Pretentii. Sentința nr. 1528/2014. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 1528/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-04-2014 în dosarul nr. 2697/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1528/2014

Ședința publică de la 24 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. M. S.

Grefier A. G. C.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul U. C. V. CU D.. PROCEDURAL ALES LA C.. AV. F. C. STELUȚA, în contradictoriu cu pârâții I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE, I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE și SECȚIA R. DE POLIȚIE TRANSPORTURI, având ca obiect pretenții Disjungere din dosarul nr._/63/2013 - U. C. V..

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul prin reprezentant convențional, avocat F. C. Steluța și pârâtul I.P.J. D. prin consilier juridic I. I., lipsind pârâtul I.G.P.R. și Secția R. de Poliție Transporturi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că pârâta Secția R. de Poliție Transporturi a răspuns la adresa înaintată la termenul anterior.

Apărătorul reclamantului arată că a observat înscrisurile depuse la dosar și nu solicită amânarea cauzei în acest sens. Solicită instanței încuviințarea probei cu expertiza contabilă, având ca obiectiv stabilirea orelor suplimentare (sâmbăta și duminica și sărbători legale) efectuate pe perioada vizată în cererea de chemare în judecată.

Reprezentantul pârâtului I.P.J. D., având cuvântul, solicită instanței respingerea probei cu expertiza contabilă, considerând că această probă este inadmisibilă având în vedere obiectul acțiunii, respectiv contestarea cuantumului. Arată că legiuitorul a stabilit faptul că orele suplimentare efectuate se compensează cu timpe liber corespunzător; nu se plătesc.

Instanța respinge proba cu expertiza contabilă, solicitată de către apărătorul reclamantului, nefiind utilă soluționării cauzei, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată.

Părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantului, având cuvântul, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtului I.P.J. D., având cuvântul, solicită instanței respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, conform întâmpinării, cu precizarea că legiuitorul a stabilit că orele suplimentare se compensează cu timp liber corespunzător.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului D., reclamanții B. B. V., S. A. S., N. M. M., F. C. I., S. A. F., G. B. A., B. R. M., TELMAN D., B. A. C., G. G. C., U. C. V., I. V., C. C., P. N. și M. R. D. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa dispună:

1. - obligarea paratului la plata sporului de 25% din salariul de baza pentru orele lucrate in timpul nopții, intre orele 22,00 si 06,00 pentru perioada 25.07._13, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului pana la data plații efective;

2. - obligarea paratului sa plătească contravaloarea orelor suplimentare prestate peste programul de 8 ore pentru perioada 25.07._13, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului pana la data plații efective;

3. - obligarea paratului la plata sporului de 100% din salariul de baza pentru orele lucrate in zilele de repaus săptămânal si in zilele in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, aceste zile fiind sărbători legale, pentru perioada 25.07._13, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului pana la data plații efective;

Reclamanții arată că sunt angajați în cadrul Secției Regionale de Politie Transporturi C. iar prin specificul activității au lucrat atât noaptea, in zilele de sâmbăta si duminica cat si de sărbătorile legale, începând cu anul 2010 si pana in prezent. Art. 17 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, pentru anul 2010, prevede ca: Personalul care, potrivit programului normal de lucru îsi desfășoară activitatea in timpul nopții, intre orele 22,00 si 6,00 beneficiază pentru orele lucrate in acest interval de un spor pentru munca prestata in timpul nopții de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Aceste dispoziții au fost întotdeauna si sunt prevăzute si in prezent de Codul Muncii, in art. 125 si art. 126, legea salarizării unitare a personalului bugetar preluându-le practic, ca lege speciala, menținând obligația prevăzuta de art. 126 din Codul Muncii de a acorda fie perioade de repaus compensatorii prin scurtarea cu o ora a programului de lucru, fie plata in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore, respectiv acordarea unui spor din de 25% din salariul de baza pentru aceste ore. Deși normele legale in vigoare reglementează aceste aspecte, reclamanții învederează că nu au primit nici timp liber in compensare si nici nu au fost plătite suplimentar aceste ore.

