Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 2351/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2351/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-08-2014 în dosarul nr. 9778/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 2351/2014
Ședința publică de la 29 August 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. E. G.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanții S. D. A., D. R.-M., V. C., C. A., D. T., în contradictoriu cu pârâții P. M. C., P. M. C., S.C. W. I. S.R.L., S.C. A. E. ENERGY S.R.L. și M. C. - PRIN PRIMAR, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 27 august 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din data respectivă, parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 27.06.2014 reclamanții S. D. A., D. R.-M., V. C., C. A., D. T. au chemat în judecată pe pârâții P. M. C., P. M. C., S.C. W. I. S.R.L., S.C. A. E. ENERGY S.R.L. și M. C. - PRIN PRIMAR, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, in temeiul dispozițiilor art.14 din legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ si art.12 din legea nr.50/1991 republicata, să se dispună suspendarea autorizației de construire nr.1494 din 02.12.2013 si oprirea lucrărilor de construire pana la data soluționării in întregime a plângerii prealabile si pronunțării instanței de fond cu privire la cererea de anulare a autorizației de construire mai sus menționata.
În motivarea cererii s-a învederat că la data de 22.05.2014 s-a formulat si depus la P. M. C. si Inspectoratul de Stat in Construcții D., in baza Legii 50/1991-Republicata, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, coroborata cu Ordinul nr.536 al Ministerului Sanatatii, in contradictoriu cu arh. R. Gornoviceanu, administrator al firmei de arhitectura-proiectare si a investitorului beneficiar al blocului in regim D+P+4E+M, adiacent blocului nostru C 16, in curs de execuție (stadiu fizic actual - planseu peste parter), contestație privind anularea si/sau suspendarea Autorizației de construire nr. 1494/02.12.2013 si sistarea lucrărilor pana la . factorilor competenți ce au concurat la proiectarea si execuția blocului de locuințe in curs de execuție in regim de D+P+4E+M.
Adresa (plângere prealabila) înregistrata la P. M. C. poarta nr._/22.05.2014, iar cea înregistrata la inspectoratul de Stat in Construcții poarta nr._/22.05.2014. S-au atașat ca înscrisuri doveditoare aceste adrese (plângeri) la care s-a făcut referire anterior.
Au fost indicate urmatoarele motive:
I. CAZ BINE JUSTIFICAT in accepțiunea dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2014.
In fapt, reclamanții au susținut că sunt proprietari ai apartamentelor situate in Blocul C16 din C., ..ll, . class="Style7"> Construirea blocului de locuințe in regim D+P+4E+M, adiacent blocului nostru C16, din . parcare la demisol, spatii comerciale la parter si locuințe la etajele superioare, a început in luna martie anul curent la distanta de numai 2.5 m fata de blocul reclamanților cu încălcarea legislației in vigoare.
Disperați de situația creata, văzând ca blocul in discuție se construiește aproape lipit de blocul acestora, a încercat a se înțelege cum este posibil acest lucru, motiv pentru care, s-a solicitat prin mai multe adrese către primăria M. C. Direcția de Urbanism sa ia masuri de restabilire a legalității cu privire la situația creata.
Văzând ca nu se poate rezolva aceasta problema devastatoare pentru reclamanți, la data de 28.04.2014 a solicitat prin adresa nr._/28.04.2014 către P. M. C., studierea dosarul de autorizare privind autorizația nr.1494/02.12.2013, răspunzându-se prin adresa nr._/06.05.2014 ca se poată prezenta la Primarie pentru a studia dosarul începând cu data primirii adresei in zilele de luni si joi intre orele 12-14.
Pe cale de consecința, cu aceasta ocazie a studierii dosarului, dintr-o analiza sumara a documentației P.A.C., având in vedere ca nu i s-a dat posibilitatea de a prelua xerocopii sau măcar să poată nota constatările făcute, a constatat si reținut in memorie o . inadvertențe, neconformitati si ilegalități atat la proiectare cat si la execuție, astfel:
A. DEFICIENTE IN PROIECTARE CU SCOPUL DETERMINĂRII PRIMĂRIEI SA EMITĂ AUTORIZAȚIA DE CONSTRUIRE
1. încălcarea ordinului nr.536/1997, art.2 privind distanta dintre clădirile adiacente care trebuie sa fie egala cu inaltimea clădirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.
2. Nerespectarea servitutii de vedere conform art.611.612,613,614-Cod Civil, distanta pana la gardul despărțitor fiind mai mica de 190 cm (vezi poziția balcoanelor).
3. Avizele si acordurile au fost obținute pe baza unui PUZ din anul 2006, cand blocul nostru nu era construit (fiind recepționat in anul 2007) omitandu-se voit blocul nostru de pe planurile de situație din avize, figurând teren liber (ca vecinătate), desi AC-ul a fost obținut in 2013.
4. Din aceste motive, nici scenariul de incendiu pt obținerea avizului de pompieri nu a ținut cont de distanta dintre cele doua blocuri, cu același regim de inaltime, nerespectandu-se normative privind siguranța la foc P118/1999, Tabel 2.2.2., care impun o distanta minima de 6.0 m, si nu cum s-a executat de 2.5 m si 5 m si ceva.
5. Existenta pe planurile de situație a unor distante diferite dintre blocul nostru (C16) si blocul in litigiu, ce se construiește ( De exemplu: cand 5.53m, cand 4.28m) trădează vicii ascunse de proiectare pentru obținerea avizelor prin modificarea cotelor si a dimensiunii fata de limitele de proprietate.
6. La obținerea avizelor si acordurilor nu s-a obținut ACORDUL VECINILOR, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica pentru construcții noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinătate, conform Legii 50/1991 cu modificările si completările ulterioare.
7. P.A.C. nu cuprinde Planul de Trasare al blocului in litigiu, care ar fi dezvăluit in clar distantele reale ale clădirilor învecinate, la care s-a alăturat construcția proiectata, pentru care s-ar fi luat masurile de protecție, confort si siguranța, reglementate de legislația in vigoare. Astfel trebuia sa se prezinte integrarea blocului proiectat . cu prezentarea si desfășurarea stradala prin care se infatisa modul de integrare a acestuia in țesutul urban existent conform conținutului cadru al P.A.C., conform Legii 50/2001.
8. Nerespectarea art.7. din 15 din Legea 50/2001, privind modificările ce survin in timpul execuției la construcția autorizata, respectiv modificarea distantelor fata de limita de proprietate, se solicita împreuna cu titularul investiției o noua autorizație potrivit legii prin refacerea documentației P.A.C.
9. Nerespectarea art.22, alin.b) din Legea 10/1995, privind asigurarea prin proiecte si detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor esențiale cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale.
