Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 89/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 89/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 3451/317/2013
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 89
Ședința publică din 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. S.
Judecător A. S. S.
Grefier C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul petent D. M., împotriva sentinței civile nr. 97 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, apelantul petent fiind reprezentat de avocat M. I. în substituire pentru avocat M. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, în condițiile art. 131 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 482 N.C.P.C., tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 N.C.P.C., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Avocat M. I. a depus la dosar delegația de substituire pentru avocat M. G..
Nemaifiind cereri de formulat și probe noi de administrat, tribunalul a constatat cercetarea judecătorească încheiată, acordând cuvântul pentru dezbateri asupra cererii de apel:
Avocat M. I. pentru apelantul petent D. M. a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate, trimiterea cauzei spre soluționare instanței de fond în vederea antamării fondului cauzei.
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat:
Prin sentința civilă nr. 97 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul D. M., domiciliat în municipiul C., .. 79, ., ., CNP -_, în contradictoriu cu intimatul I. G., cu sediul în Tg. J., ., județul G., C.I.F._.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin plângerea contravențională înregistrată la data de 13.09.2013 pe rolul Judecătoriei Tg.-Cărbunești, sub nr._, petentul D. M. a solicitat anularea procesului-verbal . nr._ din data de 11.07.2013, încheiat de Postul de Poliție Stejari și pe cale de consecință, anularea măsurii de sancționare cu amendă în valoare de 500 lei.
În subsidiar a solicitat anularea procesului-verbal în parte și înlocuirea amenzii cu avertisment, în temeiul art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal atacat i s-a aplicat o amendă în cuantum de 500 lei, pentru că pe DJ 605B, pe drumul public Stejari, în dreptul Postului de Poliție Stejari, în autoturismul său cu numărul de înmatriculare_, ar fi adresat injurii și cuvinte jignitoare organelor de poliție, cât și persoanelor prezente la fața locului, aspecte neadevărate.
Petentul a precizat că în realitate, în data de 11.07.2013, în timp ce se afla în autoturismul proprietate personală și se deplasa pe raza localității Stejari, în dreptul Postului de Poliție Stejari l-a observat pe prietenul său M. M. care aștepta pentru a da o declarație și pentru că se cunoșteau foarte bine, a glumit cu acesta, adresându-i următoarea întrebare: „Ce faci mă, iar te arestară ăștia?”
A arătat că nu se face vinovat de contravenția indicată în procesul verbal de contravenție.
Sub aspectul apărărilor procedurale a invocat următoarele excepții absolute și relative, cât și apărări de fond:
1. Descrierea vagă sau făcută în termeni generali a faptei contravenționale sau simpla copiere a textului sancționator;
2. În procesul verbal de constatare a contravenției când persoana sancționată nu este de față, nu poate ori refuză să semneze actul întocmit (nrespectarea prevederilor art. 19 alin. 1 și 2 din O.G. nr. 2/2001).
În drept petentul a invocat dispozițiile art. 31, art. 36 coroborat cu art. 16 - art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, petentul a solicitat proba testimonială în cadrul căreia să fie audiați martorii M. M. și V. J. L. indicând și adresele acestora.
A depus la dosar în original copia procesului verbal contestat și fotocopie de pe cartea de identitate, certificată pentru conformitate cu originalul.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei.
Prin rezoluția din data de 19.09.2013 s-a comunicat intimatului I. G. exemplarul nr. 2 al plângerii și înscrisurile anexate, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de art. 208 Cod procedură civilă, constând în decăderea din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții (în afara celor de ordine publică), în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii, calculat conform art. 165 Cod procedură civilă.
Prin rezoluția din data de 22.10.2013 instanța a fixat primul termen de judecată la data de 18.11.2013 pentru când au fost citate părțile.
S-a dispus emiterea unei adrese către Postul de Poliție Stejari pentru a înainta materialul probator care a stat la baza încheierii procesului verbal ., nr._ din 11.07.2013 și dovada comunicării către petent.
Cu adresa nr._/06.11.2013 emisă de Postul de Poliție Stejari s-a înaintat materialul probator care a stat la baza încheierii procesului verbal . nr._ din 11.07.2013, respectiv raportul agentului constatator și fotocopia declarației numitului F. Rainer-Alberto, fiind înaintate fotocopii de pe plicul restituit Postului de Poliție Stejari și proces-verbal din 06.08.2013.
În ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 a fost încuviințată pentru petent proba testimonială fiind citați martorii M. M. și V. J. L..