In ce privește orele suplimentare prestate peste programul de 8 ore si orele lucrate in zilele de repaus săptămânal precum si in zilele stabilite ca fiind sărbători legale, învederează instanței faptul ca, având in vedere specificul activității și-au desfășurat și își desfășoară activitatea inclusiv in aceste zile. Pentru aceste zile, conform art. 137 alin. l din Codul Muncii actualizat: Repausul săptămânal se acorda in doua zile consecutive, de regula sâmbăta si duminica, in acest sens opinând si art. 15 alin. l din Ordinul M.A.I. nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului săptămânal: „Pentru polițiștii care desfășoară activitatea in schimburi, precum si pentru cei care desfășoară activități operative se asigura in cursul unei luni cel puțin un repaus săptămânal, sâmbăta si duminica, in zile consecutive, iar art. 139 din același act normativ stabilește zilele de sărbătoare legala in care nu se lucrează, ca fiind: 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, 1 mai, prima si a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului (Sfânta M.), 30 nov. - Sfantul A. A. cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, 1 Decembrie, prima si a doua zi de C.. Ca documente justificative, care atesta orele lucrate in schimburi, respectiv in zilele de repaus săptămânal ( sâmbăta si duminica), precum si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările in vigoare nu se lucrează, au fost întocmite grafice lunare pentru executarea serviciului in schimburi (ture), precum si dispoziții scrise in acest sens.

Pentru anul 2010, art. 18 din Legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010 prevede ca pentru munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat in funcții de conducere sau de execuție precum si in zilele de repaus săptămânal, adică sâmbăta si duminica si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementările legale in vigoare nu se lucrează, in cadrul schimbului normal de lucru, se aplica prevederile Legii nr. 53/2003- Codul muncii cu modificările si completările ulterioare. Raportându-ne la aceste prevederi observam ca: - potrivit art. 113 Codul Muncii - repartizarea timpului de munca in cadrul săptămânii este, de regula, uniforma, de 8 ore/zi timp de 5 zile, cu 2 zile de repaus.

A. 2. prevede ca in funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale de 40 de ore pe săptămâna. In același sens sunt si prevederile Ordinului MAI 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului săptămânal.
potrivit art. 119 Codul Muncii - angajatorul are obligația de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat;
potrivit art. 122 Codul muncii - alin. l - munca suplimentara se compensează prin ore libere plătite in următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, iar alin. 2 prevede ca, in aceste condiții salariatul beneficiază de salariu corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru;
potrivit art. 123 Codul muncii - alin. l - in cazul in care compensarea prin ore libere plătite nu este posibila in termenul prevăzut de art. 122 alini, in luna următoare, munca suplimentara va fi plătită prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, iar la alin. 2 se prevede ca sporul pentru munca suplimentara, acordat in condițiile prevăzute la alin. l ...nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza;
potrivit art. 142 Codul muncii-alin.l- salariaților care lucrează in locurile de munca prevăzute de art. 141 Codul Muncii ( adică unde activitatea nu poate fi întrerupta datorita specificului activității) li se asigura compensarea cu timp liber corespunzător in următoarele 30 de zile, iar alin. 2 prevede ca, in cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariații beneficiază pentru munca prestata in zilele de sărbători legale de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate in programul normal de lucru;
potrivit art. 137 Codul muncii-alin.l- repausul săptămânal se acorda in doua zile consecutive, respectiv sâmbăta si duminica;
alin. 2 prevede ca in cazul in care repausul in zile de sâmbăta si duminica ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normala a activității, repausul săptămânal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin regulament intern;
alin. 3 prevede ca, in situația prev. la alin. 2, salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin Contractul individual de munca sau CCM;
alin. 4 prevede ca, in situații de excepție, zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioada de activitate continua ce nu poate depăși 14 zile calendaristice....;
in fine, art. 5 prevede ca salariații al căror repaus săptămânal se acorda in condițiile alin. 4 au dreptul la dublul compensației cuvenit conform art. 123 alin. 2 din Codul muncii.

