Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 456/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 456/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 16722/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 456
Ședința publică din 11 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. S.
Judecător A. S. S.
Grefier C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 964 din 14.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent B. V., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, în condițiile art. 131 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 482 N.C.P.C., tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 N.C.P.C., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Nemaifiind cereri de formulat și probe noi de administrat, tribunalul a constatat cercetarea judecătorească încheiată, trecând la soluționarea cererii de apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat:
Prin sentința civilă nr. 964 din 14.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._, a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petiționarul B. V., domiciliat în Tg-J. ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/16.10.2013 încheiat de Serviciul Rutier din cadrul I. G., în contradictoriu cu intimatul I. G., cu sediul în Tg-J., ., județul G..
A fost menținut procesul-verbal de contravenție . nr._/16.10.2013, încheiat de Serviciul Rutier din cadrul I. G..
S-a dispus înlocuirea amnezii contravenționale în cuantum de 160 lei aplicată petentului cu sancțiunea ,,avertisment” și restituirea către petent a sumei de 80 lei achitată cu chitanța nr._-289-0099/16.10.2013, reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate prin procesul verbal de contravenție mai sus menționat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată sub nr._, petiționarul B. V. a solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța în contradictoriu cu intimatul I. G., să dispună, în principal, anularea procesului – verbal de contravenție . nr._/16.10.2013 încheiat de Serviciul Rutier din cadrul I. G., iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate, cu sancțiunea „avertisment”.
În motivarea plângerii, petiționarul a arătat că intimatul I.P.J. G. prin Serviciul Rutier i-a aplicat o sancțiune contravențională, fiind incidente disp. art. 99 alin. l pct. 3 din OUG 195/2002 republicată, reținând că în data de 16.10.2013, în zona Gării, a traversat . pieton, printr-un loc nepermis.
A invocat petentul cazul fortuit, deoarece în calitate de angajat al .-J., cu atribuții profesionale constând în ridicarea autovehiculelor parcate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Tg-J., era necesar să traverseze prin acel loc în vederea îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu, întrucât în zonă se afla parcat neregulamentar un astfel de autovehicul, de față fiind și colegul său de serviciu, numitul A. I. V..
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. OUG 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție contestat, legitimația de serviciu eliberată de I.T. ISCIR C. la data de 25.10.2007, adeverințele nr.277/24.01.2014 și nr.278/24.01.2014 eliberate de . nr._-289-0099 din 16.10.2013 de plată a jumătate din minimul amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat.
Intimatul I.P.J. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal, arătând că a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de OG 2/2001.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 C.p.civ., iar în temeiul art. 411 alin.1 pct. 2 C.p.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În contraprobă, intimatul a înaintat la dosar raportul agentului constatator din 18.11.2013 și copia procesului-verbal de contravenție contestat.
În ședința publică din data de 24.01.2014, petentul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorul A. I. V., pentru a face dovada celor susținute în plângere, cerere admisă de către instanță, proba solicitată fiind utilă soluționării cauzei, martorul fiind audiat în ședința publică din data de 14.02.2014, depoziția acestuia fiind atașată la fila 27 din dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/16.10.2013 încheiat de Serviciul Rutier din cadrul I. G., petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prev. de art.167 alin. 1 lit. d din HG 1391/2006, pentru care i s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 160 lei.
Din cuprinsul procesului-verbal de contravenție a rezultat că, pe data de 16.10.2013, ora 1247 pe . Târgu-J., petentul a traversat ..
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că plângerea formulată de petent este întemeiată în parte, urmând a fi admisă în parte, pentru următoarele considerente:
Contravenția reprezintă o faptă săvârșită cu vinovăție, cu un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea, însă potrivit jurisprudenței CDEO, contravenția este asimilată acuzațiilor în materie penală, astfel că fiecărui contravenient îi sunt recunoscute garanțiile ce decurg din dreptul la un proces echitabil.
Între garanțiile instituite de art. 6 din CEDO, se numără și prezumția de nevinovăție a celui bănuit de săvârșirea faptei. Această prezumție, fiind relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale, cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, astfel că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță, condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Potrivit disp. art. 167 pct. 1 lit. d din HG 1391/2006 se interzice pietonilor și persoanelor asimilate acestora să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise.
În cauza dedusă judecății, instanța de fond a reținut că petentul este angajat la Transloc Târgu-J. în funcția de macaragiu, acesta ocupându-se cu ridicarea autoturismelor parcate neregulamentar pe drumul public, iar la data de 16.10.2013 acesta a traversat ., în vederea ridicării unui autovehicul parcat neregulamentar pe . Târgu-J..
Din depoziția martorului A. V. I., propus de petent, a rezultat că pe data de 16.10.2013, martorul se afla împreună cu petentul în executarea atribuțiilor de serviciu, în sensul că aceștia au primit prin stație un apel de la Poliția Locală Tg-J. pentru a ridica unele autoturisme parcate neregulamentar pe . Tg-J..
A menționat martorul că în momentul în care au ajuns la fața locului, petentul a realizat poze la autoturismele parcate necorespunzător, ocazie cu care a traversat drumul public pe un sector de drum care nu era marcat cu trecere pentru pietoni, însă la fața locului era și un echipaj al Poliției Rutiere care a întocmit petentului procesul-verbal de contravenție ce face obiectul cauzei de față.
