Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1263/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1263/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 32826/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 418/2014
Ședința publică de la 17 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Judecător E. S.
Grefier A. A. B.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelant R. D.-G. împotriva sentinței civile nr. 1263 din 04.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat C. NAȚIONALĂ DE AUSTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție R13 NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. M., pentru apelant – lipsă, lipsă fiind intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apelul este netimbrat și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Avocat M. M., pentru apelant, precizează că va achita taxa de timbru până la pronunțarea deciziei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pe fond.
Avocat M. M., pentru apelant, solicită admiterea apelului, anularea sentinței pronunțată de instanța de fond, iar pe fond anularea procesului verbal și exonerarea apelantului de la plata amenzii. A arătat că apelantul a înstrăinat prin vânzare autovehiculul, dar nu a radiat mașina de pe numele său, la insistențele cumpărătorului, acesta motivând lipsa de bani.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr. 1263 din 04.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul R. D.-G., cu domiciliul în C., ., .. 1, ., jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 09.09.2013 de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut ca prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 09.09.2013 de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, petentul R. D. G. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 22.08.2013, ora 08.31, pe DN 1A km 16+500 m pe raza localității Mogoșoia, a circulat autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, aparținând petentului, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petent.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța de fond a reținut că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat că nu fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 9 alin. 2 din din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ”incepând cu data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției. La alineatul 3 se prevede că ” În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Din inscrisurile depuse la dosar de petent, rezultă că la momentul surprinderii in trafic a autoturismului cu nr. de inmatriculare_, respectiv data de 22.08.2013, nu avea achitata rovinieta.
Susținerea petentului in sensul că in mod greșit s-a reținut in sarcina sa contravenția in condițiile in care a înstrăinat dreptul de proprietate asupra autoturismului, nu este fondată.
Instanța constată că petentul nu a respectat până la capăt procedura pentru vânzarea unui autovehicul folosit. Astfel, după încheierea contractului de vânzare cumpărare pentru autovehicul folosit aceasta trebuia a să se prezinte, împreună cu cumpărătorul, la serviciul circulație unde era înmatriculat autoturismul ce a făcut obiectul contractului cu acest contract, cu cartea de identitate a autoturismului, cu certificatul de înmatriculare și cu plăcile cu nr de înmatriculare unde trebuia să completeze certificatul de radiere pentru a radia autoturismul de pe numele său și a-l înmatricula pe numele cumpărătorului, care trebuie să achite și taxa de înmatriculare, in condițiile Ordinului nr. 1501/2006.
Potrivit art. 24 alin. 2 lit. d din Ordinul nr. 1501/2006 " Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data:… trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane".
Petentul nu a făcut dovada că a respectat această procedură și că a finalizat operațiunea de vânzare cumpărare prin radierea autoturismului de pe numele său și înmatricularea pe numele cumpărătorului.
Mai mult, instanța apreciază că proprietatea asupra unui autoturism se dovedește cu copia cărții de identitate a autoturismului, copie pe care petentul nu a depus-o la dosar .
Prin urmare, instanța nu poate să rețină susținerea petentului în sensul că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate, deoarece acesta nu a făcut dovada că, în actele autoturismului, petentul nu mai figurează ca proprietar. Contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar nu sunt în măsură să facă dovada susținerilor petentului.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța de fond a apreciat că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravenția prevăzută de dispozițiile art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale principale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța de fond a reținut că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, instanța de fond a apreciat că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
Împotriva sentinței civile nr. 1263 din 04.02.2014, pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._ a formulat apel R. D.-G., criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului a arătat că în motivarea instanței de fond i s-a imputat faptul că nu a respectat până la capăt procedura pentru vânzarea unui autoturism folosit, dar a învederat faptul că pentru acest aspect nu se poate reține în sarcina sa, deoarece la solicitarea cumpărătorului (care a motivat lipsa de bani pentru timbrul de mediu), nu a radiat mașina de pe numele lui și nu a procedat la înmatricularea autoturismului pe numele acestuia, urmând ca această operație să o facă atunci când cumpărătorul va fi disponibil financiar.
În drept, și-a întemeiat apelul pe disp. art. 466 și urm. C., art. 1673 C., precum și art. 1 al OG 2/2001.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că apelantul critică modul în care prima instanță a interpretat materialul probator.
Critica este neîntemeiată.
Respectând dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a examinat legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Sub aspectul legalității, a reținut că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
În privința temeiniciei, a concluzionat, că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată.
În concret, petentul fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art.8 alin.2 din OG 15/2002, reținându-se că, autoturismul cu numărul de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat pe Drumul național 1A km 16+500 m, la data de 22.08.2013, fără a avea rovinietă validă.
Petentul s-a aparat susținând că a vândut acest autoturism in noiembrie 2012. Tribunalul constată că obligația de plată a rovinietei revine utilizatorului iar, prin utilizator se înțelege, în accepțiunea OG 15/2002 "persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;"
Așadar, pentru ca fapta să fie imputabilă cumpărătorului, așa cum solicită petentul, era necesar ca acesta să figureze înscris în certificatul de înmatriculare, fiind fără relevanță cine figurează înscris în evidențele fiscale cu acest autoturism.
Este adevărat că, dispozițiile art. 11 din OUG 195/2003, impun pentru cumpărătorul unui autoturism obligația de a solicita autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului, însă, în același timp dispozițiile art. 19 din același act normativ stabilesc ca procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabileste prin ordin al ministrului administrației și internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prin urmare, sunt aplicabile dispozitiile Ordinului 1501/2006 emis de Ministerul Administrației și Internelor care stabilesc in concret procedura de radiere si inmatriculare in cazul transmiterii dreptului de proprietate. Astfel, dispozitiile art. 24. alin 2 lit d, din acest Ordin prevăd ca proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data: d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
În cazul concret, petentul nu și-a îndeplinit obligația legală, de a solicita radierea pentru ca noul proprietar sa fie, la randul sau, obligat sa solicite înmatricularea si prin urmare menționarea în certificatul de înmatriculare a identității acestuia.
Petentul nu poate invoca propria culpă pentru a se exonera de răspundere.
Contractul de vânzare cumpărare întocmit produce efecte între părți, opozabilitatea față de terți asigurându-se, în cazul de față, prin menționarea în certificatul de înmatriculare a identității cumpărătorului, mențiune ce nu a fost făcută.
Omițând să solicite radierea autoturismului, petentul și-a asumat răspunderea pentru faptele care, potrivit legii, sunt săvârșite de către cumpărător.
Cum procesul verbal de contravenție a fost emis prin Sistemul informatic SIEGMCR, după consultarea bazei de date a MAI – Direcția regim permise conducere și înmatriculare a vehiculelor, persoana sancționată a fost petentul, întrucât doar aceasta era cunoscută agentului constatator.
Pentru aceste motive, instanta apreciaza neîntemeiat apelul declarat, astfel ca îl va respinge in conformitate cu disp. art. 480 NCPC, mentinand sentinta instantei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelant R. D.-G., cu domiciliul în C., ., .. 1, ., împotriva sentinței civile nr. 1263 din 04.02.2014, pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat C. NAȚIONALĂ DE AUSTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție R13 NR_.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2014.
Președinte, A. M. S. | Judecător, E. S. | |
Grefier, A. A. B. |
RED.JUD. A.M.S/27.06.2014.
TEHNORED 4ex/
A.B. 20 Iunie 2014
RED.JUD.FOND L.D.B.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 3252/2014. Tribunalul... | Pretentii. Sentința nr. 274/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