Analizând acest text de lege, rezulta ca, întrucât săptămâna reprezintă acea perioada de 7 zile consecutive ce se socotesc de luni pana duminica, rezulta ca noi, salariații avem dreptul in fiecare săptămâna la un repaus de 2 zile consecutive, prin urmare, daca salariații nu beneficiază de repausul săptămânal in zilele obișnuite de sâmbăta si duminica, au dreptul la un spor la salariu, alături de alte 2 zile consecutive de repaus fixate in alte zile consecutive din cadrul respectivei săptămâni. Altfel spus, daca salariatul si, implicit, polițistul lucrează sâmbăta si duminica in interiorul timpului de lucru normal, angajatorul trebuie sa ii acorde repausul săptămânal in alte zile ale săptămânii si sa ii plătească un spor. Rezulta deci, ca simpla acordare a altor doua zile libere pe săptămâna nu este de natura sa înlăture obligația de a plați sporul prevăzut de Codul muncii, plata sporului reprezentând, pana la urma, o reparație a faptului ca angajatul si-a efectuat repausul in alte zile decât majoritatea salariaților, fiind privat astfel, de o parte din posibilitățile de recreare alături de familie.

Analizând alin. 4 din același art. 137 rezulta ca regula este ca repausul săptămânal se acorda in doua zile consecutive din fiecare săptămâna, situații de excepție repausul săptămânal se poate acorda in mod cumulat dupa o activitate continua de maxim 14 zile calendaristice.

Reclamanții arată că au desfășurat activități in zilele de sâmbăta si duminica si in zilele de sărbători legale, nu am putut primi in compensare nici timp liber corespunzător, având in vedere lipsa de efective la nivelul tuturor structurilor de politie, dar nici nu ne-au fost plătite aceste zile, conform prevederilor legale. Cu alte cuvinte, simpla prestare a unor ore in zilele de repaus sau in zilele de sărbătoare legala era suficienta pentru plata sporului. Acordarea repausului săptămâni in alte doua zile ale săptămânii nu reprezintă un beneficiu special acordat salariaților, ci reprezintă doar concretizarea respectării obligației de acordare a repausului săptămânal. Natura juridica a cauzei este, prin urmare, un conflict de drepturi, determinat de neacordarea unor drepturi salariale suplimentare prevăzute de lege ( Codul muncii). In situația in care orele prestate sâmbăta si duminica erau in același timp si ore suplimentare programului normal de lucru săptămânal de 40 de ore, atunci se datora atât sporul prevăzut de art. 137 alin. 3 cat si de art. 142 alin. 2 din Codul muncii.

Reclamanții arată că aceste prevederi legale nu reprezintă altceva decât o aplicație cu titlu particular in cazul nostru, al polițiștilor - funcționari publici cu statut special - a prevederilor generale aplicabile oricărui raport juridic de munca, conținute de art. 137 Codul muncii ( ART. 132 CODUL MUNCII 2010). Acest aspect a fost reținut de toate instanțele care au dat câștig unor astfel de cauze.

Pe cale de consecința, reclamanții arată că demersul lor in vederea recuperării drepturilor bănești neacordate este unul legitim.

Pentru anul 2011, 2012 si 2013, in ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice, s-a prevăzut, prin acte normative, ca munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat in funcții de execuție sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus săptămânal si de sărbători legale se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

Aceasta prevedere contravine normei generale, respectiv Codul muncii, pentru ca art. 38 prevede in mod imperativ ca drepturile persoanelor încadrate in munca nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind aparate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu. In consecința, dreptul la plata sporului de 100% fiind un drept prevăzut de Codul muncii, lege generala aplicabila oricărui raport juridic de munca, nu poate fi anulat sau neacordat.

Un drept prevăzut de lege nu poate sa devină doar o obligație lipsita de conținut, redusa la nudum jus, deoarece s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existenta este recunoscuta prin lege, sa fie vidat de substanța sa si, practic, sa devină lipsit de orice valoare.

