamantei suplimentul postului – în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare – în procent de 25% din salariul de bază, începând cu 01.06.2005 până la intervenirea unei cauze de modificare sau stingere a obligației, actualizate potrivit indicelui de inflație, de la data nașterii dreptului și până la momentul plății efective.
Este adevărat că pârâții au achitat în mod parțial sumele datorate – în mod eșalonat, dând eficiență prevederilor O.U.G. nr. 71/2009, așa cum a arătat prin întâmpinare, aspect pe care nu-l contestă nici reclamanta, însă nu se poate susține că, în acest fel, ar fi exclus să datoreze dobânzi la sumele evidențiate în cuprinsul sentinței menționate supra.
Astfel, potrivit art. 117 din Legea nr. 118/1999 "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice", în timp ce conform prevederilor art. 166 alin. 4 Codul Muncii, "Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului ".
Coroborând prevederile legale anterior menționate, se reține că, și în cazul funcționarilor publici, se poate solicita angajatorului plata unor daune interese, în ipoteza în care nu sunt achitate la timp drepturi de natură salarială.
În speță, este indubitabil că suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare reprezentau o componentă a salariului cuvenit reclamantei pentru munca prestată în calitate de funcționar public în cadrul instituției pârâte, și că ar fi trebuit acordate în perioada solicitată de către reclamant.
Daunele interese reglementate de art. 166 alin. 4 Codul Muncii, pot consta și în dobânda legală la sumele datorate de unitatea angajatoare, respectiva dobândă reprezentând echivalentul beneficiului nerealizat - 1084 Cod civil statuând că "Daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit (...) ", fiind solicitate de către reclamantă ca urmare a faptului că, nefiindu-i achitate în mod integral sumele la care avea dreptul și care fuseseră stabilite printr-un titlu executoriu (pârâta executându-și obligația în mod eșalonat, pe parcursul mai multor ani, în urma adoptării O.U.G. nr. 71/2009), a fost lipsită de posibilitatea de a se folosi de respectivele sume.
De asemenea, faptul că prin hotărârea judecătorească menționată s-a dispus actualizarea sumelor cuvenite reclamantei, în raport de indicele de inflație, de la data nașterii dreptului și până la momentul plății efective, nu înseamnă că reclamanta ar beneficia de o dublă reparație, întrucât natura juridică a reactualizării în funcție de coeficientul de inflație nu este aceea de a acoperi beneficiul nerealizat prin imposibilitatea utilizării unor sume de bani, ci de a evita producerea unei pagube reprezentând echivalentul devalorizării monedei naționale în perioada cuprinsă între data când ar fi trebuit achitate drepturile salariale și momentul când au fost achitate în mod efectiv .
Faptul că prin executarea eșalonată a obligației de plată creditorul a suferit un prejudiciu ce se impune a fi reparat integral a fost recunoscut și prin Decizia nr. 2/17 februarie 2014, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul judecării recursului în interesul legii, prin care a statuat că ,,În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1531 alin. 1, alin. 2 teza I și art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art. 1 și art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare", deciziei obligatorie potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Referitor la momentul de la care încep a curge respectivele dobânzi, acesta au ca punct de pornire momentul intentării cererii de chemare în judecată.
Astfel, în sistemul de drept român, debitorul nu este considerat a fi de drept în întârziere, cu excepția cazurilor reglementate de art. 1079 Cod civil – care stabilește în mod expres că "(1) Dacă obligația consistă în a da sau în a face, debitorul se va pune în întârziere prin o notificare ce i se va face prin tribunalul domiciliului său. (2)Debitorul este de drept în întârziere: 1. în cazurile anume determinate de lege; 2. când s-a contractat expres că debitorul va fi în întârziere la împlinirea termenului, fără a fi necesitatea de notificare; 3. când obligația nu putea fi îndeplinită decât în un timp determinat, ce debitorul a lăsat să treacă".
În speță, nefiind incident niciunul dintre cazurile când debitorul este de drept în întârziere, acesta nu poate fi obligat la plata unor dobânzi decât de la momentul când a fost acționat în justiție (de la data intentării cererii de chemare în judecată) - potrivit art. 1088 din Codul civil, care prevede că „(1) La obligațiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fideiusiune și societate. (2)Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept
Pentru considerentele expuse anterior, va fi admisă acțiunea formulată de reclamantă, cu consecința obligării pârâtelor să calculeze și să plătească reclamantei dobânda legală aferentă creanței stabilite prin sentința nr. 1610/2008 pronunțată de Tribunalul D., modificată prin decizia nr. 341/2008 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul_, începând cu data formulării prezentei acțiuni, respectiv 05.05.2014, până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta D. F., domiciliată în Băilești, .. G. nr. 6, .. 1, ., în contradictoriu cu pârâții C. L. AL M. BĂILEȘTI, cu sediul în Băilești, ., județul D. și P. M. BĂILEȘTI, cu sediul în Băilești, ., județul D..
Obligă pârâții să calculeze și să achite reclamantei dobânda legală aferentă creanței stabilită prin decizia 341/2009 pronunțata de Curtea de Apel C. în dosarul_, începând cu data formulării prezentei acțiuni, respectiv 05.05.2014, până la data plății efective.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 11 Septembrie 2014.
Președinte, A. M. S. | ||
Grefier, A. G. C. |
A. S/06.10.2014.
A.C. 17 Septembrie 2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 170/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 145/2014.... → |
|---|