10. Nerespectarea art.33, punct.II, din c, si punct III din a si b, privind elaborarea de proiecte incomplete sau conținând neconcordante intre diferitele faze de proiectare, respectiv intre avize, acorduri si PAC.
B. DEFICIENTE DE EXECUȚIE
1. încălcarea art.24, alin.a) din Legea 50/1991/Republicata privind execuția cu nerespectarea documentației P.A.C. si a A.C. referitor la distantele obiectivului de investiții fata de limitele de proprietate si vecinătăți. De exemplu in A.C. fata de blocul nostru exista cotele 5.53 m si 8.08m, iar pe teren s-a executat 2.5 si 5.0 m, încălcându-se avize, acorduri, reglementari si normative tehnice ce au stat la baza proiectării.
2. încălcarea dispozițiilor art.37 alin.5. Referitor la nerespectarea prevederilor din A.C. printr-o execuție ilegala, neconforma, ceea ce compromite recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in Cartea Funciara.
3. încălcarea art.23, alin. a, c, e, si g, din Legea 50/2001, privind obligațiile si răspunderile executantului in timpul execuției obiectivului de investiții.
4. Nesesizarea investitorului, proiectantului, autorității locale (P. Mun. C.) si a ISC privind neconcordantele dintre Proiectul Tehnic (P.T.), P.A.C. si documentele încheiate de la începutul execuției (Predare-primire amplasament, Trasarea Lucrărilor) si pe parcursul execuției (Planul de Fundații, Procesele verbale de faza determinanta, Dispoziții de Șantier) in vederea reglementarilor ce se impun si . tuturor factorilor participanți.
Având in vedere precizările de mai sus, in temeiul dispozițiilor Legii 50/1991-Republicata; Legea 10/1995, Ord.nr.536/1997 al Ministerului Sanatatii, Codului Civil, Normativ P118/1999, a solicitat suspendarea continuării lucrărilor, dispunerea incadrarii lucrărilor in prevederile autorizației, iar daca acestea au fost realizate nelegal sa se dispună desființarea lor.
Prin adresa de răspuns nr._,_/10.06.2014 emisa de P. M. C. Serviciul disciplina in Construcții si Control Comercial-biroul Disciplina in Construcții, s-a comunicat ca organele de control au efectuat verificări cu privire la cele sesizate si contestate de către reclamanți si s-a constatat nerespectarea prevederilor autorizației de construire nr.1494/2013 si a documentației tehnice care a stat la baza emiterii actului administrative. S-a dispus sancționarea contravenționala in conformitate cu prevederile art.26 lit.b) din legea nr.50/_ republicata cu modificările si completările ulterioare iar ca măsura complementara s-a dispus încadrarea in prevederile autorizației de construire.
Astfel, devine evident din adresa Primăriei ca a fost admisa in parte contestația noastră doar in ceea ce privește toate sau doar o parte dintre motivele noastre invocate in ceea ce privește deficientele de execuție, pentru ca in ceea ce privește deficientele de proiectare si nelegalitatea autorizației ca urmare a inducerii in eroare a Primăriei C., nu se face niciun fel de mențiune in adresa si nu se știe ce s-a constatat.
Pe cale de consecința, având in vedere ca cel puțin in ceea ce privește execuția construcției si respectarea autorizației de construire exista mai mult decât o aparenta de nelegalitate, având in vedere ca desi a fost dispusa de către P. C. - Disciplina in Construcții cu sprijinul si constatarea Inspectoratului de Stat in Construcții D. a măsurii de încadrare in prevederile autorizației de construire.
II. PAGUBA IMINENTA.
In ceea ce privește cea de a doua condiție a pagubei iminente, este de asemenea evident îndeplinita in cauza de fata, având in vedere ca in situația create, paguba care se creaza este atat una de încălcare a ordinii publice prin nerespectarea disciplinei in construcții, cat si una in dauna noastră, a proprietarilor apartamentelor grav afectate prin edificarea construcției in discuție aproape lipita de blocul nostru de locuințe.
Paguba iminenta este dovedita si de situația create, pentru ca in cazul in care se edifice blocul, cu nerespectarea autorizației de construire, se ajunge la nerespectarea unor drepturi civile pe care le au, proprietarii din blocul vecin construcției ce se edifice nelegal, anume dreptul de servitute de vedere, precum si dreptul la o viata sigura. Solicită să fie avut in vedere ca prin modul in care a fost obținută aceasta autorizație de construire cu avize obținute de la autoritățile de reglementare in domenii precum Pompierii, caz in care a arătat mai sus ca scenariul de incendiu pt obținerea avizului de pompieri nu a ținut cont de distanta dintre cele doua blocuri, cu același regim de inaltime, nerespectandu-se normative privind siguranța la foc P118/1999, Tabel 2.2.2., care impun o distanta minima de 6.0 m, si nu cum s-a executat de 2.5 m si 5 m si ceva.
In drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art.14 din legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ si art.12 din legea nr.50/1991 republicata.
In dovedirea s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile anexate, depunând împuternicire avocațiala precum si dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 50 lei achitată cu chitanța nr._ - 178 - 0026 din data de 27.06.2014.
În cauză s-a depus întâmpinare de către P. Mun. C., în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Pe excepție,
1. Un prim aspect invocat, in temeiul art.245 din Noul Cod de Procedură Civilă, este lipsa calității procesuale pasive a Primăriei M. C., întrucât în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, unitățile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orașele, și municipiile sunt persoane juridice de drept public și sunt reprezentate în justiție, după caz, de primar, sau de președintele consiliului județean. Acesta poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului propriu de specialitate sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, injustiție.
Legea 215/2001, republicată definește și reglementează în mod expres autoritățile administrației publice locale, pornind în mod cronologic de la dispozițiile articolului 20, în temeiul căruia, comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locala și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in condițiile legii.
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de președintele consiliului județean și date fiind dispozițiile art. 21 alin 2 din Legea 215/2001, republicată, are instituită o reprezentare legală .
In ceea ce privește distincția între autoritățile deliberative și executive dispozițiile articolului 23 din legea administrației publice locale statuează că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Prin urmare, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si patrimoniu propriu, autonomia locală se realizează prin consiliile locale, ca autorități deliberative, și primari, ca autorități executive, iar P. reprezintă unitatea administrativ-teritoriala în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.
Astfel în Legea nr. 215/2001 privind administrație publică locală, republicată, prevederile art. 1 alin. 2 statuează următoarele:
lit. d) autorități deliberative - consiliul local, consiliul județean, Consiliul General al M. București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
lit. e) autorități executive - primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului București și președintele consiliului județean;
Art. 20 (1) „Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. "
Art. 21 alin. (2) ,Jn justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".