Reclamantul precizează că, admițând, ad absurdum, valabilitatea acestor norme prin care se statuează ca munca lucrata suplimentar, sâmbăta si duminica si in sărbătorile legale, se compensează numai cu timp liber corespunzător, se pune problema ce se întâmplă in cazul in care angajatorul nu își îndeplinește aceasta obligație de a compensa munca cu timp liber corespunzător. Este clar ca daca se face dovada faptului ca nu s-a acordat in compensare timp liber corespunzător, intervine, de drept, sancționarea angajatorului conform dispozițiilor Codului muncii mai sus enumerate, aceasta sancționare intervenind ca o consecința a nerespectării normei speciale in vigoare. Pentru a înțelege sensul noțiunii de timp liber „corespunzător,, ne vom raporta la dispozițiile art. 137 si art. 142 Codul muncii actualizat si vom vedea ca sensul si finalitatea atributului „corespunzător,, este unul imperativ, expres prevăzut de lege, iar imposibilitatea îndeplinirii acestei cerințe imperative impuse de Codul muncii, voluntar sau fortuit, ca timpul liber acordat sa fie corespunzător prevederilor legale se sancționează de textele invocate mai sus prin obligarea angajatorului la plata unui spor, tocmai in vederea compensării prejudiciului suferit de noi angajații, prin privarea noastră de timpul liber stabilit prin lege. Prin urmare, deși prin acte normative speciale, s-a dispus pentru munca prestata in zile cu caracter special, reglementate in Codul muncii, numai compensarea cu timp liber corespunzător si deși, s-a produs o limitare a drepturilor noastre prin prevederea unei singure posibilități de gratificare a noastră pentru munca prestata, atributul „corespunzător,, aplicat sintagmei „timp liber,, creează in sarcina angajatorului obligația de a respecta aceasta prevedere si de a depune toate diligentele in vederea aducerii acestei obligații la îndeplinire.

Atunci când acest lucru nu s-a întâmplat, așa cum este cazul, reclamanții consideră ca se aplica de drept, in mod sancționator, dispozițiile normei generale in vigoare, respectiv Codul muncii, si anume compensarea băneasca. Daca acest lucru nu s-ar întâmpla, atunci am ajunge in situația in care drepturile noastre ar fi flagrant încălcate, dându-se posibilitatea exercitării unui abuz si a exploatării forței de munca, fără ca sa existe o posibilitate de reparare a prejudiciului cauzat noua, printr-o omisiune a legii, întrucât la edictarea normelor limitative de drepturi nu s-a avut in vedere si situația nerespectării acestor norme si modalitatea de sancționare a acestei încălcări a dispoziției. Câta vreme prin norma speciala nu s-au prevăzut aceste situații, este clar ca ne subordonam normei generale in vigoare. Consideră ca aceasta abordare a legii, pur limitativa contravine Codului muncii in vigoare cu privire la repararea prejudiciului prin necompensarea timpului de lucru, art. 53 din Constituția României, art. 16 din Constituția României - „Cetățenii sunt egali in fata legii si a autorităților publice, fără privilegii si fără discriminări" si art. 2 pct. l din Declarația Universala a Drepturilor Omului si art. 23 din aceeași norma conform căruia este garantat dreptul tuturor oamenilor, fără nici un fel de discriminare, la un salariu egal pentru munca egala.

Reclamanții arată că in aspect esențial in dovedirea temeiniciei susținerilor noastre este faptul ca, pentru data de 22 mai 2013, Ministrul Afacerilor Interne, domnul R. S., a stabilit o întâlnire cu organizațiile sindicale reprezentative ale polițiștilor, ocazie cu care s-a încheiat un acord colectiv privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special-politisti-, intre Ministerul Afacerilor Interne si organizațiile sindicale reprezentative. S-a stabilit ca in termen de 60 zile sa se elaboreze un proiect de ordonanța de urgenta de modificare a legii salarizării unitare a bugetarilor, in care, printre altele, Ministrul de Interne a propus ca, prin derogare de la normele unitare de salarizare, pentru anul 2013, pentru munca prestata sâmbăta si duminica si in sărbătorile legale sa se acorde un spor la salariu si nu o compensare cu timp liber. Consideram ca aceasta măsura a fost luata tocmai in vederea acoperirii vidului legislativ creat de normele speciale prin care s-a dispus compensarea doar cu timp liber corespunzător.

Pentru toate aceste considerente invocate, apreciază ca cererea este temeinica si legala si solicită instanței să o admită.

Pârâtul I.P.J. D. a formulat întâmpinare solicitând instanței să rețină si să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a instituției, in ceea ce privește reclamanții B. B. V., S. A. S., G. G. C.. U. C. V., I. V. si Mazilii R. D., având in vedere următoarele considerente:

In orice acțiune in justiție, înainte de a discuta dreptul reclamantului, instanța este obligata sa verifice calitatea pârtilor pentru ca raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât intre titularii dreptului care rezulta din dreptul material dedus judecații.

In cadrul unui litigiu având ca obiect o acțiune formulata in temeiul Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, calitate de parat poate avea unitatea ai căror angajați sunt reclamanții, respectiv Secția Regionala de Politie Transporturi C., unitate teritoriala fără personalitate juridica din cadrul Inspectoratului G. al Politiei Romane.

