Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 4363/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4363/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 33345/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 592/2014
Ședința publică de la 14 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. I.
Judecător A. E. G.
Grefier C. N.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul C. D. G. împotriva sentinței civile nr. 4363/25.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C., în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, probe de administrat, instanța consideră încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4363/25.03.2014, Judecătoria C. a respins plângerea formulată de petentul C. D. G., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, în contradictoriu cu intimatul I. D., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin procesul verbal de contravenție . nr._/05.10.2013 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravențiilor prevăzute de dispozițiile art. 121, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/202 și art. 147, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/2002, constând în aceea că petentul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare DJ_ pe . Calea Severinului către Amaradia cu viteza de 104 km/h și nu a avut asupra sa permisul de conducere, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 720 lei, avertisment și cu sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 și art. 17 din OG 2/2001).
Verificând forma procesului verbal de contravenție din perspectiva criticilor petentului, instanța a reținut că potrivit art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Totodată, potrivit art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicată, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau a unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul. Potrivit acestei anexe, în cazul în care contravenția a fost înregistrată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, procesul-verbal de contravenție trebuie să cuprindă rubrica fiind înregistrat cu", rubrică ce impune menționarea unor date apte să identifice aparatul radar.
Referitor la critica petentului privind încheierea procesului-verbal de contravenție pe un alt formular (anexa 1A) decât cel prevăzut de lege (anexa 1D), instanța a apreciat că această practică a organului constatator de a folosi un alt formular decât cel prevăzut de lege îl poate vătăma pe petent numai ca urmare a mențiunilor suplimentare pe care formularul anexa 1D le are față de celălalt formular, în speță fiind vorba de mențiunea privind datele de identificare a aparatului radar
Această mențiune are ca scop asigurarea posibilității ca, ulterior încheierii procesului-verbal de contravenție și în cadrul unei eventuale contestații cu privire la acesta, instanța să poată verifica, la cererea petentului, dacă înregistrarea contravenției a fost făcută cu un aparat radar ce corespunde cerințelor prevăzute de art. 4.4 din Norma de metrologie legală NML 021-05/2005, potrivit cărora măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrelor pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere numai dacă acestea au fost verificate metrologic și sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate.
Aceste exigențe sunt îndeplinite în cauză, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție fiind menționat că înregistrarea vitezei a fost efectuată cu aparatul radar autovision, . 112 montat pe autospeciala MAI_.
Astfel, instanța a înlăturat ca nefondată critica petentului referitoare la nerespectarea modelului anexa 1D, dreptul său la apărare nefiind vătămat prin neutilizarea acestui formular.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că potrivit art. 121 alin. l din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, "Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”.
Conform art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (de la 9 la 20 de puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Fapta reținută de agentul constatator prin procesul-verbal contestat întrunește elementele constitutive ale acestei contravenții. Petentul nu a făcut dovada celor susținute prin plângerea contravențională, în sensul că nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa de agentul constatator, și anume conducerea cu depășirea vitezei maxime legale admisă pe sectorul de drum pe care circula si neprezentarea permisului de conducere, deși potrivit art. 249 N.C.proc.civ., lui îi incumbă sarcina acestei probe.
Potrivit prevederilor art. 109 alin. 2 din O.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contraventiei, iar potrivit prevederilor art. 121 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza, stabilit conform legii se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Potrivit prevederilor art.181 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, în situatia în care fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic, certificat, sau a unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, politistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contraventiei, dupa prelucrarea înregistrarilor si stabilirea identitatii conducatorului de vehicul.
Pentru ca înregistrarea sa poata fi folosita ca proba, potrivit prevederilor pct.3.5.1. din Norma de Metrologie Legala 021-05 NML, înregistrarile efectuate trebuie sa cuprinda data si ora la care a fost efectuata masurarea, valoarea vitezei masurate, imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus în evidenta numarul de înmatriculare al acestuia.
De asemenea, potrivit prevederilor pct.4.2. din norme, cinemometrele vor putea fi utilizate legal daca au fost verificate metrologic au fost marcate si sigilate în conformitate cu prevederile normei si sunt însotite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate.