(3) „P., respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție. "
Art. 36 alin (1) „Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale. "
Art. 77 P., viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
In considerarea textului de lege menționat, P. M. C. nu are calitate procesuală și pe cale de consecință s-a solicitat respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pe fond, s-a apreciat ă ca acțiunea reclamanților S. D. A., D. R. M., C. A. și D. T. este neintemeiata .
Răspunzând punctual la criticile de netemeinice si nelegalitate, s-a învederat instanței ca dispozițiile Legii nr.50/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt întrutotul respectate făcându-se referire in cele ce urmează la toate elementele invocate. Astfel, desi reclamanții afirma ca exista deficiente in proiectare, precum și deficiente in execuție, arătă în cele ce urinează, precum și în documentația depusă la prezenta întâmpinare, că reclamanții nu cunosc documentația aferenta acestei autorizații de construire.
In ceea ce privește SUSPENDAREA Autorizației de construire nr.1494/2013 face precizarea că reclamanții sunt obligați să depună cauțiune pentru suspendarea executării, suspendare cerută conform prevederilor art.14 și art.15 din Legea nr.554/2004 privind administrația publica locala.
Fără putință de tăgadă, este imperativ, faptul că depunerea cauțiunii de către reclamant este o etapa prealabilă obligatorie pentru analizarea oportunității suspendării actului administrativ.
Această condiție, impusă imperativ de lege trebuie îndeplinită anterior dispunerii măsurii suspendării.
Din interpretarea prevederilor art. 14 al. 1 din Leg. 554/2004, rezultă că, pentru suspendarea executării unui act administrativ, este necesar a fi întrunite, cumulativ, două condiții: existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită. Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența „unui caz bine justificat" și a „iminenței producerii pagubei".
In sensul Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. t) și ș).
Astfel, suspendarea executării actului administrativ trebuie privită ca o situație de excepție, dispusă în considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului și al executării acestuia din oficiu.
In ceea ce privește a doua condiție, cea referitoare la iminența producerii unei pagube, astfel cum este aceasta definită de art.2 alin. (1) lit. s) din Legea nr.554/2004, îndeplinirea acestei condiții poate fi stabilită în raport de circumstanțele cauzei, cuantumul ridicat al sumei ce urmează a fi executată în raport de disponibilitățile financiare ale reclamantei și specificul activității acesteia.
Astfel, referitor la cerința pagubei iminente, apreciază că nu poate fi reținută ipoteza producerii unui prejudiciu material, viitor și previzibil, întrucât producerea unei consecințe negative în ceea ce privește relațiile economice și patrimoniul societății deși este reală NU ESTE SUFICIENTA pentru a demonstra iminența producerii unei pagube, care ar trebui să constea într-o consecință a executării, iar nu să reprezinte chiar executarea actului atacat.
In ceea ce privește condiția cazului bine justificat, pornind de la aceeași prezumție de legalitate a actului administrativ, că elementele invocate de către reclamanți nu pot conduce la concluzia văditei nelegalități a actului atacat, iar aspectele de fapt și de drept susținute de către reclamanți vor putea fi analizate doar cu prilejul soluționării fondului cauzei.
Este incontestabil faptul că suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepție, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reține îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ș) și t) din aceeași lege.
Îndeplinirea acestor condiții se analizează în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată. Acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.
În raport cu circumstanțele concrete ale prezentei cauze îndeplinirea cumulativă a celor două condiții impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi reținută.
Astfel, în cauza de față nu există elementele care să contureze îndeplinirea primei condiții, a cazului bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Din examinarea sumară a situațiilor de fapt și de drept invocate de reclamanți, se constată că acestea nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui suspendare a fost solicitată în baza art. 14 din Legea nr.554/2004.
Mai mult, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte care țin de legalitatea actului, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul acțiunii în anulare. Instanța are numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
In speță, instanța trebuie să aprecieze că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ.
Din analizarea documentației tehnice ce a stat la baza emiterii Autorizației de contruire nr. 1494/2013, rezultă tară putință de tăgadă că imobilul cu regim de înălțime S+P+4E autorizat este amplasat la Nord față de blocul existent CI6, . reclamanții, astfel încât construcția propusă nu umbrește imobilul reprezentat de blocul C16, în niciun moment al anului. Mai mult, documentația în baza căreia s-a eliberat autorizația de construire a cărei suspendare se solicită, include Notificarea nr. 1583 din 04 octombrie 2013 a Ministerului Sănătății, Direcția de Sănătate Publică D., prin care se constată faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de normele sanitare în vigoare.
Reclamanții, în cererea de chemare în judecată arată că sunt nerespectate prevederile din Codul Civil cu privire la servitutea de vedere.
S-a făcut precizarea că față de limita de proprietate spre blocul CI6, distanțele autorizate la nivelele ce prezintă ferestre și balcoane sunt de minim 2,09 metri, ceea ce presupune respectarea intrutotul a prevederilor art.615 din Codul civil ce stipulează că este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanță mai mică de un metru. Distanța se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fața zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanța, și în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar și până la această linie.
In ceea ce privesc avizele și acordurile de care reclamanții fac vorbire, face precizarea că acestea au fost obținute în decursul anului 2013, în baza certificatului de urbanism nr.738/17.04.2013 și a planurilor anexă la acesta. Astfel, avizele eliberate de deținătorii de utilități sunt avize de amplasament și fac referire la afectarea sau nu de către investiția propusă a rețelelor existente în zonă.
Referitor la avizul pentru securitate la incediu, de care fac vorbire reclamanții în acțiune, acesta a fost eliberat în baza documentelor solicitate de către I.S.U D., instituție abilitată în analizarea și avizarea pe linie de securitate la incediu. Astfel, avizul de securitate la incediu, inclusiv Scenariul de siguranță la incediu, referatul de verificare la exigența Cc, Ci, memorii tehnice și planșe vizate de către I.S.U. D., verificarea tuturor aspectelor legate de distanța între vecinătăți, suprafețe utile și suprafețe desfășurate, s-a făcut de către personalul specializat din cadrul I.S.U. Oltenia, atât în faza eliberări avizului nr.l68/13/ISU-DJ/2013, cât și în ședința de avizare din data de 15 noiembrie 2013, când s-a verificat încadrarea documentației tehnice prezentate la autorizare în condițiile avizului emis anterior. Orice depășire a limitelor în care avizul ISU D. își circumscrie valabilitatea ar fi fost sancționată de personalul de specialitate ISU D. în cadrul comisiei de avizare, atrăgând după sine respingerea documentației.
In planurile de situație, distanțele de referință pentru imobilul propus sunt cele de la limita de proprietate, acestea fiind aceleași în toate planurile. Având în vedere distanțele prezentate la faza de autorizare, față de limita de proprietate, respectiv minim 2,22, nu se impunea solicitarea acordului vecinilor, construcția nerealizându-se adiacent unei construcții existente și neavând o funcțiune contradictorie cu vecinătățile.