In aceste condiții, pârâtul solicită instanței să constate ca intre reclamanți si I.P.J.D. nu s-a născut, in mod direct, un raport juridic de drept administrativ, întrucât reclamanții susmenționați nu sunt angajații instituției pârâte.

In soluționarea litigiului dedus judecații, învederează Decizia civila nr. 3522/16.10.2008 a Î.C.C.J. potrivit căreia „in litigiul având ca obiect solicitarea unor drepturi de natura salariala. calitatea procesuala pasiva este deținuta exclusiv de către instituția cu care funcționarul public are stabilit raportul de serviciu."

F. de aspectele prezentate, solicită instanței să admită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I.P.J. D. si, pe cale de consecința, sa respingă acțiunea reclamanților susmenționați fata de I.P.J.D., ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei, solicită instanței să constate că acțiunea introdusă este neîntemeiată pentru următoarele motive:

In ceea ce privește sporul pentru orele lucrate in timpul nopții, învederează instanței de judecata ca sunt incidente prevederile art. 17 din Legea nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora: „personalului care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6.00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază. dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru".

Solicită instanței de judecata sa constate ca reclamanții fac o interpretare greșita a actului

normativ in cauza, in sensul ca susțin ca „nu le-au fost plătite suplimentar aceste ore"", atâta timp cat

legislația prevede fără niciun dubiu ca pentru orele de noapte se acorda un spor de 25% din salariul de

baza. Interpretarea data de reclamanți in sensul ca orele de noapte sa fie plătite suplimentar nu are

fundament legal.

Se arată că în perioada 25.07._13 pârâtul I.P.J. D. a acordat sporul prevăzut de lege personalului ce a efectuat serviciul pe timpul nopții in condițiile prevăzute de Legea nr. 284/2010. astfel încât este de neînțeles demersul reclamanților in prezenta cauza dedusa judecații.

Menționează că în perioada pentru care se reclamanții solicită plata orelor suplimentare si a celor lucrate în zilele de repaus săptămânal și în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, nu se lucrează, respectiv iulie 2010 - iulie 2013, salarizarea polițiștilor a avut la bază mai multe acte normative, respectiv:

în perioada 01.01._10 Legea-cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
în perioada 01.01._11 Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice Legea - cadru nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
in perioada 01.01._12, OUG nr. 80 din 8 septembrie 2010 (*actualizata*) pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar;
in perioada 01.01._13, OUG nr. 84 din 12.12.2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare.

Astfel, conform art. 20 din Legea cadru nr. 330/2009, munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plătește cu un spor de 100% din salariul de bază al funcției îndeplinite iar munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător. Cu toate acestea, legiuitorul a stabilit în art. 30 alin. 7 că prevederile art. 20 nu se aplică în cursul anului 2010.

Art. 18 din Legea cadru nr. 284/2010 stabilește că munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Plata muncii prestate peste durata normala a timpului de lucru se poate face numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de șeful ierarhic, fără a depăși 360 de ore anual.

Insă, conform art. 9 alin. l din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în anul 2011, munca prestată în aceste condiții, se va compensa numai cu timp liber corespunzător.

Prin urmare, pentru perioada pentru care solicită plata sporului reclamanții sunt obligați să dovedească că munca peste durata normală ă timpului de lucru a fost efectuată în baza unor dispoziții scrise ale ordonatorului terțiar de credite.

Art. 7 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar prevede ca „in anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător."

Art. 7 din OUG nr. 80 din 8 septembrie 2010 (*actualizata*) pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar „in anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător."

OUG nr. 84 din 12 decembrie 2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal bugetare stipulează la art. 2 ca „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea arț. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013".

Reclamanții sunt funcționari publici cu statut special, fiind aplicabile in cauza dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice si ale Ordinului M. nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului săptămânal.

