Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 566/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 566/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 16907/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 566/2014
Ședința publică de la 07 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. S.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic S. E. pentru reclamantă și consilier juridic U. N. pentru pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuția părților excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului D..
Consilier juridic U. N. pentru pârâtă solicită admiterea excepției necompetenței teritoriale având în vedere că organul fiscal competent îi controlul fiscal este Administrația Județeană a Finanțelor Publice V. potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. d, art. 99 privind competenței inspecției fiscale din Codul de procedură fiscală coroborate cu dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004. Solicită admiterea excepției necompetenței materiale având în vedere că prin actul administrativ fiscal a fost stabilită suplimentar suma 1.800.335 lei..
Consilier juridic S. E. pentru reclamantă solicită respingerea excepției necompetentei materiale și teritoriale arătând că Tribunalul D. este competent să soluționeze cauza de față.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 17.12.2013, reclamanta . Italia sucursala Ramnicu V. în contradictoriu cu Direcția G. Regionala A Finanțelor Publice C. pentru subunitatea sa fără personalitate juridica Administrația Județeană a Finanțelor Publice V..
In temeiul dispozițiilor art.4 din Legea nr. 554/2004 modificata si republicata, privind contenciosul administrativ, coroborat cu dispozițiile art. 215, alin. 2 Cod Procedura Fiscala a formulat cerere de suspendare a executării actelor administrativ fiscale intitulate: Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala pentru persoane juridice nr. F-VL 62 din data de 31.10.2013 Raport de inspecție Fiscala nr. F-VL 421 din 31.10.2013 întocmite de către parate, pe care solicită a admiterea și suspendarea executării acestora pana la soluționarea pe fond a contestației formulate la instanța de fond.
În fapt, urmare a inspecției fiscale au fost emise cele doua acte administrative fiscale împotriva cărora a formulat in termen legal, potrivit dispozițiilor art. 205 Cod Procedura Fiscala, coroborat cu art. 7, alin. 1 din Legea nr. 554/2004 contestație administrativa transmisa cu scrisoare recomandata la parate sub nr._ din data de 12.12.2013 prin care a solicitat revocarea in tot a actelor administrative fiscale emise de către intimate si prin care au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de plata in cuantum de 1.800.335 lei.
Legea nr. 554/2004,la art. 14 prevede dreptul reclamantului de a solicita suspendarea executării actelor administrative in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube eminente.
Cazuri bine justificate,potrivit art.2, alin. 1, lit. t. sunt împrejurările legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalității actului administrativ.
Paguba iminenta potrivit art.2, alin.1,lit s. este prejudiciul material,viitor si previzibil.
Arată ca motivele prezentate privind legalitatea masurilor stabilite de către intimate, creează o îndoiala serioasa in privința Deciziei de impunere nr.F-VL 62/31.10.2013 .decizie care in conformitate cu j dispozițiile Codului de Procedura Fiscala este executorie in timpul inspecției fiscale fiind dispuse masuri asigurătorii asupra patrimoniului nostru (anexa nr.1) care odată cu individualizarea creanței prin emiterea deciziei de impunere sau transformat in masuri executorii(anexa nr.2) in temeiul dispozițiilor art.129,alin .3 Cod Procedura Fiscala iar executarea creanței prejudiciază in mod evident activitatea sucursalei noastre ,fiind îndeplinita si condiția pagubei iminente.
Prin executarea silita a acestei creanțe fiscale petenta își încetează activitatea si poate intra in procedura insolvenței fiindu-i afectate obligațiile de plata curente către furnizorii creditori.
Cu privire la legalitatea actelor administrative fiscale
I Actele administrative fiscale contestate sunt lovite de nulitate absoluta
1.. si abuzurilor comise de-către organul de inspecție fiscala au debutat chiar prin încălcarea dispozițiilor imperative ale art.102,alin.,1,lit.b Cod Procedura Fiscala in sensul ca Avizul de inspecție fiscala trebuia sa ne fie comunicat 15 zile înainte de începerea inspecției fiscale.
Așa cum rezulta din Registrul Unic de Control al sucursalei noastre (anexa nr.3)pagina 3,număr curent 14,inspecția fiscala la sucursala noastră a început la data de 12.08.2013 ocazie cu care a fost depusa semnătura consilierului fiscal C. Madelina D.. Avizul de inspecție fiscala a fost emis de către parata la data 13.08.2013 (anexa nr.4) si ne-a fost prezentat noua sub semnătura la data de 14.08.2013 nefiind respectate dispozițiile imperative ale art.102,alin.1,lit.b Cod Procedura Fiscala. actele administrative fiscale contestate de noi fiind astfel lovite de NULITATE ABSOLUTA.
