Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1007/2015. Tribunalul GORJ

Decizia nr. 1007/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 8091/318/2014

Cod operator: 2443

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr._

DECIZIE Nr. 1007

Ședința publică din 08 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE O. C. S.

Judecător A. S. S.

Grefier C. C.

Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 6006 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent G. E., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent G. E., lipsă fiind apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, în condițiile art. 131 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 482 N.C.P.C., tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 N.C.P.C., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

Nemaifiind cereri de formulat și probe noi de administrat, tribunalul a constatat cercetarea judecătorească încheiată și acordând cuvântul pentru dezbateri asupra cererii de apel:

Intimatul petent G. E. a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală, solicitând a se avea în vedere că nu a mai fost sancționat.

TRIBUNALUL

Asupra apelului declarat:

Prin sentința civilă nr. 6006 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul G. E., CNP_, domiciliat în Tg-J., ., ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul în Tg-J., Jud. G..

A fost anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/09.06.2014.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 11.06.2014, sub nr._, pe rolul acestei instanțe, a fost înregistrată plângerea contravențională formulată de petentul G. E. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/09.06.2014 întocmit de intimat, solicitând anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.

În motivare petentul a arătat că a fost sancționat cu amenda în cuantum de 340 lei si suspendarea permisului de conducere pentru 30 zile conform procesului-verbal de contravenție . nr._ din 09.06.2014 încheiat de Ministerul Administrației si Internelor, I. G. deoarece nu a acordat prioritate de trecere unui pieton gajat în traversare.

Petentul a arătat că nu se face vinovat de aceasta fapta deoarece la data menționată în procesul verbal, într-adevăr mergea cu autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare_ dar, pe trecerea de pietoni nu era niciun pieton și că a semnat cu obiecțiuni procesul verbal de contravenție deoarece nu se face vinovat de săvârșirea contravențiilor menționate.

Petentul a menționat că pe trotuar erau mai mulți pietoni care erau în dreptul trecerii de pietoni dar nici unul nu se angajase in traversare.

În dovedire a depus la dosar în copie procesul verbal de contravenție contestat.

Intimatul a depus la dosar întâmpinare însoțită de raportul agentului constatator din data de 11.07.2014 și fișa cu abaterile contravenientului.

Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată având în vedere faptul că temeinicia aspectelor reținute în procesul verbal de contravenție rezultă din documentele anexate.

Analizând actele dosarului, precum și ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța de fond a reținut că plângerea a fost depusă, la instanță, de către contestator, la data de 1.06.2014, în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 25 și 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, așa cum reiese din rezoluția judecătorului de serviciu (fila 1).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, a reieșit faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).

Din conținutul procesului-verbal . nr._/09.06.2014, instanța de fond a reținut că intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G. i-a aplicat contestatorului sancțiunea contravențională constând într-o amendă în cuantum de 340 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.

În fapt, s-a constatat că la data de 09.06.2014, petenta a condus autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare_, iar la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător din zona Gârdu nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii pe trecerea pentru pietoni pe același sens de mers cu autovehiculul.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația să verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei întocmirii sale.

Sub aspectul condițiilor de formă, instanța de fond a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute.

Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.

Agentul constatator a consemnat în procesul verbal de contravenție faptul că petentul nu a acordat prioritate unui pieton angajat în traversarea regulamentară, identificându-l în persoana numitului D. A. I..

Din probatoriul administrat, respectiv depoziția martorilor M. N. și D. A. I., instanța a reținut că petentul nu a săvârșit această contravenție, având în vedere faptul că amândoi au precizat că în momentul în care acesta a trecut peste marcajul pietonal nu se existau pietoni care să intenționeze să traverseze ., declarațiile martorilor au confirmat cele susținute de petent atât în plângere, cât la rubrica alte mențiuni a procesului verbal, în care a arătat că pietonii care se aflau pe trotuar nu erau angajați în traversare.

Față de cele expuse, instanța de fond a constatat că petentul a înlăturat această prezumție relativă de legalitate și temeinicie, făcând dovada contrară asupra situației de fapt reținute în procesul-verbal, aceea potrivit căreia a respectat dispozițiile legale referitoare la acordarea de prioritate pietonilor.