Referitor la aspectele sesizate de reclamanți în cererea de chemare în judecată cu privire la nelegalitatea autorizației de construire, fapt constatat (precizează reclamanții) și de către Serviciul Disciplină în Construcții și Control Comercial, face precizarea că reclamanții induc instanța în eroare, deoarece din adresa Poliției Locale a M. C. reiese clar că s-a dispus sancționarea contravențională și încadrarea în prevederile autorizației de construire și nicidecum nu s-a constatat că Autorizația de construire nr.1494/2013 este nelegală și că nu respectă prevederile legale.
Caracterul legal al actelor administrative rezultă din obligativitatea emiterii lor pe baza și în conformitate cu legile în vigoare, deci se bucură de prezumția de legalitate. Această prezumție are anumite trăsături conferind caracter autentic și caracter veridic actelor administrative. Veridicitatea este acea trăsătură conform căreia se prezumă că actul administrativ exprimă adevărul având un conținut corespunzător realității faptice și prevederilor legii, la dosar neexistând nici o dovadă care ar putea crea vreo îndoială în privința legalității Autorizației de construire nr. 1494/2013.
Toate aceste elemente invocate și ținând cont de prezumția absolută de legalitate a acestui act și dat fiind faptul că reclamanții nu au făcut dovada și nu au administrat nicio probă care să răstoarne prezumția de legalitate și nici principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu, s-a solicitat respingerea cererii reclamanților privind suspendarea actului administrativ reprezentat de Autorizația de construire nr.1494/2013, ca vădit neîntemeiată.
În susținerea celor afirmate, reclamanții au înțeles să se folosească de de proba cu înscrisuri, precum și orice mijloc de probă pe care instanța îl va aprecia ca fiind util, concludent și pertinent cauzei.
In drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și următoarele raportat la art.245 din noul Cod Procedură Civilă, precum și pe textele legale anterior menționate.
La data de 15 iulie 2014 s-a depus întâmpinare și de către pârâtele S.C. W. I. S.R.L. și S.C. A. E. ENERGY S.R.L., solicitând respingerea ca neîntemeiata a acțiunii formulate de numiții S. D. A.. Domnisoru R. M.. V. C. C. A. si D. T. ca neintemeiata pentru următoarele considerente.
În cuprinsul acesteia pe cale de excepție s-a invocat (A) lipsa calității procesual active a reclamanților, având in vedere ca aceștia nu justifica niciun interes in promovarea prezentei acțiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ se poate adresa instanței de contencios administrativ orice persoana care se considera vătămata . sau ori . de către o autoritate publica, printr-un act administrativ. De asemenea, in art. 2 alin. (1) lit a) din Lege este definita noțiunea de „persoana vătămată", respectiv persoana fizica sau juridica, titulara a unui drept subiectiv definit de legiuitor in art. 2 alin. (1) lit. n) ca „orice drept fundamental prevăzut de Constituție sau de lege, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ" sau a unui interes legitim privat - definit de legiuitor in art. 2 alin. (1) lit. n) ca „posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizării unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat căruia i se aduce atingere prin act administrativ, inclusiv unul adresat unui terț.
Așadar, in reținerea calității procesuale active, cat si a interesului in promovarea unei acțiuni in contencios administrativ, este suficient a stabili ca actul administrativ atacat vatama sau este pe cale sa vatame un drept subiectiv al reclamantului.
Ori, din înscrisurile depuse reclamanții nu s-a făcut dovada, sub nicio forma, a dreptului lezat precum si a existentei acestuia in patrimoniul reclamanților.
Astfel, asa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta a unii dintre reclamanți locuiesc in C., .. 11 iar alții in alte zone ale municipiului C., respectiv Domnisoru R.-M. si D. T..
In consecința, având in vedere ca aceștia nu fac dovada existentei dreptului lezat sau a unui drept viitor si previzibil s-a apreciat ca aceștia nu au calitate procesual activa.
Mai mult decât atât s-a învederat ca reclamanții afirma ca sunt proprietarii apartamentelor situate in C., .. 11 învederează ca edificiul propus a se construi de către acestea se afla in C., .. 27.
Având in vedere prevederile art. 247 lit. c) din Legea nr. 571/2003, potrivit cărora nomenclatura stradala reprezintă lista care conține denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativ teritoriale si numerele de identificare ale imobilelor apreciază ca atat timp cat nu se face dovada existentei vecinătății nr. 11 si nr. 27 de pe . nu justifica calitatea procesual activa in declanșarea prezentei acțiuni.
(B) Totodată, s-a invocat excepția inadmisbilitatii cererii având in vedere următoarele considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, persoana vătămata poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ dupa sesizarea in condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul.
Totodată, dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 prevăd ca odată cu introducerea acțiunii se pot solicita instanței judecătorești suspendarea autorizației de construire si oprirea executării lucrărilor, pana la soluționarea pe fond a cauzei.
In consecința, având in vedere ca reclamanții nu fac dovada existentei introducerii acțiunii de anulare a actului administrativ contestat apreciază ca dispozițiile art. 14 nu sunt incidente. Legea speciala nr. 50/1991 prevăzând o alta si o unica posibilitate de suspendare a actului administrativ reprezentat de o autorizație de construire, suspendarea fiind posibila doar in condițiile art. 15 raportat la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Așadar, fata de temeiul juridic al acțiunii (art. 14 din Legea nr. 554/2004) si fata de conținutul art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 care consacra posibilitatea unei cereri de suspendare a autorizație de construire si de oprire a executării lurarilor, pana la soluționarea pe fond a cauzei, odată cu introducerea acțiunii in anulare, dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 nu au nicio legătura cu art.14 din Legea cotenciosului administrativ, fiind reconciliabile, drept pentru care solicită admiterea excepție inadmisibilitatii prezentei acțiuni.
(C.) In cazul in care se va respinge excepția inadmisbilitatii s-a înțeles a se invoca excepția lipsei de interes in formularea unei cereri privind suspendarea unui act administrativ având in vedere urmataorele considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) teza ultima din Legea nr. 554/2004 neintroducerea in termen de 60 de zile a unei acțiuni privind anularea actului, suspendarea efectelor actului inceteaza de drept.
In acest sens, învederează ca prin adresa nr._/12.12.2013 Asociația de Proprietari nr. 11 M. T. in numele proprietarilor inclusiv a reclamanților din cauza de fata a solicitat anularea autorizației de construire nr. 1494/02.12.2012.