2.Actele administrative fiscale contestate de noi sunt lovite de NULITATE ABSOLUTA si sub aspectul ca au fost întocmite si semnate de persoane care nu au participat efectiv la procedura de inspecție fiscala așa cum este descrisa aceasta in Titlul VII al codului de Procedura Fiscala. Astfel deși consilierul fiscal C. Madelina D. înscrie in registrul unic de control al sucursalei noastre la pagina 3,număr curent 14 (anexa nr.3) numele sau si al consilierului fiscal H. V.. acesta din urma nu a participat niciodată la activitatea de inspecție fiscala a sucursalei noastre neexistând nici semnătura acestuia in registrul unic de control.
Consilierul fiscal H. V. a participat la operațiunile de executare silita începute împotriva noastră prin luarea masurilor asigurătorii asupra patrimoniului sucursalei ,dar nu la activitatea de inspecție fiscala. Cu toate acestea actele administrative fiscale contestate de noi poarta semnătura consilierului fiscal H. V. ca si cum acesta ar fi participat efectiv la activitatea de inspecție fiscala a sucursalei noastre,însușindu-si prin semnătura in mod nelegal actele administrative fiscale contestate.
II Actele administrative fiscale contestate sunt nelegale raportat la dispozițiile Codului de Procedura Fiscala si instrucțiunile privind întocmirea si obiectivele minimale ale Raportului de Inspecție Fiscala,aprobate prin Ordinul Președintelui ANAF nr.1 881/2007.
1. Organul de inspecție fiscala a încălcat dispozițiile art. 94,alin.2, lit.a Cod Procedura Fiscala in sensul ca acesta trebuia sa facă constatări cu caracter fiscal . In toata economia Raportului de Inspecție Fiscala organul de inspecție fiscala emite numai PUNCTE DE VEDERE. termen care nu se regăsește in economia Titlului VII din Codul de procedura Fiscala privind inspecția fiscala.
2. Obligațiile fiscale stabilite in sarcina noastră sunt nelegale si sunt consecința încălcării de către organul de inspecție fiscala a dispozițiilor art.13 din Codul de Procedura Fiscala potrivit căruia "Interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte voința legiuitorului așa cum este exprimata in lege".
In timpul inspecției fiscale din inițiativa noastră si fără a fi solicitate de către organul de inspecție fiscal noi am pus la dispoziția consilierului fiscal C. Madelina D. mai multe documente (anexa nr.5) pentru a fi avute in vedere la stabilirea corecta a bazei de impunere in acord cu voința legiuitorului exprimata in legile fiscale, insa aceasta le-a ignorat așa cum de altfel a ignorat întreaga procedura de inspecție fiscala reglementata prin lege.
Astfel au fost încălcate dispozițiile art.94,alin.2, lit.a Cod Procedura Fiscala potrivit cărora "In exercitarea atribuțiilor sale. organul de inspecție fiscala trebuie sa aibă in vedere " " Constatarea si investigarea fiscala a TUTUROR actelor si faptelor rezultate din activitatea contribuabilului supus inspecției sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declarațiilor fiscale "dar si ale art.94,alin .3,lit.i conform căruia organul de inspecție fiscala trebuia sa procedeze la "efectuarea de investigații fiscale potrivit alin.2,lit.a " (fără a fi părtinitoare, subiectiva sau care sa prezinte informații trunchiate, deformate si incomplete), iar potrivit dispozițiilor art.105, alin.1 Cod Procedura Fiscala "Inspecția fiscala va avea in vedere examinarea TUTUROR stărilor de fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere",
3.Prin neluarea in considerare de către organul de inspecție fiscala:
A prevederilor Memorandumului de finanțare convenit intre Guvernul României si Comisia Europeana privind Asistenta Financiara Nerambursabila acordata prin instrumental pentru politici structurale de preaderare pentru măsura"Sistem integrat de management al deșeurilor in municipiul Rm.V., România" (anexa nr.6) A contractului încheiat cu Ministerul Finanțelor Publice - Unitatea Centrala de Finanțare si Contractare (anexa nr.7)
A Condițiilor de Contract pentru Construcții (FIDIC) (anexa nr.8).
