Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr. 38/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 38/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 7944/95/2014
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
Sentința nr. 38
Ședința publică din 16 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. T.
Grefier A. C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul N. C. în contradictoriu cu pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că a fost îndeplinită procedura prealabilă, pârâta formulând întâmpinare în cadrul acesteia. De asemenea, a arătat că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În condițiile art.131 alin.2 NCPC instanța, din oficiu, verifică și stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, conform dispozițiilor art.95 pct.1 NCPC, coroborat cu dispozițiile art.8 din legea nr.554/2004.
Nemaifiind cereri de formulat și noi probe de administrat, instanța a constatat cercetarea judecătorească încheiată și a trecut la soluționare, reținând faptul că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 17.10.2014, reclamantul N. C. a chemat în judecată pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună: obligarea pârâtei la plata sporului de 10% pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență, prevăzut de HG 1136/2006 începând cu data de 01.03.2011 și până la data de 12.08.2012, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective; obligarea pârâtei I.P.J. Gorj la plata sumei de bani reprezentând contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar, aferente sporului pentru expunerea la radiații electromagnetice de radiofrecvență, zile ce nu i-au fost acordate, deși avea acest drept .
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că își desfășoară activitatea ca polițist la I.P.J. Gorj din cursul anului 1987.
În perioada 01.03._12, și-a desfășurat activitatea în incinta sediului I.P.J. Gorj, conform pontajelor întocmite la această unitate.
De asemenea a arătat că în această perioadă a fost sistată acordarea sporului pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență în cuantum de 10%, în baza Procesului Verbal nr._/01.04.2011, în care se menționează la pct.nr.5, suspendarea acordării acestui spor.
Prin sentința nr.3603/26.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ *, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr._/03.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel C., s-a dispus anularea în parte a Procesului Verbal nr._/01.04.201 cu privire la mențiunile de la pot. nr.5, referitoare la suspendarea sporului pentru condiții grele de muncă determinat de acțiunea câmpurilor electromagnetice.
Totodată, a fost obligată pârâta I.PJ. Gorj, să plătească reclamanților, membrii ai SNPPC - Biroul Teritorial Tg-J., sporul pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență, în cuantum de 10% din salariul de încadrare pentru perioada 01.03._12 .
Astfel, instanța a reținut faptul că prin Procesul Verbal nr._/01.04 2011, comisia constituită în baza Dispoziției Șefului I.P.J. Gorj nr._/27.01.2011, a dispus la pct. nr. 5, suspendarea acordării sporului pentru condiții grele de muncă, determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice, urmând să fie efectuate alte măsurători până la data de 22.04.2011.
Acest proces verbal a fost aprobat prin rezoluția șefului inspectoratului care la punctul.nr.5 al rezoluției, a menționat că se suspendă acordarea sporului până la lămurirea situației . Ulterior, nu au mai fost efectuate alte măsurători, nici înainte și nici după data de 22.04.2011.
A mai arătat că, instanța a mai reținut că nu s-au efectuat măsurători la toate celelalte sedii din raza I.PJ. Gorj, deși suspendarea sporului s-a dispus față de toți salariații, iar în raportul de expertiză tehnică dispus în cauză, expertul a arătat în concluzie că„ personalul salariat parte petentă în dosarul nr._ ,își desfășoară activitatea ...în condiții nocive de lucru determinate de . câmpurilor electrice și a câmpurilor electromagnetice ale căror valori sunt foarte mult depășite față de limitele maxime admise prin legislația în vigoare, așa cum s-a arătat în tabelele 3 și 4 " .
A învederat instanței că Procesul Verbal nr._/01.04.2011, a stat la baza suspendării sporului pentru condiții grele de muncă, pentru întreg personalul I.PJ.Gorj, iar prin anularea acestuia de către instanță, angajatorul are obligația acordării sporului pentru toți beneficiarii anteriori, inclusiv personalul angajat care nu se regăsește ca reclamant în dosarul Tribunalului Gorj nr._ *.