La termenul de judecată din data de 02.12.2013, în temeiul art. 321 Cod procedură civilă, instanța a procedat la audierea martorilor M. M. și V. J.-L., sub prestare de jurământ, potrivit art. 319 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
De asemenea, s-a luat o declarație petentului, acesta susținând că s-a comunicat procesul-verbal în data de 04.09.2013, la locuința bunicilor săi din comuna Stejari, ..
Instanța a dispus emiterea unei adrese către Postul de Poliție Stejari pentru a preciza data când a fost comunicat petentului procesul verbal . nr._/11.07.2013 și motivul înregistrării procesului verbal din 06.08.2013 la data de 28.08.2013.
La data de 11.12.2013 a fost depusă întâmpinarea formulată de Inspectoratul de Poliție Județean G. prin care s-a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
S-a arătat că documentul de constatare și sancționare a contravențiilor a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar temeinicia aspectelor reținute prin procesul contravenție rezultă din documentele anexate.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 din Codul de procedură civilă.
În baza art. 411, alin. 1, pct. 2, teza a doua din codul de procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cu adresa nr._ din 03.12.2013 a fost depusă și documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție, respectiv: raportul agentului constatator, declarația numitului F. Rainer și copia procesului verbal contestat.
În adresa nr._ din 19.01.2014 emisă de Postul de Poliție Stejari s-a menționat că la data de 06.08.2013 i s-a înmânat personal petentului copia procesului verbal contestat, în termenul prevăzut de lege, care a și semnat procesul verbal pentru primirea sa.
Că inițial a fost restituită de unitatea poștală cu mențiunea „destinatar negăsit la domiciliu” fiind înregistrată la o dată ulterioară de către agentul constatator o dată cu sesizarea faptului că necesită înaintarea procesului verbal Administrației Publice Locale, pentru luarea în debit.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat că prin procesul-verbal de ., nr._ încheiat la data de 11.07.2013 de către Postul de Poliție Stejari, petentul D. M. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei pentru contravenția prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată.
S-a reținut că la data de 11.07.2013, în timp ce se afla în drumul public DJ 605B Stejari, în dreptul Postului de Poliție Stejari, în autoturismul marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_, a adresat injurii și expresii jignitoare organelor de poliție, cât și persoanelor prezente la fața locului.
Procesul-verbal nu a fost semnat de către petent, făcându-se mențiunea „nu este de față” și că s-au avut în vedere declarațiile martorilor prezenți la fața locului.
Instanța de fond a constatat că a fost comunicată la data de 24.07.2013, prin poștă, cu scrisoare recomandată copia procesului verbal contestat la domiciliul petentului, dar a fost restituită cu mențiunea „destinatar negăsit la domiciliu”.
Că ulterior a fost încheiat proces-verbal la data de 06.08.2013, în Stejari, în care se menționează că petentului i-a fost înmânată copia procesului verbal contestat, la domiciliul din comuna Stejari, ., petentul având însă domiciliul în municipiul C., județul D..
Petentul a susținut că s-a comunicat procesul verbal în data de 04.09.2013, la locuința bunicilor săi din comuna Stejari, ..
Instanța a sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat și hotărăște asupra sancțiunii.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 „procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”
Potrivit art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, „procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod (art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001).”
Din analiza coroborată a textelor legale citate mai sus, a rezultat că prin dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 au fost consacrate în mod expres și limitativ cazurile de nulitate absolută a procesului verbal de contravenție, lipsa celorlalte mențiuni fiind sancționată de lege cu nulitatea relativă, în conformitate cu dispozițiile art. 175 și art. 178 din Codul de procedură civilă.
Petentul a invocat descrierea vagă sau făcută în termeni generali a faptei contravenționale sau simpla copiere a textului sancționator, precum și încheierea procesului-verbal de contravenție în lipsa unui martor.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate constând în descrierea vagă prin redarea textului incriminatoriu, instanța l-a reținut ca fiind neîntemeiat, întrucât, chiar dacă fapta concretă reținută în sarcina petentului coincide în speță cu conținutul normei legale, aceasta nu înseamnă că erau necesare alte mențiuni din partea agentului constatator, fapta reținută constând în adresarea de cuvinte și expresii jignitoare unei persoane.