În cauza, s-a constatat din examinarea dovezilor depuse de intimata ca au fost respectate cerintele normei susmentionate la întocmirea procesului verbal.
De altfel, s-a retinut ca plansa fotografica este singurul document concludent pe baza caruia se poate întocmi un proces verbal de contraventie pentru depasirea limitei de viteza maxima admisa si prin care se probeaza ca cele consemnate în procesul verbal de contraventie corespund adevarului.
Dovada de înregistrare fotografica indica faptul ca viteza maxima avuta la momentul înregistrarii a fost de 104 Km/h pe un sector de drum cu limitare de viteza de 50 Km/h .
Astfel, instanta a apreciat ca nu exista vicii care sa afecteze valabilitatea înregistrarii vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent.
Deci, evaluând materialul probator administrat în cauza instanta a apreciat ca nu exista dubii în ceea ce priveste existenta faptei ori neîndeplinirea altei conditii care sa atraga raspunderea contraventionala, fotografiile radar si celelalte probe administrate în cauza confirmând situatia de fapt stabilita în procesul verbal de contraventie.
În ceea ce priveste sustinerea petentului ca admitându-se marja de eroare a aparatului radar din valoarea conventionala adevarata pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h s-a apreciat ca nu poate fi retinuta întrucât marja de eroare este avuta în vedere la omologarea aparatului radar, fiind luata în calcul de aparatul radar omologat, nefiind în sarcina agentului constatator sa consemneze în procesul verbal de contraventie o alta viteza decât cea pe care o înregistreaza aparatul radar.
Toleranta avuta în vedere de NML_ nu constituie o valoare fixa ci un interval maxim în care fiecare cinemometru trebuie sa se încadreze pentru a fi admis la verificarea metrologica .
Erorile de masuratoare inerente oricarui sistem de masurare a unor valori fizice se pot încadra oriunde în acest interval de + – 4% sustinut de catre petent, si nu neaparat la nivelul valorilor maximale .
Totodata, potrivit art. 4 pct. 4 din aceleasi norme metrologice, masuratorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislatiei rutiere daca masuratorile nu au fost efectuate în conditii metrologice specifice sau cu încalcarea disp. art. 4 pct. 1 si 4 pct. 2 .
per a contrario, orice alte masuratori efectuate cu ajutorul cinemometrelor omologate si verificate metrologic constituie probe în aplicarea legislatiei rutiere, valoarea masurata fiind si juridic relevanta .
Întrucât aparatul radar este omologat cât si verificat metrologic, valorile masurate de acesta constituie în mod neechivoc probe pentru aplicarea legislatiei rutiere, atât în conditiile art.102 al.3 din OUG 195/2002 republicata cât si în conditiile sectiunii 4 din NML 021-05.
Ca atare, organul constatator probând savârsirea faptei de catre petent, în cauza constatându-se de asemenea îndeplinirea cerintelor legale pentru folosirea ca proba a înregistrarii electronice, s-au apreciat criticile petentului ca nefondate.
Instanța a reținut că mențiunile procesului-verbal de contravenție se coroborează cu înregistrarile comunicate de intimat, aflate in dosar, conform cărora la data de 05.10.2013, petentul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare DJ_ pe . Calea Severinului către Amaradia cu viteza de 104 km/h înregistrată de aparatul radar și nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Aparatul radar care a efectuat această înregistrare, montat pe autoturismul cu numărul de înmatriculare MAI_, măsurând viteza atât static, cât și dinamic, îndeplinește condițiile impuse de lege, fiind verificat metrologic, așa cum rezultă din buletinul de verificare eliberat de Institutul Român de Metrologie Legală, aflat la dosarul cauzei ( fila 11).
Prin urmare, față de cele arătate mai sus, instanța a apreciat că petentul a săvârșit fapta contravențională de depasire a vitezei legale, reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, prezumția de validitate și temeinicie de care beneficiază acest act nefiind răsturnată.
In ceea ce priveste cealalta contraventie retinuta in sarcina petentului, respectiv cea prevazuta de art. 147, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/2002, instanta a retinut ca petentul nu a contestat aceasta contraventie.