Conform art. 44 din Legea nr. 360/2002. serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu, polițistul fiind obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia în situații temeinic justificate pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat potrivit legii, iar în art. 39 din același act normativ se arată că durata programului de lucru este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

în O.M.I.R.A. nr. nr. 577/2008 Ia alin. 1) al art. 2 este stabilită regula generală conform căreia durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu repaus săptămânal de 2 zile, sâmbătă și duminică, iar la art. 3 alin. 2) este prevăzută excepția de la acest principiu, respectiv că în unitățile în care programul de lucru nu poate fi desfășurat în zilele lucrătoare în intervalul 08.00 - 16.00, acesta este organizat prin dispoziția șefilor structurilor respective. Mai mult art. 16 din același ordin statuează că orele efectuate în scopul asigurării serviciului de permanență se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător, în zilele imediat următoare, iar când nu este posibil, șeful unității, pe baza planificării acordă zilele de recuperare în următoarele 60 de zile lucrătoare. De asemenea, în cazul structurilor operative, se va asigura prezența la serviciu a cel puțin 1/3 din polițiști, inclusiv în zilele nelucrătoare, iar art. 17 alin. 4 stipulează că în cazul în care activitatea nu poate fi întreruptă în zilele de sâmbătă și duminică, zilele de repaus săptămânal vor fi acordate în alte zile ale săptămânii sau prin planificare vor fi cumulate pe o perioadă mai mare, cu respectarea principiului continuității serviciului polițienesc.

Pârâtul I.P.J. D. învederează că atunci când polițistul își desfășoară activitatea într-un program de lucru atipic, respectiv în ture sau schimburi, programul de muncă normal al acestuia se consideră a fi stabilit pentru acest gen de activitate. Dacă potrivit planificării turelor/schimburilor, polițistul ar lucra sâmbăta, duminica sau într-o zi care este declarată nelucrătoare prin lege. fără depășirea duratei lunare a timpului de muncă pentru care primește salariu, considerăm că acestuia nu i se cuvine plata vreunui spor doar pentru faptul că, eventual, una sau mai multe ture au fost prestate într-o zi nelucrătoare, respectându-se prevederile art. 15 alin. 1.

Precizează că, în conformitate CU prevederile art. 19, programul de lucru al polițiștilor se precizează în fișa postului, în condițiile stabilite de normele interne ce reglementează activitatea de management al resurselor umane în unitățile M.A.I., urmărindu-se să fie stabilit astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

Mai trebuie menționat ca potrivit OG nr. 38/2003 polițiștii beneficiază de un spor pentru misiune permanenta de 25% din salariul pentru funcția îndeplinita, din salariul pentru gradul profesional deținut, din salariul de merit, din indemnizația de conducere si gradații. Prin apariția Legii 330/2009 si Legii 284/2011 cuantumul aferent valorii acestui spor a fost introdus in salariul de baza.

Acest spor este acordat tocmai in considerarea acelor funcții care, prin specificul lor, presupun

disponibilitate permanenta, adică acea obligație a persoanelor .care ocupa aceste funcții de a fi pregătite

in orice moment, in orice zi a săptămânii, sa intervină pentru rezolvarea unor probleme deosebite si cu caracter de urgenta pe care le presupune activitatea desfășurata.

Rezulta de aici ca specificul funcției de polițist, caracterul permanent si obligatoriu al serviciului " polițienesc, precum si obligația asigurării continuității acestui serviciu au fost avute in vedere tocmai prin acordarea acestui spor de misiune permanenta, pentru recompensarea acestei disponibilități.

Pentru motivele arătate pârâtul I.P.J. D. solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu atât mai mult că, pentru perioada 2010-2013 cererile privind plata orelor suplimentare si a celor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, sunt neîntemeiate întrucât legiuitorul a stabilit că orele lucrate în aceste condiții nu vor fi remunerate.

La termenul din 16.01.2014, față de precizarea reclamanților, instanța a dispus conceptarea și citarea, în calitate de pârât, a Inspectoratului G. al Poliției Române.

Prin încheierea de ședință de la termenul din data de 20.02.2014 instanța a dispus disjungerea cauzei și a format 14 dosare noi, pentru fiecare reclamant, în prezenta cauză reclamant fiind U. C. V..

În ședința din 20.03.2014 reprezentantul reclamantului a solicitat instanței introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a Secției Regionale de Poliție Transporturi, reclamantul fiind angajatul acestei instituții. Instanța a dispus conceptarea și citarea în cauză, în calitate de pârâtă a Secției Regionale de Poliție Transporturi.

