Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 82/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 82/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 31754/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA Nr. 82/2014
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. E. I.
Judecător A. G. V.
Judecător J. S.
Grefier L. D. B.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurent D. E. împotriva sent.civ.nr._/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._
În contradictoriu cu intimat POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., având ca obiect
anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta petentă reprezentată de av. E.R., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Apărătorul recurentei solicită acordarea unui nou termen, pentru a depune înscrisuri care să ateste existenta rolului fiscal,precum și faptul că s-a intrat in legalitate, cu această construcție.
De asemenea, învederează că recurenta a fost sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Instanța respinge cererea de amânare, adeverința emisă de organul fiscal, nefiind utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat E.R., pentru recurent, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin sentinta civilă nr._/25.09.2013 Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petenta D. E. în contradictoriu cu intimata Poliția L. C., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a reținut ca prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. NC /_/06.10.2011, întocmit de Poliția L. a Municipiului C., petenta a fost sancționata contravențional, reținându-se că în ziua de 07.11.2011, ora 12, pe . din C., a realizat o construcție S+P+1, cu destinația de locuință, fără a respecta planul de situație și delimitare a construcției, prin nerespectarea distanțelor față de vecini și axul străzii, avizate de Primăria Municipiului C. prin autorizația de construire 965/13.09.2011, fapte constatate prin NC_/06.10.2011. Nu a dus la îndeplinire măsurile pentru aducerea construcției la forma autorizată până la data de 06.11.2011, conform NC_/01.11.2011.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil,nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței, hotărârea din 07.10.1998 și A. c. României, hotărârea din 04.10.2007 ), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală (cum este calificată, în unele situații, materia contravențională, prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului. Trebuie însă îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare
În cauză, atât miza litigiului, cât și posibilitatea petentei de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Instanța a reținut că motivele de nulitate absolută ale procesului verbal de contravenție sunt expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G NR.2/2001. În raport cu acest caracter imperativ limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de contravenție să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
În aceste condiții, aceste cazuri constituie situații de nulitate relativă a procesului verbal de contravenție. În speță, petenta nu a dovedit o vătămare ca urmare a lipsei mențiunilor enumerate în plângerea contravențională.
În ceea ce privește data săvârșirii faptei, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la data de 07.11.2011 pentru cele constatate în data de 07.11.2011; acele note de constatare sunt doar niște elemente în plus din care rezultă că agentul constatator a dat posibilitatea petentei să remedieze situația, cu toate că fapta exista .
În ceea ce privește situația că petenta a fost sancționată de două ori pentru aceeași faptă, instanța a reținut că susținerea este neîntemeiată, întrucât prin procesul verbal de contravenție petenta a fost sancționată pentru că a realizat construcția S+P+1 cu destinația de locuință fără a respecta planul de situație și delimitare a construcției, prin nerespectarea distanțelor față de vecini și axul străzii, avizate de Primăria Municipiului C. prin autorizația de construire 965/13.09.2011, iar din ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria C. rezultă că s-a analizat infracțiunea prevăzută de art.24 alin.1 lit.b din Legea nr. 50/1991, constând în aceea că în cursul anului 2011 a continuat executarea lucrărilor de construcție asupra imobilului, deși se dispusese sistarea lucrărilor de către organele abilitate din cadrul IJC D..
Sub aspectul temeiniciei, analizând cuprinsul procesului verbal, instanța reține că petenta nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. În speță, instanța reține că petenta a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Având în vedere aceste considerente, instanța a respins plângerea ca neîntemeiată.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs petenta D. E., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie..
În motivare, a arătat că, în afara condițiilor de fond si de formă ale procesului verbal, care nu sunt prevazute de normele metodologice de aplicare a L.50/1991R și aprobate prin Ordinul 839/2009 al Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuintei, sancțiunea a fost aplicată cu nerespectarea prevederilor legale, în sensul că prin notele de constatare făcute de Politia L. i s-a pus in vedere fiicei sale să îndeplinească măsurile stabilite de organul constatator, sancțiunea fiindu-i aplicată ei, iar instanța nu s-a pronunțat pe aceste aspecte.
Mai arată, că titularul autorizației de construire era sotul său, D. D., care ar fi trebuit să fie sancționat, fiind cercetat penal pentru edificarea acestei construcții, în dosarul nr. 1307/P/2012, ulterior, după cercetări, dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală.
Precizează că la data de 01.10. 2012 a intrat in legalitate cu această constructie, acest lucru fiind atestat de întocmirea "procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor" cu nr._ din data de 01.10.2012 întocmit de Primăria Municipiului C. și consideră că, astfel, a fost înlăturat caracterul contravențional al faptelor.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, ținând seama și de dispozițiile art.304 ind.1 C.p.civ., tribunalul apreciază ca nefondat recursul declarat, pentru următoarele considerente:
Procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însa este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient conform disp.art.1169 c. civil care reglementează sarcina probei.
Prezumția relativă de temeinicie și legalitate a procesului verbal de contravenție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil. După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței și A. c. României), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală (cum este calificat în unele situații materia contravențională prin raportare la C.E.D.O.), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului. Trebuie însă îndeplinite două condiții:respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În cauză, atât miza litigiului, cât și posibilitatea petentei/recurente de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Prin urmare, recurentei i s-a dat posibilitatea de a proba o stare de fapt contrară celei reținute în procesul verbal contestat, probă pe care însă nu a făcut-o și, deci, prezumția relativă de temeinicie a acestuia nu a fost răsturnată, probatoriul existent la dosarul cauzei, făcând dovada, fără putere de tăgadă, a existenței faptei și vinovăției recurente/petente.
Nu poate fi reținut motivul invocat de recurentă că prin notele de constatare organul constatator ar fi pus în vedere fiicei sale să îndeplinească măsurile stabilite; în realitate, în notele de constatare s-a menționat că din partea beneficiarului lucrărilor a participat, a fost de față, D. A. M., adică fiica recurentei/petente.
De asemenea, nu se poate reține că pentru aceeași faptă s-au aplicat două sancțiuni, una contravențională și una în cadrul unei cauze penale, întrucât prin procesul-verbal de contravenție petenta a fost sancționată pentru contravenția constând în realizarea construcției S+P+1 cu destinația de locuință cu nerespectarea planului de situație și delimitare a construcției, în timp ce în cauza penală finalizată prin Ordonanța de s.u.p. privind pe soțul contravenientei, D. D., obiectul respectivei cauze l-a reprezentat infracțiunea constând în continuarea executării lucrărilor după ce se dispusese oprirea acestora de către organele competente.
Pe de altă parte, se constată că autorizația de construire a fost eliberată pe numele recurentei/contraveniente și al soțului său, astfel încât fiecare dintre aceste persoane avea obligația de a executa întocmai lucrările de construire, conform autorizației, iar împrejurarea invocată de recurentă că ulterior constatării faptei, s-a conformat și a intrat în legalitate nu reprezintă o cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale.
Se constată, totodată, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16-19 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate.
În raport de considerentele expuse, se apreciază recursul ca nefondat, urmând ca în temeiul art.312 alin.1 C.p.civ. să fie respins, menținând sentința atacată, aceasta fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul formulat de petenta D. E., cu domiciliul în C., ., jud. D., împotriva sent.civ.nr._/25.09.2013 pronunțată de Judecătoria C., în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., cu sediul în C., .. 22, jud. D..
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2014.
Președinte, C. E. I. | Judecător, A. G. V. | Judecător, J. S. |
Grefier, L. D. B. |
Red GV/14.03.2014
Teh L.B.
2 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 249/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 1342/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
