Pretentii. Sentința nr. 3479/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3479/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 10297/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3479/2014
Ședința publică de la 03 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta G. C. în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D. invocată în întâmpinare și asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul D. sub nr._, în data de 09.07.2014, reclamanta G. C. a chemat în judecată pe pârâții ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceștia să fie obligați să-i restituie suma de 6286,65 lei - reprezentând taxa de primă înmatriculare pentru autovehicule - să-i achite dobânda legală aferentă - de la data punerii în întârziere și până la momentul achitării efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene, iar, pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să plătească o taxă de primă înmatriculare.
Reclamanta a pretins că taxa de primă înmatriculare este ilegală, fiind percepută în baza unor texte legale inaplicabile în dreptul intern.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 parag. 1 din Tratat, instanța este datoare să constate că disp. legale anterior menționate nu mai pot fi considerate ca fiind în vigoare după aderarea României la U.E.
S-a reținut de Curtea de Justiție a Comunităților Europene prin hotărârea pronunțată în cauza Brzezinski, C-313/05, că o acciză care se aplică tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru, iar nu în temeiul faptului că trec frontiera, nu constituie o taxă vamală la import și nici o taxă cu efect echivalent în înțelesul art. 25 TCE, ci intră în sfera regimului general intern de impozitare a mărfurilor și trebuie, ca urmare, analizată, în raport cu art. 90 TCE.
Potrivit deciziei CJUE"Taxa de poluare introdusă de România, impusă mașinilor la prima lor înregistrare în România, contravine legislației Uniunii Europene. Respectiva lege are efectul de a descuraja importul și punerea în circulație a mașinilor second-hand cumpărate în alte state membre. Curtea apreciază că legislația românească în această materie are ca efect faptul că vehiculele second-hand importate, cu o vechime considerabilă, sunt taxate cu până la 30% din valoarea lor - chiar dacă este aplicată o reducere însemnată la taxă ca urmare a scăderii valorii acestora - în timp ce mașinile similare oferite pe piața auto second-hand internă (din România) nu sunt supuse acestei taxe. în atare condiții, legislația are ca efect descurajarea importului și înscrierii în circulație în România a mașinilor second-hand cumpărate în alte state membre".
In drept a invocat Legea nr. 554/2004, art. 117 și art. 124 din Codul de procedură fiscală.
A depus în copie la dosar: cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare înregistrată la AFP C., răspunsul AFP, carte de identitate, adresa nr. CV226734/04.07.2014 emisă de AFJP D., adresa nr._/13.05.2014 emisă de Instituția Prefectului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor D..
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta DRGFP a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.F.M instanța o consideră întemeiată pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv (este obligat) în raportul juridic dedus judecății.
Într-un litigiu în materia contenciosului administrativ, pentru a avea calitate de pârât sau intimat, este suficient a se aduce dovada că autoritatea publică este emitenta actului administrativ contestat - astfel cum este definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004, respectiv "act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării și a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice".
În speță, taxa specială pentru autoturisme a fost calculată de A.F.P. C., iar suma astfel determinată a fost achitată la Trezoreria instituției anterior menționate – fapt certificat de adresa nr. CV226734/04.07.2014 emisă de AFJP D., din care rezultă că reclamanta a achitat taxa de primă înmatriculare în cuantum de 6286,65 lei cu chitanța nr._/26.10.2007.
Este adevărat că, în conformitate cu prevederile art. 1 din O.U.G nr. 50/2008 și art. 3 alin 1,5 și 6 din H.G. nr. 686/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la Fondul de Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Însă, respectivele prevederi nu au aplicabilitate în cauză, dat fiind că reclamanta (deși face referiri, în mod eronat, la taxa de poluare și la prevederile O.U.G. nr. 50/2008), a solicitat, în realitate (în raport de data achitării taxei – 01.10.2007) restituirea sumei achitate cu titlu de taxă specială auto – reglementată de art. 2141 Cod fiscal -, și nu a taxei de poluare – introdusă de legiuitor prin adoptarea O.U.G nr. 50/2008, act normativ intrat în vigoare în data de 01.07.2008. Or, în Codul fiscal nu existau disp care să stabilească drept beneficiar al respectivei taxe speciale auto A.F.M. – art. 2142 din Legeanr. 571/2003 făcând referire la plata respectivei taxe la bugetul de stat.
Prin urmare, atâta timp cât pârâta A.F.M nu este responsabilă pentru modul în care a fost calculată taxa specială pentru autoturisme și nici nu a încasat suma de bani plătită de reclamant în temeiul art. 2141 C.fiscal, nu se poate considera că există raporturi juridice între instituția anterior menționată și reclamant care să îl îndreptățească pe acesta din urmă să pretindă o anumită prestație și să acționeze în judecată respectiva instituție.
Pentru aceste considerentele, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.F.M. și, ca atare, va fi respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune instanța o consideră întemeiată pentru următoarele considerente:
Conform celor înscrise în adresa nr._/13.05.2014 emisă de Instituția Prefectului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor D., reclamanta a achiziționat un autovehicul marca SEAT, având nr. de identificare VSSZZZ6LZ4R078313, care fusese înmatriculat în Spania, în data de 01.06.2004 în timp ce adresa nr. CV226734/04.07.2014 emisă de AFJP D., certifică faptul că, la înmatriculare, reclamanta a achitat taxa de primă înmatriculare, în cuantum de 6286,65 lei.
Ulterior, prin cererea trimisă prin poștă la AFP C., reclamanta a solicitat să i se restituie contravaloarea acestei taxe.
Potrivit art. 135 Cod de procedură fiscală "Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire."
În speța de față, dreptul reclamantaui de a solicita restituirea taxei de primă înmatriculare s-a născut la momentul achitării acesteia, respectiv 26.10.2007 așa cum reiese din adresa nr. CV226734/04.07.2014 emisă de AFJP D., din care rezultă că reclamanta a achitat taxa de primă înmatriculare în cuantum de 6286,65 lei cu chitanța nr._/26.10.2007.
Având în vedere că termenul de prescripție de 5 ani a început să curgă la data de 1 ianuarie 2008 și s-a împlinit la data de 1 ianuarie 2013, instanța constată că, la data de 09.07.2014, data la care reclamanta a formulat cererea de restituire a taxei, dreptul acestuia de a solicita restituirea taxei era prescris.
Pentru motivele arătate, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D. prin întâmpinare.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta G. C., cu domiciliul în mun. C., cart. Calea București, nr. 103, .. 2, . în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., ambele cu sediul în mun. C., .. 2, jud. D., ca fiind prescris dreptul material la acțiune.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, . corp A, sector 6, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 03 Decembrie 2014.
Președinte, A. M. M. | ||
Grefier, A. F. |
Red. 5 ex/12.12.2014
AM/AF
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 783/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 739/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