Urmare a acestui demers Instituția Primarului M. C. a comunicat ca autoirzatia de construire este emisa in conformitate cu prevederile legii nr. 50/1991 si cu respectarea avizelor si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism nr. 738/17.04.2013.
In consecința, având in vedere starea de pasivitate a reclamanților s-a apreciat ca si in cazul in care s-ar admite acțiunea privind suspendarea efectelor autorizației de construire, aceasta sentința ar fi fara efecte, suspendarea efectelor actului incetand de drept ca urmare a nerespectarii termenului imperativ de 60 de zile.
II. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea prezentei acțiuni pentru următoarele considerente.
(A.) In ceea ce privește, cazul bine justificat s-a apreciat ca acesta nu este dovedit având in vedere următoarele considerente.
1. Referitor la criticile privind deficientele de execuție apreciază ca acestea nu constituie critici de nelegalitate, in sensul ca actul administrativ contestat nu respecta prevederi legale superioare.
Învederează ca eventualele deficiente de execuție nu constituie motive de nelegala emitere ci, eventual, motive de sancționare a constructorului si/sau a beneficiarului pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin piesele scrise si desenate ale PAC.
In acest sens s-a învederat că prin procesul-verbal de control nr. 2196/04.02.2014 încheiat de către Inspectoratul Județean in Construcții D. s-a specificat ca:
- in Certificatul de Urbanism nr. 738/17.04.2013 emis de P. C. nu s-a solicitat acordul vecinilor
- in consecința, referitor la sesizarea Asociației de Proprietari „M. T. nr. 11" C. - s-au obținut avizele solicitate in certificatul de urbanism
- referitor la respectarea OMS nr. 536/1997 beneficiarul investiției a solicitat si a obținut aviz de la Direcția de Sănătate Publica D. - aviz nr. 667/04.10.2013
si s-a dispus respectarea prevederilor autorizație de construire nr. 1494/02.12.2013 pentru construire imobil S+P+4E
Prin urmare, eventualele deficiente sunt deficiente de execuție ci nu de emitere nelegala, drept pentru care acestea nu fac obiectul prezentei cereri.
2. Referitor la deficientele in proiectare invocate acestea nu pot constitui un caz bine justificat având in vedere următoarele considerente.
a) Potrivit prevederilor art. 2 din Normele Ordinului ministerului Sanatatii nr. 536/1995 la construirea unei clădiri vor fi luate in calcul umbrirea celorlalte clădiri deja existente astfel incat in niciun caz sa nu ne se poată asigura însorirea acestora pentru pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, oricare ar fi distanta dintre clădiri.
Având in vedere ca acestora prin Certificatul de Urbanism nr. 738/17.04.2013 emis in scopul construirii unui imobil S+P+4E nu ni s-a solicitat o distanta minima intre clădiri in vederea determinării umbririi apreciază ca avizul nr. 667/04.10.2013 emis de către DSP D. care constata ca sunt indeplinite condițiile prevăzute de normele sanitare in vigoare, respectiv OMS nr. 536/1997.
Mai mult decât atat, odată cu depunerea actelor necesare in vederea obținerii avizului privind sănătatea publica s-a depus si studiu de însorire care certifica faptul ca imobilul/imobilele învecinate nu sunt umbrite pe o durata mai mica de 1 ½ ore zilnic la solstitiul de iarna.
Excluderea reciproca a celor doua teze ale textului de lege este de altfel logica, având in vedere ca daca distanta dintre clădiri este mai mare decât inaltimea celei mai inalte dintre ele umbra acesteia nu ar ajunge niciodată la acea clădire.
Totodată având in vedere ca imobilul propus a se construi se afla la Nord de cel deja existent de faptul ca soarele parcurge zilnic o axa Est-Vest umbra construcției va fi proiectata tot pe relația Est-Vest, sursa de lumina (soarele) nefiind întrerupta de un obstacol (in speța clădirea propusa si autorizata spre construire) care sa obtureze obiectul ce se vrea a fi luminat (clădirea sau clădirile existente). In acest sens s-a înțeles a se invoca dispozițiile art. 251 C.pr.civ potrivit cărora nimeni nu este îndatorat la a proba ceea ce instanța poate sa cunoască din oficiu, ori principiile de fizica optica menționate anterior nu trebuie demonstrate.
. de idei, ulterior emiterii PUZ prin HCL nr. 379/2007 s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 2791/2007 in scopul construirii unui imobil S+P+4E in .. 1, iar in planul de amplasament si delimitare este prevăzut imobilul din C., .. 11, dealtfel obținându-se si AC nr. 720/2008 dar din lipsa de fonduri lucrarea nu a fost efectuata. Prin CU nr. 2791/2007 nu s-a solicitat si nu s-a impus efectuarea unui studiu de însorire considerându-se de către UAT Mun. C. ca nu se aduc prejudiciu clădirilor învecinate din punct de vedere al însoririi.
b)In ceea ce privește servitutea de vedere presupus încălcata învederează ca imobilul propus a se construi are o retragere fata de limita de proprietate pe partea sudica la est de 3,58 m iar la vest de 2,22 m prin urmare distanta de 2,00 m pentru construcții paralele cu linia fondului sau de 1,00 m pentru construcții sau lucrări neparalele, distante minime prevăzute de disp art.
615 NC.Civ (in vigoare la data eliberării AC si întocmirii PAC) este respectata asa cum rezulta din planul de situație propus vizat spre neschimbare sub nr. 1494/2013 de către P. C., precum si de către OCPI D.. In consecința, aceasta obligație legala de a respecta servitutea de vedere este îndeplinita, clădirea propusa a se construi fiind la o distanta de cel puțin 2,00 m
de limita de proprietate.
De altfel, nici invocarea dispozițiilor art. 611 NC.Civ. privind picătura la streașină, art. 612 N.civ. privind distanta minima de 60 cm intre construcții si granița fondurilor nu sunt incidente in cauza acestea fiind invocate . fara suport probator.
Referitor la incidența dispozițiilor art. 613 privind distanta de plantare a arborilor precum si la ferestrele in zidul comun învederează ca acestea nu sunt incidente in cauza având in vedere ca nu sunt propuse spatii verzi prin plantare de arbori pe latura sudica a imobilului teren proprietatea noastră iar referitor la gardul comun acesta este deja edificat de către constructorul imobilului vecin la o inaltime de 60 cm din boltari ulterior continuând cu plasa de sarma pentru o inaltime de 30 cm.
c)In ceea ce privește PUZ-ul învederează ca afirmațiile potrivit căruia acesta este obținut in anul 2006 fara a tine cont de existenta clădirii invecinate apreciază ca acestea sunt fara suport având in vedere următoarele considerente.
Prin HCL a Mun. C. nr. 379/2007 s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal referitor la schimbarea destinației din zona verde in zona de locuințe in vederea construirii unui imobil S+P+4E in C., ..