Instanța a reținut că nerespectarea acestor dispoziții legale determină nulitatea relativă a procesului verbal, nulitate care, prin prisma dispozițiilor art. 174-178 Cod procedură civilă, intervine în situația în care prin nerespectarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare, iar această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Cât privește încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa unui martor asistent, instanța reține că nerespectarea dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 2/2001 determină nulitatea relativă a procesului verbal, nulitate care, prin prisma dispozițiilor art. 174-178 Cod procedură civilă, intervine în situația în care prin nerespectarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare, iar această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, dovadă care în speță nu a fost făcută.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a avut în vedere prevederile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, potrivit cărora constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, fiind sancționată cu amendă contravențională de la 200 lei la 1000 lei, potrivit art. 4 din același act normativ.
Procesul verbal de contravenție întocmit de un agent al statului pe baza propriilor constatări beneficiază de prezumția relativă de legalitate și veridicitate și cum prezumția poate fi răsturnată, nu este în nici un fel încălcat dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil.
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, a reieșit faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Așadar, în speță, revenea petentului sarcina de a face dovada existenței unei alte stări de fapt decât cea reținută de agentul constatator în actul sancționator, acesta înaintând și declarația numitului F. Rainer-R., acesta arătând că petentul a adresat injurii organelor de poliție.
Martorii audiați în cauză au confirmat că petentul se deplasa cu mașina și când se afla în dreptul sediului Postului de Poliție Stejari, l-a observat pe martorul M. M. aflat pe scările acestei instituții și fără a opri, pe geamul deschis de la autoturism i-a adresat acestuia următoarea întrebare: „Ce faci bă, iar te arestară ăștia?”.
Martorul V. J.-L. a declarat că agentul constatator se afla în sediul postului de poliție și l-a auzit pe petent când s-a adresat martorului M. M..
Deși martorul M. M. a susținut că petentul nu a făcut afirmații jignitoare la adresa sa și nici la adresa instituției Poliției Române, instanța apreciază ca subiectivă declarația acestui martor care a confirmat prezența numitului F. Rainer-Alberto în sediul postului de poliție.
Întrucât nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție și nu s-a putut reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal contestat, instanța a constatat că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentului, instanța a arătat că, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Așa fiind, în speță, instanța a apreciat că sancțiunea amenzii aplicate petentului, în cuantum de 500 lei a fost corect individualizată de agentul constatator având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petentul D. M..
Împotriva sentinței a declarat apel petentul D. M., prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond admiterea plângerii contravenționale, art. 480 al. 2 C.p.c., iar în subsidiar admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate, trimiterea cauzei spre soluționare instanței de fond în vederea antamării fondului cauzei, art. 480 al. 3 C.p.c., criticând sentința apelată pentru motive de netemeinicie și nelegalitate și pentru aplicarea greșită a legii.
Prin motivele scrise de apel, apelantul petent a arătat că în sentința apelată, în considerente, au fost reținute următoarele: „Așadar, în speță, revenea petentului sarcina de a face dovada existenței unei alte stări de fapt decât cea reținută de agentul constatator în actul sancționator, acesta înaintând și declarația numitului F. Rainer-R., acesta arătând că petentul a adresat injurii organelor de poliție.
Că, martorii audiați în cauză au confirmat că petentul se deplasa cu mașina și când se afla în dreptul sediului Postului de Poliție Stejari, l-a observat pe martorul M. M. aflat pe scările acestei instituții și fără a opri, pe geamul deschis de la autoturism i-a adresat acestuia următoarea întrebare: „Ce faci bă, iar te arestară ăștia?”.
Martorul V. J.-L. a declarat că agentul constatator se afla în sediul postului de poliție și l-a auzit pe petent când s-a adresat martorului M. M..
Deși martorul M. M. a susținut că petentul nu a făcut afirmații jignitoare la adresa sa și nici la adresa instituției Poliției Române, instanța a apreciat că subiectivă declarația acestui martor care a confirmat prezența numitului F. Rainer-Alberto în sediul postului de poliție.
Întrucât nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție și nu s-a putut reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal contestat, instanța de fond a constatat că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate petentului, instanța a arătat că, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Că, se poate observa că ambii martori au confirmat faptul că petentul se aflau în mașină când l-a întrebat unul din martori: ,,ce faci bă, iar te arestară ăștia?”.
Martorul M. M. se afla pe treptele instituției când l-a auzit pe petent și a mai declarat faptul că, acesta nu a adresat cuvinte jignitoare.