Organul de inspecție fiscala a încălcat obligația privind obiectivele minimale pe care trebuia sa le aibă in vedere la întocmirea raportului de inspecție fiscala, conform cărora trebuia sa se procedeze la analiza condițiilor contractule, respectiv facilitățile fiscale acordate prin aceste acte juridice, si corelativ acestora prin raportare la dispozițiile Codului fiscal, in vederea determinării obiective a tuturor operațiunilor impozabile realizate, obligație impusa organului de inspecție fiscala prin Instrucțiunile privind întocmirea si obiectivele minimale ale Raportului de inspecție fiscala, aprobate prin OPANAF nr. 1881/2007.
PE FONDUL CERERII:
I - Impozit pe profit suplimentar in cuantum de 1.185.511 lei stabilit in sarcina noastră de către organul de inspecție fiscala si accesoriile aferente acestuia nu sunt datorate pentru ca in exercitarea abuziva a funcției de control fiscal paratele au încălcat: art. 79 alin.2 Cod procedura Fiscala care stipulează ca: "(2) în vederea stabilirii prețurilor de transfer, contribuabilii care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate au obligația ca, la solicitarea organului fiscal competent, să întocmească și să prezinte, în termenele sab\ie de acesta, dosarul prețurilor de transfer. Conținutul dosarului prețurilor de transfer, precum și condițiile în care se solicită acesta se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală".
Întrucât organul de inspecție fiscala nu a solicitat întocmirea unui asemenea dosar a adus un prejudiciu material major prin stabilirea chiar de către acesta prin ajustare a preturilor de transfer la o valoare mult diminuata ceea ce a condus la mărirea bazei impozabile si stabilirea in sarcina noastră a unui impozit pe profit suplimentar denaturat pe care noi nu îl datoram. dar si un prejudiciu de imagine in sensul de a nu putea proba onestitatea si corectitudinea înregistrărilor noastre contabile ce au stat la baza derulării relațiilor economice financiare cu societatea mama.
Organul de inspecție fiscala a încălcat dispozițiile art.21 alin.1 si alin.2 Cod fiscal referitor la cheltuielile deductibile la care noi aveam dreptul prin excluderea acestora si mărirea bazei impozabile in mod nejustificat prin folosirea stereotipa a următoarei fraze:" nu se poate face dovada efectuării in interesul sucursalei si nici faptul ca acestea (cheltuielile)sunt necesare sediului permanent din România".
Aceasta motivare a organului de inspecție fiscala nu este susținuta cu nicio dovada materiala sau alt mijloc de proba așa cum dispune legiuitorul in art.49 alin.1 Cod Procedura Fiscala referitor la " Mijloacele de proba" organele fiscale neputând proceda la stabilirea unor obligații fiscale suplimentare având ca justificare simple supoziții. In fapt se eludează si dispozițiile art.7-" Rolul activ" din OG 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala care dispune:
„Organul fiscal este îndreptățit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obțină și să utilizeze toate informațiile și documentele necesare pentru determinarea corectă a situației fiscale a contribuabilului. în analiza efectuată organul fiscal va identifica și va avea în vedere toate circumstanțele edificatoare ale fiecărui caz."
Din modul redare al constatărilor fiscale si al așa zisei fundamentări al acestora, organul de inspecție fiscala afirma doar faptul ca societatea noastră nu are decât note de cheltuieli, iar documentele anexate acestora sunt copii ale unor înscrisuri-chitanțe, facturi- iar furnizorii nu figurează printre reprezentanții firmei in procesul de soluționare al litigiului, fără însă a utiliza nici un alt mijloc de probă în susținerea constatărilor sale, si anume ca aceste cheltuieli nu sunt reale.
Motivarea in extenso a acestui capitol [ impozit pe profit) se găsește la pagina 9 -35 din Contestația administrativa transmisa la parate si care face parte integranta din motivarea prezentei cereri de suspendare 3 actelor administrative fiscale .
II - Taxa pe valoarea adăugata in cuantum de 7.698 lei stabilita suplimentar in sarcina noastră de către organul de inspecție fiscala si accesoriilor aferente acestora nu este datorata întrucât este consecința neadmiterii la deductibilitate a cheltuielilor ocazionate de consilierea si reprezentarea juridica a sucursalei noastre. Cheltuielile cu consultanta f\r6 justificate conform art. 21, alin.(4), lit. (m) Cod Fiscal, respectiv Normelor de aplicare, fiind îndeplinite toate condițiile de justificare specifice dispozițiilor art. 145, alin.(2), lit.(a) Cod Fiscal.