Analizând materialul probator administrat, instanța constată că reclamanții au solicitat prin prezenta obligarea paratului la plata sporului de 25% din salariul de baza pentru orele lucrate in timpul nopții, intre orele 22,00 si 06,00 pentru perioada 25.07._13, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului pana la data plații efective; obligarea la plata contravalorii orelor suplimentare prestate peste programul de 8 ore pentru perioada 25.07._13, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului pana la data plații efective și obligarea paratului la plata sporului de 100% din salariul de baza pentru orele lucrate in zilele de repaus săptămânal si in zilele in care, in conformitate cu reglementările in vigoare, nu se lucrează, aceste zile fiind sărbători legale, pentru perioada 25.07._13, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului pana la data plații efective.

Reclamanții sunt funcționari publici cu statut special, fiindu-le aplicabile in cauza dispozițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice si ale Ordinului M. nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului săptămânal.

În ceea ce privește sporul pentru orele lucrate in timpul nopții, instanța constată că sunt incidente în cauză prevederile art. 17 din Legea nr. 284/28.12.2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora „personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru"".

De asemenea, potrivit OG nr. 38/2003 polițiștii beneficiază de un spor pentru misiune permanenta de 25% din salariul pentru funcția îndeplinită din salariul pentru gradul profesional deținut, din salariul de merit, din indemnizația de conducere si gradații. Prin apariția Legii 330/2009 si Legii 284/2011, cuantumul aferent valorii acestui spor a fost introdus in salariul de bază, astfel că acest capăt de cerere este neîntemeiat.

Pentru perioada 01.01. – 31.12.2010, salarizarea polițiștilor a fost reglementată de Legea cadru nr. 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și care, în art. 20, stabilește că munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru se plătește cu un spor de 100% din salariul de bază al funcției îndeplinite, munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător.

În același act normativ, respectiv art. 30 al. 7, se prevede că, dispozițiile art. 19 al. 2, art. 20 și art. 24, nu se aplică în cursul anului 2010.

Pentru perioada 01.01. – 31.12.2011, salarizarea reclamanților a fost reglementată de Legea Cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și L. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, această din urmă lege stabilind la art. 9 al. 1, faptul că în anul 2011 munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

Pentru perioada 01.01._12, salarizarea reclamanților a fost reglementată de OUG nr. 80 din 8 septembrie 2010 (actualizată) pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar;

Pentru perioada 01.01._13, salarizarea reclamanților a fost reglementată de OUG nr. 84 din 12.12.2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare.

Astfel, conform art. 20 din Legea cadru nr. 330/2009, munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plătește cu un spor de 100% din salariul de bază al funcției îndeplinite iar munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător. Cu toate acestea, legiuitorul a stabilit în art. 30 alin. 7 că prevederile art. 20 nu se aplică în cursul anului 2010.

Art. 18 din Legea cadru nr. 284/2010 stabilește că munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu. modificările și completările ulterioare. Plata muncii prestate peste durata normala a timpului de lucru se poate face numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de șeful ierarhic, fără a depăși 360 de ore anual.

Insă, conform art. 9 alin. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în anul 2011, munca prestată în aceste condiții, se va compensa numai cu timp liber corespunzător.

Art. 7 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar prevede ca „in anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător."

Art. 7 din OUG nr. 80 din 8 septembrie 2010 (actualizată) pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar în anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător."

OUG nr. 84 din 12 decembrie 2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare stipulează la art. 2 ca „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013".

Așa cum rezultă din dispozițiile legale mai sus citate, pentru perioada ianuarie 2010 – 31 decembrie 2013, în care este inclusă și perioada solicitată în acțiune, legiuitorul nu a mai prevăzut posibilitatea plății pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în zilele în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, situație în care acțiunea reclamanților pentru această perioadă este neîntemeiată.

De altfel, conform art. 44 din Legea nr. 360/2002, serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu, polițistul fiind obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afara acestuia în situații temeinic justificate pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat potrivit legii, iar în art. 39 din același act normativ se arată că durata programului de lucru este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