A mai arătat că, începând cu luna august 2012, plata sporului respectiv a fost reluată pentru tot personalul I.PJ. Gorj, chiar din inițiativa pârâtei, condițiile de exercitare a activității sale profesionale prin expunerea la radiații, fiind similară cu cele din perioada cât acordarea sporului a fost sistată .
În conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr. 544/2004, privind contenciosul administrativ, a solicitat Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj, acordarea drepturilor pretinse prin cererea de chemare în judecată, solicitarea fiind înregistrată la I.PJ. Gorj sub nr. 2742/2014.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.544/2004, Legii nr.285/2010, Legii nr.330/2009 și H.G. nr. 1136/2006.
În dovedirea plângerii,a depus la dosar; cererea către I.PJ. Gorj, înregistrată sub nr. 2742/2014, adeverința de salariat nr._/20.11.2013, sentința nr.3603/26.04.2011, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ *,rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr._/03.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel C..
În condițiile Codului de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în
La data de 30.10.2014 pârâta I. de Polițe Județean Gorj a formulat
întâmpinare,considerând că acțiunea este neîntemeiată.
În motivarea s-a arătat că, acordarea sporului pentru condiții grele de muncă determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice a fost suspendată, prin procesul-verbal nr._/01.04.2011. în perioada 04.03._12.
În opinia pârâtei, sentința civilă nr. 3603/26.04.2013, invocată în susținerea cererii de chemare în judecată, nu produce consecințe juridice față de polițiștii și personalul contractual încadrat I.P..I. Gorj care nu au avut calitatea de parte în dosarul nr._ *.
De asemenea, procesul-verbal nr._/01.04.2011 nu conține prevederi în sensul alocării nominale a personalului încadrat la I.P.J. Gorj la sporul pentru condiții grele de muncă și nu stabilește cota de spor, potrivit art. 15 din Anexa nr. 10 la O.M.I.R.A. nr. S/629/2008.
În aceste condiții, nu există temei pentru ca drepturile menționate să fie acordate și personalului I.P.J. Gorj care nu a avut calitatea de parte în dosarul nr._ *.
In sensul că sporul poate fi achitat doar persoanelor care au avut calitatea de reclamanți în dosarul nr._ sunt și punctele de vedere exprimate, la solicitarea I.P.J. Gorj, de Financiară și Direcția Juridică din cadrul I.G.P.R.
Fața de motivele arătate, a solicitat respingerea acțiunii.
În drept, și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă.
În baza art. 411, alin. 1. pct.2. teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cor invocate și a probelor administrate, Tribunalul constată și reține următoarele:
Prin cererea de față, reclamantul a chemat în judecată pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj solicitând obligarea acesteia să-i plătească începând cu data de 01 martie 2011 și până la data de 12 august 2012, sporul de 10% pentru expunerea la radiații electromagnetice de radiofrecvență, prevăzut de HG 1136/2006, precum și plata sumei reprezentând contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar, aferente acestui spor, zile care nu i-au fost acordate, deși avea acest drept.
În primul rând, se va analiza cu prioritate excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, pentru perioada 01 martie 2011-16 octombrie 2011, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Referitor la aceasta, se rețin următoarele:
Cu privire la drepturile solicitate de reclamant, sunt aplicabile disp. Legii nr.188/1991, raportate la disp. Legii nr.554/2004 și completate cu disp. Codului Muncii, în materie salarială (cu care se completează norma generată din Legea nr.188/1999).
Conform disp.art. 31 din Legea nr.188/1999, „Art. 31:
(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
(2) Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
(3) Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici”.
De asemenea, în conformitate cu disp. art. 117 din Legea nr.188/1999, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun, civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice”.
