Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 2209/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2209/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 2565/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia nr. 53/2015
Ședința publică de la 13 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Judecător M. S.
Grefier E. A. B.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul petent S. I. împotriva sentinței civile nr. 2209 din data de 10.04.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde apelantul petent S. I., fiind lipsă intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apelantul petent S. I., având cuvântul, solicită respingerea apelului, motivând că s-a prezentat la secția de poliție și în seara accidentului și a doua zi.
Tribunalul aduce la cunoștință petentului faptul că apelul este declarat de către acesta, împotriva sentinței dată de Judecătoria Tg-J. la plângerea formulată.
Apelantul petent învederează că nu el este cel care a formulat apel, cererea nefiind semnată de acesta, arătând că poate a fost făcută de avocatul său.
Având în vedere susținerile apelantului petent, potrivit căreia cererea de apel nu a fost formulată de acesta, tribunalul dă posibilitatea acestuia de a observa cererea de apel, urmând a se relua cauza după ce va fi observată cererea de apel.
La a doua apelare a cauzei făcută în ședința publică răspunde apelantul petent S. I., fiind lipsă intimata.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
La interpelarea instanței intimatul petent învederează că își însușește și susține apelul declarat de apărătorul ales.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apelantul petent S. I., având cuvântul, solicită în esență respingerea contravenției aplicate, întrucât i-a fost suspendat permisul de conducere pe o perioadă de 30 de zile, după care a formulat contestație. Arată că este vinovat că nu a declarat accidentul și cunoaște că apărătorul a formulat apel, fiind achitată și taxa de timbru.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 2209 din data de 10.04.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul S. I., în contradictoriu cu intimata I.P.J. G., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 19.02.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă pentru fapta prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. g și sancționată de art. 100 alin. 3, iar ca măsură complementară i s-a suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
S-a reținut în sarcina petentului că la data de 18.12.2013 a fost implicat într-un eveniment rutier pe . Turceni și că nu a raportat la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul și nici nu s-a încheiat vreun formular de constatare amiabilă.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Având în vedere aceste principii, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.
Instanța, analizând probele pe care agentul constatator le-a folosit în dovedirea situației de fapt reținute prin procesul-verbal contestat, le-a apreciat ca fiind concludente, întrucât au fost edificatoare sub aspectul săvârșirii contravențiilor de către petent.
Potrivit art. 79 alin. 1 lit. b din OUG nr. 195/2002 „conducătorul de vehicul implicat într-un accident rutier în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculului este obligat să se prezinte imediat la unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul in termen de 24 ore de la producerea evenimentului, pentru întocmirea documentelor de constatare”, iar potrivit art. 100 alin. 3 lit. g „ constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II –a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul de circulație din care au rezultat numai pagube materiale,cu excepția cazului prevăzut de art. 79 alin. 2”.
Instanța a constatat că petentul nu s-a prezentat la sediul poliției în termen de 24 de ore, așa cum recunoaște din declarația dată în data de 19.02.2014 (fila 20) și nici nu a încheiat o constatare amiabilă în condițiile legii, așa cum prevede art. 79 alin. 2 din OUG nr. 195/2002.
Cu aceste considerente, instanța de fond a constatat că plângerea este neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul S. I..
În motivele scrise de apel, apelantul petent a precizat că instanța de fond nu a luat în considerare criticile sale aduse procesului verbal de contravenție și nici probatoriul solicitat.
Astfel, interpretând dispozițiile art. 31-36 din OUG 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată trebuie să aibă dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente, însă instanța de fond cu toate că a reținut aceste lucruri în sentința atacată a pronunțat-o fără a putea să beneficieze de nici un mijloc de probă.
A menționat că în ziua producerii accidentului a mers la Postul de poliție Turceni pentru întocmirea documentelor de constatare însă cel care a produs accidentul era agent în cadrul Postului de poliție Turceni și nu i s-a întocmit nici un document de constatare, acesta spunându-i că-i va achita contravaloarea reparației mașinii dar să nu întocmească nici un fel de document constatator pentru că-l va afecta la serviciu.
De asemenea, a învederat că este adevărat că nu a întocmit documentele de constatare, însă a mers la sediul Postului de politie Turceni pentru a face aceste documente, însă nu s-a dorit să le întocmească. În acest sens a solicitat proba cu martori, pentru că aceștia au fost prezenți la desfășurarea evenimentelor.