În O.M.I.R.A. nr. nr. 577/2008 la alin. 1) al art. 2 este stabilită regula generală conform căreia durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu repaus săptămânal de 2 zile, sâmbătă și duminică, iar la art. 3 alin. 2) este prevăzută excepția de la acest principiu, respectiv că în unitățile în care programul de lucru nu poate fi desfășurat în zilele lucrătoare în intervalul 08.00 - 16.00, acesta este organizat prin dispoziția șefilor structurilor respective. Mai mult, art. 16 din același ordin statuează că orele efectuate în scopul asigurării serviciului de permanență se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător, în zilele imediat următoare, iar când nu este posibil, șeful unității, pe baza planificării acordă zilele de recuperare în următoarele 60 de zile lucrătoare. De asemenea, în cazul structurilor operative, se va asigura prezența la serviciu a cel puțin 1/3 din polițiști, inclusiv în zilele nelucrătoare, iar art. 17 alin. 4 stipulează că în cazul în care activitatea nu poate fi întreruptă în zilele de sâmbătă și duminică, zilele de repaus săptămânal vor fi acordate în alte zile ale săptămânii sau prin planificare vor fi cumulate pe o perioadă mai mare, cu respectarea principiului continuității serviciului polițienesc.

Atunci când polițistul își desfășoară activitatea într-un program de lucru atipic, respectiv în ture sau schimburi, programul de muncă normal al acestuia se consideră a fi stabilit pentru acest gen de activitate. Dacă potrivit planificării turelor/schimburilor, polițistul ar lucra sâmbăta, duminica sau într-o zi care este declarată nelucrătoare prin lege, fără depășirea duratei lunare a timpului de muncă pentru care primește salariu, consideră că acestuia nu i se cuvine plata vreunui spor doar pentru faptul că, eventual, una sau mai multe ture au fost prestate într-o zi nelucrătoare, respectându-se prevederile art. 15 alin. 1.

În conformitate cu prevederile art. 19, programul de lucru al polițiștilor se precizează în fișa postului, în condițiile stabilite de normele interne ce reglementează activitatea de management al resurselor umane în unitățile M.A.I., urmărindu-se să fie stabilit astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

Acest spor este acordat tocmai in considerarea acelor funcții care, prin specificul lor. presupun disponibilitate permanenta, adică acea obligație a persoanelor care ocupa aceste funcții de a fi pregătite in orice moment, in orice zi a săptămânii, sa intervină pentru rezolvarea unor probleme deosebite si cu caracter de urgenta pe care le presupune activitatea desfășurata.

Rezulta de aici ca specificul funcției de polițist, caracterul permanent si obligatoriu al serviciului polițienesc, precum si obligația asigurării continuității acestui serviciu au fost avute in vedere tocmai prin acordarea acestui spor de misiune permanenta, pentru recompensarea acestei disponibilități.

De altfel, așa cum reiese și din graficele comunicate de pârât, respectiv situația privind numărul de ore de noapte lucrate de reclamanți pentru perioada 25.07._13, sumele achitate pentru aceste ore, pontajul, evidența orelor lucrate săptămânal, a orelor efectuate suplimentar și a celor compensate cu timp liber, rezultă că orele lucrate peste program au fost compensate cu timp liber iar orele lucrate in timpul noptii au fost evidentiate si aplicat sporul aferent acestora.

In cuprinsul pontajelor depuse la dosar (filele 11-112) sunt evidentiate orele efectuate orele lucrate peste program, ore conditii grele, ore lucrate in timpul noptii si total ore lucrate, pentru intreaga perioada in cauza. Se constata ca pontajele au fost avute in vedere la stabilirea drepturilor banesti cuvenite reclamantului, asa cum reiese din cuprinsul Adreselor_/1/2014,_/2/2014,_/3/2014 (filele 7-10), ce evidentiaza situatia orelor de noapte si sumele aferente acetora si platite reclamantului.

Prin urmare, s-a facut in cauza, dovada netemeiniciei actiunii reclamantului, motiv pentru care, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamantul U. C. V. CU D.. PROCEDURAL ALES LA C.. AV. F. C. STELUȚA, cu sediul în C., ., județul D., în contradictoriu cu pârâții I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE, cu sediul în C., ., județul D., I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în București, sector 5, . SECȚIA R. DE POLIȚIE TRANSPORTURI, cu sediul în C., ., județul D..

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2014.

Președinte,

A. M. S.

Grefier,

A. G. C.

A. S.16.05.2014

A.C. 29 Aprilie 2014

← Anulare act administrativ. Sentința nr. 2397/2014. Tribunalul...		Anulare act administrativ. Sentința nr. 1319/2014. Tribunalul... →

Pretentii. Sentința nr. 1528/2014. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 1528/2014. Tribunalul DOLJ