Salarizarea funcționarilor publici se face deci în conformitate du dispozițiile speciale ale legilor de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
Aceasta este regula de drept comun în materia salarizării polițiștilor, cu referire la salariul de bază al acestora, dar și în ce privește celelalte drepturi și sporuri la care respectivii funcționari publici cu statut special sunt îndreptățiți.
Pe de altă parte, sporul pentru expunerea la radiații electromagnetice și de radiofrecvență, care este un spor special, acordat doar unei categorii de asemenea funcționari, care îndeplinesc condițiile de acordare, conform disp. HG 1822/2004 și ale HG nr.1136/2006.
Din lecturarea și interpretarea tuturor acestor norme legale, rezultă că termenul de prescripție pentru promovarea acțiunii prin care se poate solicita acordarea sporului în discuție în speța dedusă judecății, este cel de 3 ani, care a început să curgă de la data îndreptățirii reclamantului la spor, respectiv de la data de când acesta nu a mai fost acordat, 01 martie 2011.
Așa fiind, cum acțiunea de față a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 17 octombrie 2014, pentru perioada cuprinsă între data de 01 martie 2011-16 octombrie 2014, dreptul reclamantului la acțiune apare ca fiind prescris, împlinindu-se trei ani de la data când acesta a cunoscut paguba, respectiv de la sistarea acordării sporului solicitat.
Reținând aceste considerente, se va admite excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată, pentru respectiva perioadă, de către pârâtă, urmând a fi analizată acțiunea pe fond doar pentru perioada de la 17 octombrie 2011-12 august 2012.
Cu privire la fondul litigiului, pentru perioada 17 octombrie 2011-12 august 2012, se rețin de asemenea, următoarele aspecte:
Din probele administrate rezultă că acțiunea reclamantului este pe deplin întemeiată și totodată dovedită.
Astfel, starea de fapt expusă de reclamant este cea reiterată de acesta în cererea de chemare în judecată și confirmată de înscrisurile depuse la dosar.
Din actele existente la dosarul cauzei rezultă că reclamantul și-a desfășurat activitatea, în perioada pentru care se solicită acordarea sporului și a contravalorii zilelor de concediu de odihnă suplimentar, că acesta este îndreptățit la acordarea sumelor cuvenite, pentru perioada 17 octombrie 2011 și până la data de 12 august 2012.
Faptul că reclamantul a fost supus radiațiilor de radiofrecvență rezultă din documentele depuse de reclamant.
Instanța reține, că suspendarea sporului a avut la bază Rapoartele de încercări cu nr. 302-05/155 și, respectiv nr. 302-05/156 din 16.03.2010, eliberate de Societatea Națională de Radiocomunicații București, Buletinul de determinare prin expertizare nr. 34/2011/28.03.2010 și Raportul de încercare nr. 324-341 din 15.02.2011, emis de Autoritatea de Sănătate Publică Gorj, documente ce au fost depuse în dosarul nr._ * al Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal, în care s-a statuat definitiv și irevocabil, îndreptățirea funcționarilor cu statut special din cadrul IPJ Gorj, la acordarea sporului ce face obiectul prezentului dosar.
Această stare de fapt a fost reținută în dosar nr._ *, în care s-a acordat sporul pentru perioada 01 martie 2011-01 august 2012, unui număr deosebit de mare de funcționari cu statut special, respectiv polițiști și funcționari publici din cadrul IPJ Gorj.
Din raportul de expertiză dispus în cauză, în dosarul susmenționat, atașat la filele nr.258-275 din dosar, vol. I în primul ciclul procesual, și pe care părțile și l-au însușit în al doilea ciclu procesual, s-a reținut că expertul a concluzionat că personalul salariat al pârâtei își desfășoară activitatea în cele opt ore de program și, în anumite situații, și peste cele opt ore, în condiții nocive de lucru determinate de . câmpurilor electrice și a câmpurilor electromagnetice, ale căror valori sunt foarte mult depășite față de limitele maxime admise prin legislația în vigoare.
Acest aspect este explicitat de către expert în tabelele 3 și 4 anexă la raport.