Motivarea in extenso a acestui capitol( TVA) se găsește la pagina 35 -37 din Contestația administrativa transmisa la parate si care face parte integranta din motivarea prezentei cereri de suspendare 3 actelor administrative fiscale.
III - Impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți Persoane Juridice Nerezidente in suma de 126.323 lei si Impozit pe veniturile obținute din România de Nerezidenți Persoane Fizice Nerezidente in suma de 1.402 lei stabilite suplimentar in sarcina noastră de către organul de inspecție fiscala si accesoriile aferente acestora nu sunt datorate pentru ca in exercitarea abuziva a fundel de control fiscal sărate au încălcat dispozițiile art.115,alin.2,lit.a Cod Fiscal si art.117 llt.f Cod Fiscal care stabilesc in mod "dubitabil ca persoanele fizice si juridice la care face referire organul de inspecție fiscala sunt scutite sau nu datorează impozitul pe veniturile obținute din România.
Este evident ca unele dintre persoanele juridice nerezidente in cauza se încadrează la art. 115 alin.2 lit.a si nu la articolele invocate de inspectorii fiscali urmând a fi tratate la capitolul impozit pe profit, aceasi argumentație o susținem si pentru persoanele fizice nerezidente .
Organul de inspecție fiscala a înlăturat dispozițiile imperative ale art.117 llt.f Cod Fiscal raportat la împrejurarea ca întregul proiect desfășurat de sucursala noastră in România a avut la baza un acord financiar încheiat intre organisme financiare internaționale si statul roman așa cum rezulta din Memorandum (anexa nr.5).
Pentru aceste motive solicită admiterea cererii si suspendarea executării actelor administrativ fiscale intitulate Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala pentru persoane juridice nr.F-VI 62/31.10.2013 si Raport de inspecție fiscala nr.F-VI 421/31.10.2013.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând:
- admiterea excepției necompetenței teritoriale și materiale a Tribunalului D. în a soluționa prezenta cerere;
- anularea cererii întrucât este formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință;
- respingerea de suspendare a executării actelor administrativ fiscale formulată de către . ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele:
Invocă excepția necompetenței teritoriale și a Tribunalului D. în a soluționa prezenta cerere având în vedere următoarele:
În primul rând, Tribunalul D. nu este competent teritorial în prezenta cerere având în vedere că organul fiscal competent îi controlul fiscal este Administrația Județeană a Finanțelor Publice potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. d, art. 99 privind competenți inspecției fiscale din Codul de procedură fiscală coroborate cu dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004.
Mai mult decât atât, contestatoarea are domiciliul fiscal în Rm V., astfel cum reiese din actele administrativ fiscale contestate.
Este adevărat că, contestatoarea înțelege să se judece cu Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. care are sediul în județul D., DAR se acceptă că actele administrativ fiscală suspendare a executării se solicită sunt emise și semnate Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., acestea fi ce au produs efecte juridice.
Având în vedere cele prezentate solicită admiterea acestei excepții și declinarea prezentei cauze în favoarea Curții de Apel Pitești.
În al doilea rând, invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului D. având în vedere că prin actul administrativ fiscal de impunere nr.F-VL 62/31.10.2013 a fost stabilită suplimentar suma 1.800.335 lei.
Având dispozițiile exprese ale art.10 alin.1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ este evident că competența materială de a soluționa prezenta cerere este a Curții de Apel.
2.Față de faptul că prezenta cerere este formulată de o sucursală înțelege să solicite anularea cererii întrucât este formulata de persoană fără capacitate procesuală de folosință având în următoarele.
Potrivit dispozițiilor art. 43 din Legea 31/1990 sucursalei desmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților co înregistrate în condițiile legii, iar potrivit art.56 Cod procedură civilă I
Pornind de la premiza că acțiunea este promovată chiar de sucursala, proprio nomine, instanța dând eficiență textelor de lege mai sus ii urmează a admite excepția invocată urmând să dispună anularea cere
3. In ceea ce privește cererea privind SUSPENDAREA EXECUTĂRII actelor administrativ fiscale, solicita instanței sa o respingă întrucât nu sunt precizate si dovedite motivele temeinice pe care se întemeiază cererea de suspendare, așa cum se impune prin art. 14 alin 1. din Legea 554/2004.