Cu privire la sanctiunile aplicate petentului, instanța a apreciat că acestea sunt proporționale cu gravitatea faptelor săvârșite, câtă vreme,in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art. 121, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/202, circulând cu o viteză mult peste limita maximă admisă de lege pentru sectorul de drum respectiv, acesta a nesocotit dispozițiile legale edictate în vederea asigurării siguranței participanților la trafic, sancțiunea aplicată respectând cerințele impuse de art. 5 alin. fișj art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța a apreciat că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât a respins plângerea contravențională și a menținut procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul C. D. G. criticând hotărârea instanței de fond sub aspectul legalității și temeiniciei.
În motivarea apelului s-a învederat faptul că în mod greșit instanța de fond a soluționat aspectul legat de nulitatea relativa a procesului verbal in sensul ca au fost încălcate prevederile art. 109 alin 2 OUG 195/2002 .Constatarea contravențiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau omologate si verificate metrologic, rezultând,ca trebuie îndeplinite cumulativ, condițiile privind certificarea si omologarea respectiv verificarea metrologica. Verificare metrologica, consta in verificarea aparatului,daca acesta îndeplinește cerințele legale de metriogie,situație in care se eliberează buletinul de verificare metrologică care atesta ca poate fi utilizat in constatarea contravențiilor. Invoc nulitatea relativa a procesului-verbal de contravenție, având in vedere dispozițiile art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002: " în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul."
Arată că procesul-verbal nu este încheiat in forma ceruta de lege si prevăzuta in anexa 1D, fiind încheiat pe un model de proces-verbal folosit pentru alt gen de contravenții si care nu conține toate datele minim necesare pentru constatarea acesteia, acest lucru aducându-mi grave prejudicii in sensul ca onorata instanța nu poate verifica ce situație de 104 km /h, viteza înregistrata, toleranta de eroare este de 4,1 km/h astfel ca viteza reala este de 99,9 km/h, ceea ce este sub 100 km/h prima valoare care poate fi menționata in procesul-verba) de contraventie (intrucit viteza maxima admisa pe acel sector de drum este de 50 km/h), sens in care la viteza de 99,9 km/h, agentul constatator ar fi trebuit sa dispună aplicarea prevederilor art. 108. litera d, pct. 3 din OUG nr. 195/2002 unde se prevede ca depășirea vitezei cu 41-50 km/h se sancționează cu 6 puncte penalizare si 9 puncte amenda, fara a se lua măsura administrativa de suspendare a permisului de conducere.
Concluzionând, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond in sensul admiterii plîngerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție contestat si exonerarea de la plata amenzii contravenționale si a măsurii administrative de reținere a permisului de conducere.
În drept, își întemeiază prezentul apel pe dispozițiile art. 466 si următoarele din codul de procedura civila .
La data de 11.06.2014, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, având în vedere că, din probele administrate în cauză, nu s-a constatat o altă stare de fapt.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, Tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
În concret, prin procesul verbal de contravenție . nr._/05.10.2013 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravențiilor prevăzute de dispozițiile art. 121, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/202 și art. 147, alin. 1 din R.A. O.U.G. 195/2002, constând în aceea că petentul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare DJ_ pe . Calea Severinului către Amaradia cu viteza de 104 km/h și nu a avut asupra sa permisul de conducere, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 720 lei, avertisment și cu sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.