Expertul a arătat expres că, în conformitate cu cele reținute prin Raportul de încercări nr._ din 22.12.2011 al I.C.M.E.T. C. și prin Buletinul de Determinare prin Expertizare a Locurilor de Muncă nr. 105/2011 al D.S.P. Gorj, rezultă că personalul salariat desfășoară activitate pe parcursul programului de lucru, în condiții de expunere directă sau/și indirectă la noxa „radiații electromagnetice", de hiperfrecvență și de frecvență radioelectrică, generate de instalații de radiolocație și emisie recepție.
Expertul a concluzionat că valorile de declanșare a acțiunii sunt depășite la toate măsurătorile efectuate.
De asemenea, s-a confirmat, prin determinările Laboratorului de înaltă Tensiune și Compatibilitate Electromagnetică al ICMET C., că personalul salariat s-a expus zilnic la acțiunea agresivă, nocivă, a câmpurilor electromagnetice în benzi de frecvență multiple, cu I valori măsurate ale densității de putere a câmpului electric mediat pe 6 minute între I 58,88 - 192,32 V/m pentru banda de frecvență 80-599 MHz, cu valori măsurate ale I densității de putere ale câmpului electromagnetic mediat pe 6 minute între 8,98- 95,8 I W/m2 pentru banda de frecvență 80-500 MHz.
S-a reținut în consecință afirmația expertului, conform căreia aceste valori identificate la măsurătorile I.C.M.E.T. C. și consemnate în Raportul de încercări I R-_ și în tabelul 1 a și 1b din acest raport de expertiză confirmă nocivitatea climatului în care își desfășoară activitatea petenții, deoarece prin legislația în vigoare pentru timpul de expunere al salariaților de 8 ore/zi, valoarea maximă admisă pentru Densitatea de putere a undei plane "echivalentă este de 10 W/m2 pentru banda de frecvență 80-500 MHz și intensitatea câmpului electric admis este de 61 V/m.
Expertul a identificat, numai în punctul nr.7 de măsurători ale specialiștilor Laboratorului LIT-CEM al ICMET C., la o patrulă pedestră a poliției Mun. Târgu-J. cu un singur echipament de emisie recepție portabil, că parametrii înregistrați (mărimile fizice) au fost de 58,88 V/m pentru Intensitatea Câmpului Electric și 8,98 W/m2 pentru densitatea de putere a undei plane, în banda de frecvență 50-500 MHz.
Expertiza tehnică judiciară a mai făcut constatarea că, prin Raportul de încercări nr._/22.12.2011 al I.C.M.E.T. C. și prin Buletinul de Determinare prin Expertizare a locurilor de muncă nr. 105/2011, s-a demonstrat că personalul salariat de la locurile de muncă menționate unele locuri de muncă luate prin asimilare, având aceleași echipamente de radiocomunicații, este expus simultan la . nocivă a Câmpurilor Electromagnetice în benzi de frecvență multiple.
Expertul a concluzionat că, și prin aceste valori determinate și la care se fac referiri în Buletinul de Determinare prin Expertizare nr. 105/2011 al DSP Gorj descrise mai înainte, se confirmă nocivitatea microclimatului și mediului în care își desfășoară activitatea reclamanții, deoarece legislația în vigoare, pentru timpul de expunere de ore/zi valoarea maximă admisă pentru Densitatea de P. a undei plane bivalentă este de 10 W/m2 pentru banda de frecvență 80-500 MHz și Intensitatea Câmpului Electric admisă este de 61 V/m.
În raportul de expertiză tehnică întocmit, expertul de specialitate arată, în concluzie, că:
1. în conformitate cu rezultatele obținute la măsurătorile efectuate de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnica - ICMET C. - Laboratoarele de LIT-CEM, personalul salariat parte petentă în DOSARUL nr._ își desfășoară activitatea în cele opt ore ale programului și în anumite situații și peste cele opt ore, în condiții nocive de lucru determinate de . câmpurilor electrice și a câmpurilor electromagnetice ale căror valori sunt foarte mult depășite față de limitele maxime admise prin legislația în vigoare, așa cum s-a arătat în tabelele 3 și 4.