Nu sunt prezentate motivele care si pentru care i s-ar crea un prejudiciu prin continuarea executării actului administrativ fiscal ci sunt prezentele motive subiective care in accepțiunea acesteia ar fi pertinente pentru ca instanța sa admită cererea de suspendare.
Simpla solicitare a reclamantei de a se dispune suspendarea executării silite a actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de impunere, nu poate constitui un motiv pertinent în pronunțarea unei hotărâri de suspendare a actului administrativ fiscal.
De altfel, motivarea acesteia are doar natura unei prezumții, or, în materia contenciosului administrativ, dovada oricărei cereri, inclusiv a prejudiciului se face numai cu înscrisuri. în cauza de față reclamanta nu probează cu niciun înscris nici ce de-a doua condiție.
Ori, "prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură act administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, act administrativ unilateral fiind el însuși un titlu executoriu. A nu se executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu execute legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condiții!: anume reglementate." - Decizia nr.5191/27.10.2005 a Î.C.C.J.
Așadar, din textul precizat rezultă că pentru a fi dispusă suspendarea trebuiesc îndeplinite cumulativ două condiții: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Or, în cauză nu s-a făcut dovada existenței acestor condiții.
In cazul soluționării pe fond a cererii de suspendare a executării silite solicită ca instanța de judecata să-i pună in vedere contestatorului plătească o cauțiunea de 20% din suma contestata potrivit dispozițiilor art. 215 Cod de procedura fiscala.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata ca prin actiunea formulata reclamanta a solicitat, in temeiul art. 14 din Legea 554/2004, suspendarea executarii actelor administrativ – fiscale, Decizia de impunere nr. F-VL 62/31.10.2013 si Raportul de inspectie fiscale nr. F-VL 421/31.10.2013.
Se retine ca prin actele administrativ fiscale a caror suspendare se solicita, s-au stabilit in sarcina societatii petente obligatii fiscale suplimentare de plata in cuantum de 1.800.335 lei.
Analizand cu prioritate competenta de solutionare a cauzei, se constata ca potrivit art. 10 din Legea 554/2004, pentru actele administrativ fiscale competenta de solutionare se stabileste in functie de valoarea debitului stabilit – „Litigiile privind ... taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 1.000.000 de lei se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind ... taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel”.
Avand in vedere cuantumul obligatii fiscale suplimentare de plata stabilite prin actele fiscale contestate, ce depaseste 1.000.000 lei, instanta apreciaza ca prezenta actiune este de competenta curtii de apel.
Potrivit dispozitiilor art. 14 si art. 15 din Legea 554/2004 cererea de suspendare a executarii actului administrativ se solutioneaza de instanta competenta pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat, reclamantul avand alegerea intre instanta in raza careia se afla sediul societatii si instanta in raza careia se afla institutia ce solutioneaza, pe cale administrativa, contestatia petentului, in cauza DGRFP C..
Avand in vedere ca reclamanta a optat pentru instanta in a carei raza teritoriala se afla sediul DGRFP C., aspect subliniat si in sedinta publica, si in conformitate cu dispozitiile art. 132 al. 3 NCPC instanta va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel C. – Sectia C. Administrativ si Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta . cu sediul ales în Rm. V., Calea lui T., nr. 213, ., . în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în C., ..2, jud. D., la Curtea de Apel C..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Februarie 2014.
Președinte, A. M. S. | ||
Grefier, A. F. |
Red. 2 ex/18.02.2014
AMS/AF
ROMÂNIA (INSTANȚA) TRIBUNALUL D. Sediul. SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL | |
Telefon 0251-_ Fax 0251-_ Email _ Emisă la 07 Februarie 2014 | Dosar nr. _ Obiectul cauzei suspendare executare act administrativ Reclamant . Pârât DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. |
Către
CURTEA DE APEL C.
În conformitate cu dispozițiile Sentinței civile nr. 566 pronunțate la data de 07.02.2014, în acest dosar de către instanța noastră,, potrivit căreia s-a dispus declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze privind pe reclamantul . și pârâtul DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. în favoarea dumneavoastră, vă înaintăm alăturat dosarul nr._, cusut și numerotat, conținând ........ file ( compus din ....... volume).
Vă mulțumim pentru colaborare,
PREȘEDINTEGREFIER
A. M. ScumpieriuAna F.
| ← Pretentii. Sentința nr. 827/2014. Tribunalul DOLJ | Pretentii. Sentința nr. 1120/2014. Tribunalul DOLJ → |
|---|