A mai declarat că l-a văzut pe martorul care nu a fost audiat în cursul cercetării judecătorești, dar a cărui declarație a fost atașată în dovedirea procesului-verbal de contravenție, instanța însă, pentru faptul că acesta se afla pe treptele instituției și că l-a văzut pe martorul semnatar al procesului-verbal de contravenție, a apreciat că depoziția acestuia este subiectivă...
Este realmente nefondat acest raționament. Faptul că unul din martori vede pe altul, această împrejurare nu poate determina aprecierea ca subiectivă a depoziției acestuia...
A arătat apelantul petent că nu înțelege să conteste procesul-verbal sub aspectul legalității acestuia, ci sub aspectul veridicității acestuia, cât și prin prisma principiului dubiul care profita petentului, având în vedere faptul că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de acuzație în materie penală.
De vreme ce ambii martori înfățișează o altă stare de fapt decât cea prezentată în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, totuși, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada unei alte stări de fapt, având în vedere și faptul că martorul semnatar al procesului-verbal de contravenție nu a fost audiat în instanță, ceea ce a fost realmente eronat.
De asemenea, instanța nu a făcut nici o referire și nu a reținut în nici un fel apărarea ca dubiul creat prin depozițiile celor doi martori audiați, dubiu creat asupra stării de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție, ar profita petentului.
Este mai mult decât evident că depozițiile martorilor înfățișează o altă stare de fapt decât ceea reținută de procesul-verbal de contravenție, fiind mai mult decât evident faptul că prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție, nu a fost confirmată de depoziția în instanță a unui martor, fiind evident faptul că instanța nu face referire la principiul dubiul care profită petentului.
În drept, art. 466 rap. al art. 480 C.p.c.
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod procedură civilă, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 97 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul D. M., în contradictoriu cu intimatul I. G..
A reținut instanța de fond că prin procesul-verbal de . nr._ încheiat la data de 11.07.2013 de către Postul de Poliție Stejari, petentul D. M. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei pentru contravenția prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată constând în aceea că la data de 11.07.2013, în timp ce se afla în drumul public DJ 605B Stejari, în dreptul Postului de Poliție Stejari, în autoturismul marca Skoda O. cu numărul de înmatriculare_, a adresat injurii și expresii jignitoare organelor de poliție, cât și persoanelor prezente în fața postului de poliție.
Examinând probele administrate în cauză se constată că hotărâtra pronunțată de prima instanță este temeinică și legală.
Astfel, din declarația martorului V. J. L. a rezultat că la data de 11.07.2013, apelantul petent în timp ce se deplasa cu mașina, trecând pe lângă Postul de Poliție Stejari a adresat cuvinte jignitoare către martorul M. M., exprimându-se către adesta ” ce faci bă, iar te arestară ăștia?”
Totodată, declarația martorului V. J. L. se coroborează cu declarația dată la organele de poliție de către martorul F.-Rainer Alberto, care a arătat că apelantul petent, a adresat cuvinte și expresii jignitoare la adresa persoanelor care se aflau în fața postului de poliție dar și la adresa organelor de poliție.
În mod corect instanța de fond a înlăturat declarația martorului M. M., în sensul că apelantul petent nu a adresat cuvinte și expresii jignitoare, necoroborându-se cu declarația martorilor V. J. L. și F.-Rainer Alberto, apreciind-o ca fiind subiectivă, același martor confirmând prezența lui F.-Rainer Alberto la postul de poliție în momentul în care a apărut cu mașina apelantul petent.
Așadar, în mod corect a reținut instanța de fond că din probele administrate în cauză nu a rezultat o altă stare de fapt decât cea descrisă în procesul verbal de contravenție contestat, neexistând un dubiu în privința comiterii faptei de către contravenient, nefiind răsturnată prezumția de temeinicie a acestuia prin proba contrară, criticile formulate în acest sens de către apelantul petent D. M. fiind nefondate.
Față de considerentele enunțate, umează a se respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent D. M., împotriva sentinței civile nr. 97 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent D. M., identificat prin C.N.P._, domiciliat în municipiul C., .. 79, ., ., împotriva sentinței civile nr. 97 din 20.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G., C.I.F_, cu sediul în municipiul Târgu-J., ., județul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 Ianuarie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, O. C. S. | Judecător, A. S. S. | |
Grefier, C. C. |
Red. O.C.S.
Tehnored. C.C.
Judecăt. fond A. A.
4 ex./04 Februarie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 85/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 10/2015.... → |
|---|