2. în Buletinul de Determinare prin Expertizare a Locurilor de Muncă Nr. 105/2011 al Direcției de Sănătate Publică Gorj, Departamentul pentru Medicina Muncii, face precizarea „Expunerea peste limita maximă admisă a personalului salariat menționat, la câmpuri electromagnetice în benzi de frecvență multiple pot conduce în timp prin durata de expunere la efecte patogene ce depind de procesul de absorbție în funcție de frecvență și de natura mediului biologic, generând îmbolnăviri, ca...”
3. Expertiza prezentă face precizarea că efectele acestor expuneri se manifestă ulterior având consecințe ireversibile.
Reținând toate aceste considerente, coroborând raportul de expertiză cu celelalte probe administrate, respectiv înscrisurile depuse la dosar, Tribunalul a acordat sporul pentru radiațiile de radiofrecvență reclamanților cauzei respective, dar a reținut aprecierea expertului desemnat, conform căreia expertul a concluzionat că personalul salariat al pârâtei își desfășoară activitatea în cele opt ore de program și, în anumite situații, și peste cele opt ore, în condiții nocive de lucru determinate de . câmpurilor electrice și a câmpurilor electromagnetice, ale căror valori sunt foarte mult depășite față de limitele maxime admise prin legislația în vigoare.
Este vorba astfel de toți funcționarii cu statut special, respectiv polițiști și funcționarii publici din cadrul IPJ Gorj și, totodată de activitatea desfășurată în mod curent, în virtutea atribuțiilor de serviciu.
Tribunalul apreciază, în raport de respectivele concluzii, că reclamantul a lucrat, pentru o perioadă, ce face obiectul prezentului dosar, respectiv 17 octombrie 2011-12 august 2012, în aceleași condiții, activitatea desfășurată astfel rezultând din înscrisurile depuse la dosar.
Deși în cauza de față nu a fost efectuată o altă expertiză de specialitate, ca în dosarul nr._ *, instanța apreciază că sunt întrunite aceleași condiții, respectiv reclamantul și-a desfășurat activitatea profesională în condițiile analizate de expert în cauza respectivă, fiind astfel îndreptățit la acordarea sporului și a contravalorii pecuniare a zilelor de concediu de odihnă suplimentar neefectuate și la care avea dreptul.
Reținând considerentele expuse, acțiunea reclamantului urmează a fi admisă în parte, respectiv va fi obligată pârâta la acordarea sporului de 10 % pentru expunerea la radiațiile electromagnetice de radiofrecvență, doar pentru perioada 17 octombrie 2011-12 august 2012, reținându-se din înscrisurile cauzei, că pentru perioada 01 martie 2011-16 octombrie 2011, acest spor nu se mai poate analiza, din punct de vedere al dreptului reclamantului de a beneficia de el, pentru motivul că pentru respectiva perioadă a intervenit prescripția dreptului la acțiune, astfel ca cererea de acordare a acestui spor pentru 01 martie 2011-16 octombrie 2011 să fie respinsă.
Faptul că reclamantul este îndreptățit la acest spor pentru perioada susmenționată, rezultă chiar și din atitudinea pârâtei, care a reluat acordarea sporului în mod benevol, spor de care acesta beneficiază lunar și în prezent.
Referitor la contravaloarea aferentă concediului de odihnă suplimentar, aferent sporului pentru expunerea la radiații electromagnetice și de radiofrecvență, analizat mai sus, se apreciază că și acesta este cuvenit reclamantului, pentru următoarele considerente:
Acest concediu de odihnă suplimentar este acordat polițiștilor în conformitate cu dispozițiile HG nr. 1.578 din 18 decembrie 2002, privind condițiile în baza cărora polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare, publicată în Monitorul Oficial nr. 28 din 20 ianuarie 2003, așa cum aceasta a fost modificată și completată prin H.G. nr. 292 din 02.03.2006.