Odată cu aprobarea PUZ-ului prin HCL a Mun. C. nr. 379/2007. in anexa care face parte integranta din actul anterior amintit este prevăzuta construcția invecinata proprietar B. L..
Prin certificatul de urbanism nr. 933/03.04.2007 emis in vederea elaborării PUZ si obținerea avize pentu constuire imobil S+P+4 cu destinația de spatii comerciale la parter si locuințe la etajele 1-4 in planul de amplasament si delimitare pentru imobilul din C., .. 2, jud. D. este menționata clădirea din .. 11, prin hașura de culoare inchisa mentionandu-se construcție S+P+4 propusa a se construi.
Dealtfel, nici nu se putea evita menționarea construcției lui B. L. având in vedere ca prin planul de situație vizat spre neschimbare aferent Autorizației de Construire nr. 841/2006 privind construirea unui imobil S+P+4E in C., .. 11, atat de către P. Mun. C., cat si de către OCPI D. s-a luat in calcul existenta clădirii, construcția fiind inceputa.
. C., .. 11 a fost recepționată conform procesului-verbal de recepție nr._/2008 datorita modificării proiectului inițial in sensul ca ulterior s-a construit si o mansarda deasupra clădirii asa cum rezulta din AC nr. 1855/2008, intocmindu-se un singur proces-verbal de recepție la finalizarea lucrărilor având in vedere ca in realitate este o singura clădire, dar asta nu reprezintă ignorarea clădirii asa cum, in mod eronat, a fost menționat in acțiunea introductiva, clădirea fiind prezenta si fiind luata in calcul tot timpul in CU si AC emise de-a lungul timpului.
Ulterior in anul 2008, prin HCL a Mun. C. nr. 260/2008 s-a modificat HCL nr. 379/2007 cu privire la indicii POT si CUT iar in anexa la acest act este iarasi prevăzuta construcția din .. 11.
Dealtfel, tot timpul s-a luat in considerare aceasta clădire asa cum a fost ea propusa spre a se construi potrivit AC nr. 841/2006, planul de situație fiind vizat spre neschimbare.
In acest sens, învederează ca ulterior emiterii PUZ prin HCL nr. 379/2007 s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 2791/2007 in scopul construirii unui imobil S+P+4E in .. 1, iar in planul de amplasament si delimitare este prevăzut imobilul din C.. .. 11, dealtfel obtinandu-se si AC nr. 720/2008 dar din lipsa de fonduri lucrarea nu a fost efectuata.
Ulterior in anul 2011, prin CU nr. 1891/2011 solicitat in vederea construirii unui imobil S+P+4E cu destinația centru medical - servicii medicale s-a stabilit ca solicitarea nu se incadreaza in PUZ aprobat cu HCL 379/2007 intrucat funcțiunea aprobata este locuințe si spatii comerciale la parter.
In ceea ce privește adresele din HCL 379/2007, HCL 260/2008, CU 933/2007, CU aferenta AC contestate învederează ca este una si aceeași adresa asa cum rezulta din Certificatul de nomenclatura stradala nr. 1533/2008.
In consecința, afirmațiile potrivit cărora acestea nu ar fi luat in calcul imobilul din .. 11 sunt nefondate.
d)In ceea ce privește distantele dintre clădirea propusa a se construi prin A.C. nr. 1494/02.12.2013 si cea aferenta A.C. nr. 841/2006 si A.C. nr. 1855/2008 recepționate prin PVB de recepție nr._/2008 sunt asa cum rezulta din documentația PAC a autorizației contestata si cea aferenta prin insumare intre distantele vizate spre neschimbare intre fiecare dintre clădiri si
limita dreptului de proprietate.
S-a învederat ca nu s-au folosit distante diferite intre cele doua clădiri in diferite piese desenate ale PAC fiind mereu aceleași, respectiv pe latura sudica a clădirii noastre inspre Vest de 8,08 m rezultata din insumarea distantei dintre aceasta clădire si limita de proprietate de 3,58m si distanta dintre clădirea din .. 11 pana la limita de proprietate si inspre Est de 5,58 m rezultata din insumarea distantei dintre aceasta clădire si limita de proprietate de 2,22 m si distanta dintre clădirea din .. 11 pana la limita de proprietate, asa cum sunt acestea menționate in planul propuse vizate spre neschimbare a AC nr. 841/2006 si A.C. nr. 1855/2008 recepționate prin PVB de recepție nr._/2008.
Prin urmare este normala existenta a mai multor distante in proiect având in vedere ca se refera la diferite puncte si nu intre aceleași puncte asa cum incearca in mod tendențios sa insinueze reclamanții.
e)Referitor la Acordul Vecinilor in forma autentica învederează ca acesta nu este necesar având in vedere următoarele prevederi legale.
Potrivit dispozițiilor art. 2.5.6. din Anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1991, acordul vecinilor este necesar pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Astfel, având in vedere ca prin activitatea de construire a imobilului din .. 27 autorizata prin AC nr. 1494/2013 nu este afectata construcția invecinata, ca aceasta construcție nu necesita masuri de intervenție pentru protejare si nici nu se face dovada in acest sens apreciază ca nu sunt indeplinite cele doua condiții cumulative imperative respectiv edificarea de construcții noi numai daca sunt necesare masuri de intervenție pentru protejarea construcțiilor invecinate.
In ceea ce privește celelalte doua teze apreciază ca acestea nu sunt incidente in cauza, nefiind schimbata destinația unei construcții existente ci, din contra, se construiește una noua si nici nu este o construcție cu alta destinație decât cea a clădirilor invecinate - ambele clădiri au prevăzute spatii comerciale la parter si locuințe la etaj.
Dealtfel, având in vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului potrivit cărora certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii, ca prin acest CU nr. 738/2013 nu s-a solicitat decât acordul vecinilor afectați de executarea lucrărilor pe o distanta mai mica de 60 cm, conform Codului Civil, apreciază ca cele impuse au fost respectate asa cum rezulta de cele dezvoltate anterior la punctul 2 lit. b) paragrafele 1 si 2.
f)S-a apreciat că acestea au respectat dispozițiile art. 7 alin. (15) din
Legea nr. 50/1991 având in vedere ca s-au respectate distantele dintre clădirea
propusa a se construi si limita de proprietate acestea nefiind modificate.
Dealtfel, nu se face nicio referire la modalitatea in care s-au modificat acestea distante, invocandu-se doar probleme de execuție care nu fac obiectul prezentei analize sumare a unui caz bine justificat asa cum s-a menționat la punctul nr. 1
g)In ceea ce privește dispozițiile art. 22 lit. b) din Legea nr. 10/1995, respectiv proiectanții de construcții răspund de asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale, învederează ca acestea sunt respectate.