Petentul invocă nulitatea procesului verbal intrucât nu este încheiat in forma ceruta de lege si prevăzuta in anexa 1D
Tribunalul reține în ceea ce privește faptul că nu a fost utilizat modelul 1D la întocmirea actului de contravenție - așa cum prevede art. 181 alin. 1 Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 -, acest lucru este adevărat, modelul utilizat de agentul constatator fiind cel prevăzut în anexa 1A din H.G. 1391/2006 (Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002), însă nu poate conduce la ideea că procesul-verbal este nul – așa cum tinde a înțelege apelantul-, ci poate atrage anularea actului doar în cazul în care s-ar aduce dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată în altă modalitate. În primul rând, trebuie remarcat că procesul-verbal întocmit conține și rubricile obligatorii menționate în anexa 1D din H.G. nr. 1391/2006 - fiind indicat mijlocul tehnic utilizat la constatarea faptei, respectiv aparatul radar autovision . 112 montat pe autospeciala MAI_-, în timp ce buletinul de verificare metrologică depus la fila 11 din dosarul Judecătoriei C. certifică faptul că respectivul aparat radar funcționa în parametri optimi la data de 05.10.2013, durata de valabilitate a respectivului buletin fiind de 1 an. În al doilea rând, așa cum s-a demonstrat anterior, apelantul nu poate susține că a fost vătămată prin întocmirea procesului—verbal fără utilizarea modelului prevăzut în anexa 1D la H.G. nr. 1391/2006, câtă vreme a avut posibilitatea să conteste actul de contravenție în fața instanțelor judecătorești și să prezinte orice dovădă care să răstoarne prezumția de valabilitate a respectivului act.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, referitor la susținerea petentului în sensul că la viteze de peste 100 km/h abaterea cinemometrului este de +/- 4% din valoarea convențional adevărată, iar dubiul profită petentului, Tribunalul reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității însă, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
De asemenea, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, Tribunalul apreciază că s-au efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia, potrivit cărora ar fi circulat cu o viteză mai mică de 104 km/h nu fost dovedite, neexistând vreo probă la dosar care să poată fi coroborată cu susținerile petentului.
Din contră, săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat măsurării vitezei (aparatul radar), a cărui documentație a fost depusă la dosar, din cuprinsul buletinului de verificare metrologică depus la dosarul cauzei de către intimat rezultând că cinemometrul de control rutier indicat în procesul-verbal de contravenție a fost declarat admis în urma verificării metrologice, valabilitatea verificării fiind de un an, precum și faptul că acest cinemometru măsoară viteza, atât în sistem staționator, cât și în regim de deplasare.
Mențiunile cuprinse în procesul-verbal și probele depuse de intimat se coroborează, din fotografiile video-radar depuse la dosarul cauzei de către intimat rezultând că petentul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare DJ_ pe . Calea Severinului către Amaradia cu viteza de 104 km/h viteză înregistrată de aparatul radar marca "Autovision", . 112 montat pe autospeciala MAI_., fiind astfel respectate prevederile pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală 021-05 NML "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)".
Deși Tribunalul nu exclude din start ipoteza ca radarul sa fie afectat de o eroare maximă de 4 % indicată în certificatul de omologare al modelului, consideră totuși că în speța de față nu există niciun motiv pentru a se putea conchide că aparatul radar s-ar fi aflat în situația susținută de petent.
Prin urmare, dubiul invocat de petent nu are un caracter rezonabil, această calitate fiind esențială pentru a fi atrasă aplicarea principiului in dubio pro reo invocat de petent.
Totodată, se are în vedere că verificarea cerințelor cuprinse în N.M.L. 021-05 se efectuează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model și cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, astfel încât aceste cerințe nu se aplică la utilizare, în funcționarea propriu-zisă a cinemometrelor, și deci, dacă în urma verificării aparatului se constată că acesta funcționează în limite admise, nimeni nu adaugă și nu scade nimic la măsurarea efectivă.
Prin urmare, Tribunalul apreciază că, raportat la datele speței, nu este judicios a presupune că petentul a circulat cu o viteză sub 104 km/h, această posibilitate fiind pur ipotetică în lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete că aparatul de măsură ar fi fost afectat de eroare, și mai mult, de eroarea maxim.
În consecință, instanța apreciază că simpla susținere a petentului, în sensul că aparatul radar este afectat de o eroare, nu este de natură a crea un dubiu rezonabil, care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, prezumție întărită și de faptul constatării celor săvârșite cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Pentru aceste considerente, instanța va proceda în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 1 C.pr.civ. și va respinge apelul declarat ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul declarat de apelantul C. D. G., cu domiciliul în C., Bld. Dacia, nr. 41, .. 1, ., împotriva sentinței civile nr. 4363/25.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C., în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2014.
Președinte, M. D. I. | Judecător, A. E. G. | |
Grefier, C. N. |
Red. MI / 4 ex./14.11.2014
C.N. 16 Octombrie 2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 808/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