Astfel, conform disp. capitolului al II-lea din HG nr.1578/2002, denumit „ Concediul de odihnă suplimentar”:
„Art. 13 - (1) În afara concediului de odihnă prevăzut la art. 1, polițiștii care își desfășoară activitatea în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care există astfel de condiții, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 și 14 zile calendaristice.
(2) Concediile de odihnă suplimentare se cumulează cu concediile de odihnă prevăzute la art. 1”.
Art. 14 arată că „ (1) Stabilirea categoriilor de polițiști, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum și a existenței condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se face potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase.
(2) Pe baza criteriilor și a determinărilor făcute în condițiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne locurile de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - și durata concediului de odihnă suplimentar”.
De asemenea, prin disp. art. 15 din HG nr.1578/2002: „Pentru polițiștii care nu lucrează un an întreg în condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) ori lucrează în condiții ce dau dreptul la un număr diferit de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiții în cursul anului calendaristic respectiv”, iar în baza disp. art. 16 „(1) În cazul în care polițistul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și, ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic, nu mai lucrează în condițiile respective, cota-parte din indemnizația primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unității.
(2) De regulă, concediul de odihnă suplimentar se acordă în cea de-a doua parte a anului în curs și nu poate fi reeșalonat în anul următor”.
Cum în cauză, reclamantul nu a beneficiat de acordarea sporului de expunere la radiații, pentru perioada analizată, și dat fiind că acesta este îndreptățit a-l primi, rezultă că el va beneficia și de dreptul la contravaloarea concediului de odihnă suplimentar, neefectuat și care în prezent nu se mai poate acorda, așa cum rezultă din prevederile suscitate.
Ca o consecință, reținând și că, așa cum concediul de odihnă poate fi compensat în bani, în cazul în care acesta nu se mai poate efectua, (art. 4 din HG nr.1578/2002 prevăzând expres că: „(1) Conducerea unității este obligată să ia măsurile necesare pentru ca polițiștii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul. (2) Dacă, din motive întemeiate, unii polițiști nu au putut efectua concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an calendaristic, la cerere, unitatea este obligată să le acorde concediul până la sfârșitul anului calendaristic următor, iar în situații cu totul deosebite, poate fi compensat în bani, în limita fondurilor bugetare alocate, cu aprobarea șefului eșalonului imediat superior, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor”), reclamantul este îndreptățit și la contravaloarea bănească a zilelor de concediu de odihnă suplimentar aferent acestui spor, dat fiind că acesta nu l-a efectuat, conform legii, și nici nu a primit echivalentul pecuniar al acestora până în prezent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul N. C., CNP_, domiciliat în municipiul Tg-J., cartier Iezureni, nr. 30, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâta Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, cu sediul în TG-J.,., județul Gorj.
Obligă pârâta să plătească reclamantului sporul pentru expunere la radiații electromagnetice de radiofrecvență, în cuantum de 10 %, pentru perioada 17 octombrie 2011-12 august 2012, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâta la plata sumei reprezentând contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar neefectuate, aferente sporului pentru expunerea la radiații electromagnetice de radiofrecvență, aferente perioadei 17 octombrie 2011-12 august 2012.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune, privind sumele solicitate de reclamant pentru perioada 01 martie 2011-16 octombrie 2011.
Respinge acțiunea pentru acordarea respectivului spor și pentru contravaloarea zilelor de concediu de odihnă suplimentar neefectuate, pentru perioada 01 martie 2011-16 octombrie 2011, pentru care operează prescripția dreptului la acțiune.
Cu recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. I. T. | ||
Grefier, A. C. C. |
Red.S.I.T/Tehnored.A.C.C.
4 ex./12 februarie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 456/2015.... | Alte cereri. Sentința nr. 72/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