Dealtfel, dispozițiile Capitolului A al Anexei nr. 1 din Legea nr. 50/1991 nu prevede obligativitatea depunerii proiectelor și detaliilor de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor investitorilor, aceasta fiind o problema contractuala existenta in investitor/beneficiar, proiectant si constructor influențând fazele de execuție ulterioare ci nu legalitatea autorizației de construire.
In consecința, s-a apreciat lipsa interesului si a calității procesual active a reclamanților in invocarea acestor prevederi.
h)Referitor la nerespectarea dispozițiilor art 33 punct II din c si punct III din a si b privind elaborarea de proiect incomplete învederează ca nici Legea nr. 50/1991 nici Normele de aplicare a acestui text normativ nu conțin in cuprinsul art. 33 norme privind neconcordante intre diferite faze de proiectare, art. 33 din Legea nr. 50/1991 neconținând litere ci doar alineate si prevede desființarea construcțiilor efectuate pe terenuri aparținând domeniului public iar art. 33 din Norme face referire la documentația necesara eliberării certificatului de urbanism.
De altfel, nici dispozițiile art. 33 din Legea 350/2001 nu sunt incidente in speța acestea stabilind reguli de emitere a certificatului de urbanism.
Prin urmare s-a apreciat ca aceste dispoziții asa cum sunt menționate de către reclamanți sunt respectate, referirea la dispoziții legale in general fara a se preciza care dispoziții legale sunt nerespectate si astfel care este dreptul atins sau prejudiciat neputand constitui o cauza de constatare a unui caz bine justificat care sa constiuie un argument juridic de natura a crea indoiala in ceea ce privește actul contestat, legalitate pe deplin confirmata.
i) Potrivit dispozițiilor notei nr. 2 la Tabelul 2.2.2 din Normativul privind siguranța la foc PI 18/1999 aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 27/N/1999 in cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanțe mai mici pe proprie răspundere.
In consecința, si in cazul in care nu s-ar fi respectat distanta de 6 m care in condițiile enumarate anterior devine facultativa prin adoptarea unor alte masuri compensatorii, învederează ca prin avizul nr. 168/13/SU-DJ din 16.10.2013 s-a avizat din punctul de vedere al securității la incendiu construirea imobilului S+P+4E in .. 27.
Mai mult decât atat, prin certificatul de urbanism s-a solicitat deținerea avizului privind securitatea la incendii in vederea emiterii Autorizației de construire.
De altfel in baza aceluiași PUZ, planul de situație propus a fost vizat spre neschimbare.
In consecința, având in vedere ca prin cererea formulata, reclamanții formulează critici cu preponderenta in ceea ce privește executarea lucrărilor de construire apreciază ca este inadmisibila cererea astfel formulata, instanța neavand posibilitatea de a verifica legalitatea si temeinicia unui act administrativ in funcție de modalitatea particulara in care un beneficiar respecta acel act administrativ.
Eventualele critici cu privire la executarea actului administrativ, prin urmare intervenite ulterior emiterii acestuia, nu determina nelegalitatea acestuia dar pot constitui si pot fi deduse judecații instanței civile prin formularea unor acțiuni de drept comun. (CA. București, secția a Vll-a C. administrativ si fiscal, decizia nr. 1190/2009).
De altfel, autorizația de construire a fost emisa in temeiul unei documentații de urbanism respectiv PUZ si CU, acte administrative care se bucura de plenitutidinea caracterului legal, autentic si veridic constituind ele insesi titluri executorii.
Reclamanții nu aduc nicio critica cu privire la eventuale inconsecvente de ordin juridic atat in ceea ce privește legalitatea sa interna raportata la legi si alte acte in vigoare, cat si in ceea ce privește oportunitatea din perspectiva proportionalitatii, actul administrativ fiind legal in raport de circumstanțele concrete si interesele urmărite.
Având in vedere cele anterior amintite s-a apreciat ca in cauza nu se face dovada unui caz bine justificat care sa necesite suspendarea actului administrativ, cazul bine justificat urmând a fi analizat in raport de mențiunile autorizației de construire, iar nu in raport de modul concret in care paratul a inteles a edifica imobilul. (CA. București, secția a VIH-a C. administrativ si fiscal, decizia nr. 1390/2009).
A. In ceea ce privește, condiția pagubei iminente s-a apreciat ca aceasta nu este dovedita având in vedere următoarele considerente.
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. ș) din legea nr. 554/2004 prin paguba iminenta se refera la un prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Reclamanții nu identifica niciun prejudiciu material viitor si previzibil, intelegand sa motiveze existenta unui prejudiciu prin nerespectarea dreptului de servitute la vedere precum si dreptul la o viata sigura. Ori, respectarea sau nu a dreptului de servitute in momentul construirii nu este atributul instanței de contencios administrativ ci eventual al instanței de drept comun ce poate fi investita in acest sens, De altfel asa cum s-a menționat anterior imobilul-construcție propus a se construi respecta distantele fata de limita de proprietate, acesta fiind construit la peste 2,00 m fata de limita de proprietate.
Neprecizarea prejudiciului material viitor ci eventual a unui prejudiciu deja produs prin . actului administrativ reprezentat de AC nr 1494/2013 - construcția fiind edificata parțial.
De altfel simpla afirmație ca paguba iminenta consta in nerespectarea disciplinei in construcții nu constata si prejudiciul material.
In ceea ce privește presupusul incendiu învederează ca scenariul de securitate la incendiu asa cum este intocmit in cadrul proiectului nr. 23/2013 efectuat de . si verificat tehnic prin referatul nr. 2884/08.10.2013 privind verificarea de calitate la cerința a securității la incendiu a fost aprobat prin avizul de securitate la incendiu emis de către ISU D. nr. 168/13/SU-DJ din 16.10.2013, prin urmare aceasta afirmație este infirmata de actele cuprinse in PAC.
Având in vedere cele anterior menționate solicită respingerea acțiunii ca neintemeiata.
In temeiul art. 205 alin. (1) lit. d) C.pr.civ. solicită administrarea probei cu inscrisuri in vederea dovedirii celor menționate precum si, in temeiul art. 297-298 C.pr.civ. efectuarea unei adrese către reclamanți cat si către P. M. C., in vederea comunicării CU nr. 3800/21.12.2005 si nr. 1867/13.06.2008, a AC nr. 841/2006 si nr. 1855/2008, a procesului-verbal de recepție nr._/2008 emis ca urmare a construirii imobilului din .. 11 conform autorizațiilor de construire si CU anterior amintite, precum si a planului de situație vizat spre neschimbare aferent Autorizațiilor de construire anterior amintite. Învederează ca acestea au făcut demersuri către P. C., adresa nr._/29.05.2014, dar acestea nu au putut fi decât vizionate asa cum ni s-a comunicat prin adresa răspuns nr._.I.P./10.06.2014 comunicându-se ca eventualele copii ale documentelor solicitate se pun la dispoziția instanțelor de judecata conform legislației in vigoare.