Având în vedere împrejurările concrete ale săvârșirii faptei mai sus menționată, calitatea petentului, angajat la Transloc Târgu-J., gradul de pericol social al faptei contravenționale, s-a apreciat de către instanță că amenda contravențională în cuantum de 160 lei, aplicată de agentul constatator în sarcina petentului este mult prea aspră, iar scopul răspunderii contravenționale poate fi realizat și prin aplicarea sancțiunii ,,avertisment”.
La aplicarea acestei sancțiunii, instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 5 al. 5 din OG 2/2001, care prevăd că sancțiunea stabilită prin actul de constatare a contravenției, trebuie să fi proporțională cu gradul de pericol social al contravenției.
În baza art. 7 al. 1 din OG 2/2001, petentul a fost atenționat asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
În ceea ce privește apărarea petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, în sensul că acesta a săvârșit fapta reținută în sarcina sa în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, deoarece a intervenit un caz fortuit, se va înlătura pentru următoarele considerente:
Dispozițiile OG 2/2001, admit existența unor stări, situații, cazuri și împrejurări, în care caracterul contravențional al unei fapte să fie înlăturat în mod excepțional, fiind vorba de acele cauze care înlătură caracterul contravențional al unor fapte ilicite, printre care se enumeră și cazul fortuit.
Cazul fortuit constă în intervenția unui eveniment sau a unei întâmplări ce nu putea fi prevăzută sau înlăturată și care determină producerea rezultatului socialmente periculos.
Caracterul contravențional al faptei este înlăturat tocmai pentru că făptuitorul a fost în situația de ,,caz fortuit”, neavând posibilitatea de a prevedea factorul extern care a produs rezultatul, ori în speța de față, prin probele administrate în cauză, petentul nu a făcut dovada că a intervenit un caz fortuit și din acest motiv a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa de către agentul constatator.
Pentru considerentele expuse, instanța, văzând disp. art. 34 coroborate cu disp. art. 5 al. 5 din OG 2/2001, a admis în parte plângerea formulată de petent, a menținut procesul-verbal de contravenție . nr._/16.10.2013, încheiat de Serviciul Rutier din cadrul I. G. și a dispus înlocuirea amnezii contravenționale în cuantum de 160 lei aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție mai sus menționat cu sancțiunea ,,avertisment”, iar ca o consecință a înlocuirii de către instanță a sancțiunii aplicate petentului, s-a dispus restituirea către acesta a sumei de 80 lei achitată cu chitanța nr._-289-0099/16.10.2013, reprezentând jumătate din minimul amenzii aplicate prin procesul-verbal de contravenție mai sus menționat.
Împotriva sentinței a declarat apel intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G., criticând-o pentru netemeinicie.
Prin motivele scrise de apel, apelantul intimat a susținut că, probele administrate în primă instanță au confirmat fără dubii comiterea faptei de către petent, respectiv traversarea străzii prin loc nepermis, în opinia sa, fapta neavând un grad redus de pericol social, având în vedere că prin această conduită petentul și-a pus în pericol integritatea corporală și chiar viața.
De asemenea, a considerat că trebuie avută în vedere și atitudinea petentului, reflectată în plângerea contravențională, acesta solicitând în principal anularea procesului-verbal și doar în subsidiar aplicarea unei sancțiuni mai blânde, în condițiile date, fiind greu de presupus că prin aplicarea sancțiunii avertismentului petentul va putea fi determinat ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Față de aceste considerente, apelantul intimat a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă la dezbateri.
Intimatul petent B. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelantul I.P.J. G., împotriva sentinței civile nr._, pronunțată de Judecătoria Tg.-J., temeinică și legală.
Că în mod corect instanța de fond a constatat că la stabilirea sancțiunii nu au fost avute în vedere dispozițiile art. 5 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul că sancțiunea stabilită nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi, în cauze precum Handyside împotriva Marii Britanii și Muller împotriva Elveției.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, instanța constatând că plângerea este în parte întemeiată, sancțiunea amenzii contravenționale aplicate de agentul constatator petentului nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile aduse sentinței apelate, dar și în conformitate cu dispozițiile art. 476 - 477 NCPC, tribunalul constată că apelul nu este fondat.
Se reține că prin procesul-verbal de contravenție . nr._/16.10.2013 s-a aplicat contravenientului - petent o amendă de 160 lei, pentru încălcarea dispozițiilor art.167 alin. 1 lit. d din HG 1391/2006, reținându-se în sarcina sa că, la data de 16.10.2013, ora 1247 pe . Târgu-J., petentul a traversat ..
În raport de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, tribunalul consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect drept corespunzătoare contravenției în discuție sancțiunea avertisment.
Este adevărat că și circumstanțele personale ale contravenientului fac parte din criteriile de individualizare prevăzute de art. 21alin 3 din OG 2/2001 și că petentul – intimat a solicitat în principal anularea procesului verbal de contravenție, însă nu a susținut nici un moment că nu a traversat . ( în procesul verbal a consemnat la rubrica obiecțiuni ,, nu am,, ) ci că răspunderea sa este înlăturată pentru existența unui caz fortuit. Cu privire la această susținere, tribunalul constată că aprecierea primei instanțe de a nu fi reținută, este corectă.
Prin urmare, criticile formulate de apelant nu subzistă și, conform art. 480 alin 1 C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., C.I.F_, cu sediul în municipiul Târgu-J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 964 din 14.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent B. V., identificat prin C.N.P._, domiciliat în Tg-J. .. 20, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 Februarie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, O. C. S. | Judecător, A. S. S. | |
Grefier, C. C. |
Red. A.S.S.
Tehnored. C.C.
Judecăt. fond M.-A. S.
4 ex./martie 2015
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr.... → |
|---|