A mai precizat că procesul verbal de constatarea contravenției a fost întocmit ulterior procedurii evenimentului rutier, iar starea de fapt reținută în acesta nu este reală.
Față de motivele invocate a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.466 și 470 Cod de procedură civilă.
Deși prin rezoluția din data de 24.10.2014 i s-a comunicat intimatei Inspectoratul de Poliție Județean G. o copie de pe cererea de apel formulată de apelantul petent S. I., cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la primirea copiei de pe cererea de apel, intimatul petent nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
D. urmare, potrivit art. XV, alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 13.01.2015, fiind citate părțile.
Apelul este nefondat.
Analizând apelul declarat, pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, în raport de criticile invocate și prin prisma dispozițiilor art. 466 și urm. din codul de procedură civilă tribunalul reține că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Tribunalul reține că petentul a fost sancționat prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 19.02.2014 cu sancțiunea principală a avertismentului pentru fapta prevăzută și sancționată de art. 100 alin. (3) lit. g din OUG nr. 195/2002 iar ca sancțiune complementară i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile.
Ca stare de fapt s-a reținut că la data de 18.12.2013 petentul a fost implicat într-un eveniment rutier pe . Turceni și că nu s-a prezentat în termen legal la unitatea de poliție competentă pentru întocmirea documentelor de constatare și nici nu s-a încheiat vreun formular de constatare amiabilă cu celălalt conducător auto implicat.
Tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art. 100 alin.(3) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: … g) neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).Art. 79 din același act normativ prevede: „ A.. (1) Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați: … b) să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare. A.. (2) Se exceptează de la obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. b): a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident, în condițiile legii; ”.
Din analiza textelor de lege menționate rezultă că fapta reținută în sarcina petentului este corect încadrată în dispozițiile art. 100 alin.3 lit. g) din OUG nr. 195/2002 și este dovedită cu procesul-verbal de constatarea contravenției, a cărei prezumție de legalitate nu a fost răsturnată, forța probantă a acestuia nefiind înlăturată.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză rezultă starea de fapt menționată în procesul verbal de către agentul constatator.
Susținerile petentului cu privire la faptul că s-a prezentat la sediul postului de poliție după ce a avut loc accidentul nu pot fi reținute și nici nu au relevanță juridică în cauză în condițiile în care așa cum recunoaște și petentul, chiar dacă s-ar fi prezentat la poliție, nu s-au întocmit documente de constatare și nu s-a făcut dovada că a fost încheiată o constatare amiabilă de accident, în condițiile legii.
De altfel, prin plângerea formulată, petentul susține că nu avea obligația de a se prezenta la sediul poliției întrucât convenise cu celălalt conducător auto soluționarea daunelor materiale pe cale amiabilă și că a făcut acest lucru la solicitarea organelor de poliție. Petentul a solicitat prin plângere proba testimonială în dovedirea aspectelor menționate, fără a indica numele martorilor și domiciliul acestora. În cursul cercetării judecătorești petentul nu s-a prezentat în fața instanței și nici nu a solicitat administrarea de probatorii.
Așa fiind, se constată că nu este necesară administrarea probei testimoniale solicitată prin motivele de apel, întrucât simpla prezență a petentului în sediul unității de poliție, fără întocmirea documentelor de constatare și fără dovada întocmirii unei constatări amiabile de accident în condițiile legii cu celălalt conducător auto, nu poate avea drept consecință absolvirea acestuia de sancțiunile aplicate.
Sentința instanței de fond a fost pronunțată cu respectarea garanțiilor procesuale statuate de jurisprudența și legislația CEDO în materie, cu mențiunea că prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul a fost răsturnată indubitabil prin probele produse de intimată și prin recunoașterea, nuanțată, a petentului.
În considerarea celor expuse, se apreciază că instanța de fond a stabilit o judicioasă stare de fapt, dând o interpretare și aplicare corectă a legii, probele administrate nu au înlăturat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatarea contravenției și nici caracterul contravențional al faptei, apelul urmând a fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin. (1) din codul de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent S. I. având CNP_ și domiciliul în Turceni, ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 2209 din data de 10.04.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G. având C.I.F._ și sediul în municipiul Târgu J., ., județul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2015.
Președinte, L. M. | Judecător, M. S. | |
Grefier, E. A. B. |
Red. L.M./ tehn.E.B.
4 ex./ 21 ianuarie 2015
J.f. P. C.
| ← Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 52/2015.... → |
|---|