In temeiul art. 254 alin. (2) au înțeles să suplimenteze probatoriul solicitat spre a fi administrat.
In temeiul art. 451 si urm. C.pr.civ. solicită obligarea părții care cade in pretenții la suportarea cheltuielilor de judecata.
Totodată, s-au anexat la dosar înscrisurile la care s-a făcut referire.
La solicitarea instanței s-au depus la dosar toate actele care au stat la baza emiterii autorizației de construire nr.1494/02.12.2013.
Prin încheierea de ședință din data de 23 iulie 2014, față de precizările apărătorului reclamanților, instanța a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârât și a M. C. – prin Primar.
La termenul din 27 august 2014 reprezentantul Primăriei M. C. a precizat că prin argumentele expuse în întâmpinare a înțeles să invoce ambele excepții, respectiv atât excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. C. cât și excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei M. C..
Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta retine urmatoarele:
Capacitatea procesualã de folosintã constã în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. Primãria nu are personalitate juridicã pentru a avea calitate de parte în judecatã. fiind, potrivit art. 77 Legea 215/2001, numai o structurã administrativã, care nu are capacitate de folosintã a drepturilor civile.
Unitatile administrativ teritoriale, care sunt subiecte de drept, sunt reprezentate in justitie prin primari, in baza prevederilor art. 21 Legea 215/2001. In plus, potrivit art. 4 al.1 lit. b Legea 50/1991 republicata:
"Autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
(….)
b)de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepția celor prevăzute la lit. a) pct. 1;(…)", nefiind abilitata primaria sa emita acest gen de inscrisuri, situatie care ar putea justifica chemarea sa in justitie. De altfel, in speta autorizatia a fost emisa de
Primar, nu de Primarie, dupa cum reiese de la fila 12 dosar.
Ca atare, pentru cele de mai sus, exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Primariei C. este intemeiata si va fi admisa, actiunea fata de aceasta parata urmand a fi respinsa ca fiind indreptata fata de o persoana fara capacitate procesuala de folosinta.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 8 al.1 din Legea 554/2004:
"1)Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."
Potrivit art. 14 al.1 Legea 554/2004:
"În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate."
In speta dedusa judecatii, reclamantii au solicitat suspendarea Autorizației de construire nr. 1494/02.12.2013, motivand ca aceasta incalca reglementarile unor acte normative superioare privind limitarile dreptului de proprietate intre proprietarii vecini, si anume art. 611 – 614 C.civ., si o . alte acte normative care reglementeaza standardele de executie ale unor constructii.
Atat din motivarea in fapt, cat si din motivarea in drept, reiese ca reclamantii isi justifica calitatea procesuala activa de persoana vatamata . emiterea unui act administrativ prin aceea ca sunt proprietarii vecini ai constructiei ce se edifica potrivit autorizatiei de construire criticate.
Cu toate acestea, la dosarul cauzei nu este depus nici un inscris din care sa rezulte calitatea de proprietar vecin sau de titular al unui drept real asupra acestei constructii pentru vreunul din reclamanti.
Sunt depuse doar acte de identitate pentru unii dintre reclamanti insa acestea sunt inscrisuri care nu au semnificatia juridica a atestarii dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra acestei constructii, ci atesta doar faptul ca acei reclamanti la care se refera locuiesc in mod legal in blocul vecin cu cel la care se refera autorizatia.
In lipsa dovezii pentru reclamanti a calitatii de proprietari / titulari de drept real asupra apartamentelor din blocul vecin celui mentionat in autorizatie, situat in C., .. 9, jud D., acestia nu au calitate procesuala activa in cauza, nefiind persoane interesate in a critica autorizatia in discutie pentru emiterea cu nerespectarea reglementarilor privind limita de proprietate, ci fiind simpli terti fara legatura cu actul administrativ in discutie.
Ca urmare, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, si va respinge actiunea formulata de acestia ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, potrivit dispozițiilor art. 453 NCPC, partea care a pierdut procesul va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată părții care a câștigat, această obligație avându-și sorgintea în culpa procesuală, dovedită prin aceea că ea a pierdut procesul.
În ceea ce privește onorariul de avocat, raportat la dispozițiile art. 451 alin 2 NCPC potrivit căruia "instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama de circumstanțele cauzei; măsura luată de instanță nu avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său." instanța apreciază că onorariul avocațial perceput pârâtei S.C. A. E. ENERGY S.R.L., în valoare de 6000 lei este disproporționat și nepotrivit de mare față de activitatea profesională efectiv prestată de apărătorul acesteia în prima fază a procesului, în condițiile în care obiectul actiunii este doar o cerere de suspendare act administrativ, cerere ce nu presupune o complexitate deosebita.
Prin urmare, se va face aplicarea dispozițiilor art. 451 alin 2 NCPC, astfel că instanța va diminua cuantumul cheltuielilor de judecată, constând în onorariul de avocat solicitat de către reclamanta - creditoare, la suma de 4000 lei.
Ca atare, se va admite în parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de pârâta . SRL și vor fi obligati în solidar reclamanții la plata unei sume de 4000 lei cu acest titlu către pârâta menționată, reprezentând onorariu avocat.
Se va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâta ., din ansamblul probelor cauzei nereiesind ca aceasta parata a suportat vreo suma de bani cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei M. C., cu sediul în C., ., nr.7, jud. D..
Respinge acțiunea formulată față de această pârâtă ca fiind îndreptată față de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Respinge cererea formulată de reclamanții S. D. A., D. R.-M., V. C., C. A., D. T., toți cu domiciliul ales la sediul SCA Tumbar, C.&P. din C., ..4, parter, jud. D., în contradictoriu cu pârâții P. M. C., cu sediul în C., ., nr.7, jud. D., S.C. W. I. S.R.L., S.C. A. E. ENERGY S.R.L., ambele cu sediul ales în C., ..17 C, ., jud. D., și M. C. - PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., nr.7, jud. D., ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă în cauză.
Admite în parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de pârâta . SRL și obligă în solidar reclamanții la plata unei sume de 4000 lei cu acest titlu către pârâta menționată, reprezentând onorariu avocat.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâta ..
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare, recursul urmând a se depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică azi, 29.08.2014.
Președinte, A. E. G. | ||
Grefier, M. M. |
Red. A.E.G/12 ex./05.09.2014
M.M. 01 Septembrie 2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 878/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1735/2014.... → |
|---|