Instanța de fond a apreciat că intimatul trebuia să dovedească faptul că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestate, având forța probantă a unui înscris, datorită condițiilor în care a fost întocmit, nu conduc la formarea convingerii instanței, dincolo de orice dubiu rezonabil, că petentul a săvârșit contravenția în condițiile reținute în procesul verbal de contravenție. În plus, constatările din procesul-verbal contestat nu au fost dovedite prin alte mijloace de probă de către intimat care nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, nu a formulat apărări.

În consecință, potrivit dispozițiilor legale menționate pe parcursul considerentelor și în baza probelor pertinente, utile și concludente administrate, constatând că plângerea contestatorului este întemeiată, instanța a admis-o ca atare și a dispus anularea procesului-verbal contestat.

Împotriva sentinței a declarat apel intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G., criticând-o pentru netemeinicie.

Prin motivele scrise de apel, apelantul intimat a susținut că petentul a fost sancționat pentru neacordarea priorității de trecere unui pieton angajat în traversarea drumului public pe trecerea pentru pietoni, semnalizată corespunzător, în opinia apelantului intimat, prima instanță a interpretat eronat probele administrate în cauză.

Astfel, fapta săvârșite de contravenient a fost constatată nemijlocit de către agentul de poliție prezent la fața locului, pe de altă parte, fiind de părere că declarația martorului audiat la solicitarea petentului, nu reflectă realitatea, acesta fiind, probabil, în relații de rudenie sau prietenie cu petentul, în aceste condiții, apreciind că prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată.

Față de considerentele expuse, s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

În temeiul dispozițiilor art. 30 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientului, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art. 30 alin. 2 din același act normativ, instituția apelantă fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.

În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă la dezbateri.

Intimatul petent G. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul de Poliție Județean G..

În motivare, intimatul petent a învederat instanței că nu este în relații de rudenie cu niciun martor și mai mult decât atât, la audierea martorilor, atât cel din procesul-verbal, cât și cel propus, reprezentantul Inspectoratului Județean de Poliție nu a fost prezent.

De asemenea, reprezentantul Inspectoratului Județean de Poliție nu a făcut dovada afirmației că martorul audiat la solicitarea petentului, nu reflectă realitatea, acesta fiind probabil în relație de rudenie sau de prietenie cu petentul.

Că, instanța de fond, Judecătoria Tg-J., în mod corect a pronunțat sentința prin care a admis plângerea contravențională, coroborând în acest sens declarațiile celor doi martori.

În drept, intimatul petent și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 C.pr.civ.

Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 NCPC, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă nr. 6006 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul G. E., CNP_, domiciliat în Tg-J., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul în Tg-J., Jud. G..

A fost anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/09.06.2014.

A reținut prima instanță că din probele administrate în cauză nu a rezultat săvârșirea faptei așa cum a fost reținută de către agentul constatator în procesul verbal de contravenție.

Criticile formulate de către apelantul intimat sunt nefondate.

Astfel, din declarațiile martorilor M. N. și D. A. I., în mod corect, prima instanță a reținut că intimatul petent nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, având în vedere faptul că aceștia au precizat că în momentul în care acesta a trecut peste marcajul pietonal nu existau pietoni care să intenționeze să traverseze . de probă care să combată aspectele învederate de cei doi martori.

Așadar, din probele administrate în cauză a rezultat o altă stare de fapt decât cea reținută prin procesul verbal de contravenție, prezumția de temeinicie a acestuia, care este una relativă, fiind răsturnată prin dovada contrară, astfel că în mod corect a fost admisă plângerea contravențională.

Față de considerentele enunțate, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 6006 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent G. E..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., C.I.F_, cu sediul în municipiul Târgu-J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 6006 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent G. E., identificat prin CNP_, domiciliat în Tg-J., ., ., ..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08 Aprilie 2015, la Tribunalul G..

Președinte,

O. C. S.

Judecător,

A. S. S.

Grefier,

C. C.

Red. O.C.S.

Tehnored. C.C.

Judecăt. fond A.D. T.

4 ex./07 Mai 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1007/2015. Tribunalul GORJ