Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 617/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 617/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 6347/258/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 617
Ședința publică din data de 1 iulie 2015
Completul compus din:
Judecător: B. E. - Președinte
Judecător: B.-R. J.
Grefier: G. N. V.
Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelanta - petentă S.C. F. C. S.R.L., cu sediul în municipiul Miercurea C., ., județul Harghita, nr.ORC J/_, CUI_, împotriva nr.317 din data de 9 Februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimatul - intimat I. T. DE MUNCĂ HARGHITA, cu sediul în municipiul Miercurea C., ..24, județul Harghita, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție P.V ., NR._ din data de 31.10.2014
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 17 iunie 2015, mersul dezbaterilor fiind consemnat în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 317/09.02.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea-C., s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta . în contradictoriu cu intimata I. T. de Muncă Harghita.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal . nr._ din 31.10.2014 (fila 28) petenta a fost sancționată pentru următoarele fapte:
1. - cu amendă de 10.000 lei pentru că în data de 28.10.2014, cu ocazia efectuării unui control inopinat a fost identificat numitul K. Norbert care presta muncă în folosul petentei ca muncitor necalificat fără să aibă încheiat contract de muncă. Potrivit persoanei depistate la muncă, activitatea sa începuse din data de 24.10.2014, la momentul controlului aflându-se în perioada de probă. Se mai arată că ulterior controlului, în data de 31.10.2014, petenta a depus contractul de muncă nr. 860 din 23.10.2014 încheiat cu numitul K. Norbert, însă acest contract își producea efectele doar începând din data de 30.10.2014, astfel încât pentru perioada cuprinsă între 24.10.2014 și 30.10.2014 numitul K. Norbert a prestat muncă fără forme legale.
Ca temei legal pentru sancționarea acestei fapte a fost reținut art. 16 al. 1 din Legea 53/2003 potrivit căruia „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. F. scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului” și art. nr. 260 al. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, potrivit căruia „primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
2. - cu avertisment pentru că în data de 31.10.2014, cu ocazia verificării dosarelor de personal din arhiva petentei s-a constatat că pentru o parte dintre angajați nu există dovada că li s-ar înmânat un exemplar din contractul de muncă. Ca temei legal pentru sancționarea acestei fapte a fost reținut art. 16 al. 3 din Legea 53/2003 potrivit căruia „Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă” și art. 5 al. 2 lit. a din OG 2/2001, care prevede posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului.
Față de data întocmirii și comunicării procesului verbal, 31.10.2014, instanța a constatat că plângerea e depusă în data de 14.11.2014, deci în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Instanța a reținut că în cauză nu este incident nici unul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Susținerile petentei în sensul că agentul constatator ar fi aplicat doar o singură sancțiune pentru cele două fapte descrise în procesul verbal sunt neîntemeiate deoarece, așa cum s-a arătat, petentei i-au fost aplicate sancțiuni separate și individualizate pentru fiecare dintre cele două fapte săvârșite.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție instanța a reținut că în ceea ce privește ce a de a doua faptă, respectiv lipsa dovezilor de înmânare a unui exemplar din contractele de muncă angajaților săi, petenta nu a formulat nici un fel de critică și nici nu a făcut dovada contrară celor reținute în sarcina sa. În consecință, instanța a constatat că sancționarea sa pentru această faptă este legală și temeinică.
În ceea ce privește prima faptă, respectiv primirea la muncă a numitului K. Norbert fără forme legale, instanța a reținut că este necontestat faptul că acesta a prestat muncă în folosul petentei începând cu data de 24.10.2014. De asemenea, se constată că într-adevăr, așa cum susține și petenta, s-a încheiat contractul de muncă nr. 860. Cu toate acestea, instanța a apreciat că reținerea în sarcina petentei a contravenției mai sus arătată s-a făcut în mod legal și temeinic.
Astfel, contrar celor susținute de petentă, la dosarul cauzei nu există nici un înscris care să ateste că data încheierii Contractului de muncă nr. 860 este anterioară datei controlului efectuat de intimată, respectiv 28.10.2014. Astfel, petenta a depus la dosar un extras din Registrul general de evidență a salariaților din care rezultă că acest contract de muncă a fost înregistrat la data de 29.10.2014, deci după data controlului efectuat de intimată. În consecință, nu există certitudinea că data încheierii contractului este anterioară primirii la muncă a angajatului său, ori cel puțin anterioară datei controlului intimatei.
Mai mult, chiar dacă am admite că acest contract a fost încheiat în data de 23.10.2014, nu se poate concluziona inexistența faptei petentei deoarece, potrivit contractului de muncă activitatea angajatului urma să înceapă doar din data de 30.10.2014. În consecință, prestarea muncii în folosul petentei de către acest angajat în perioada 23.04.2014 – 28.10.2014 s-a făcut în lipsa unui contract de muncă, așa cum corect a reținut agentul constatator în procesul verbal atacat.
Solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului a fost respinsă ca neîntemeiată deoarece fapta sa prezintă un grad ridicat de pericol social deoarece prin această modalitate de desfășurare a activității sale persoana angajată a fost lipsită de protecția legală acordată muncitorilor angajați cu forme legale, precum și de beneficiile pe care le-ar fi avut în calitate de muncitor angajat cu contract de muncă, cum ar fi vechime în muncă sau asigurare de sănătate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.C. F.-C. S.R.L., solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței pronunțate în sensul admiterii plângerii contravenționale formulate.
În esență apelanta arată că, 29 octombrie 2014 contractul de muncă a fost înregistrat în REVISAL, această obligație de comunicare fiind stabilită pentru societate ca fiind de 24 de ore anterior începerii activității.
Apelanta critică sentința primei instanțe considerând că în mod greșit s-a reținut că în care angajatul ar fi prestat muncă și nu ar fi beneficiat de protecția legală cuvenită, aceasta este între 24-29. 10.2014.
Practic s-ar putea presupune dacă sunt deosebit de rigizi că acesta a lucrat fără forme legale în zilele de 24,27,28, octombrie 2014.
Este vorbă de 3 zile și nu despre 6 luni așa cum greșit a reținut instanța.
Din actele depuse, dar și din cele depuse de intimata rezultă că este vorba numai de cele câteva zile din luna octombrie 2014.
În al doilea rând apreciază că instanța de fond nu a încercat nici o clipă individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate de intimată.
Dacă agentul constatator nu a făcut o corectă individualizare, atunci instanța de judecată este chemată să procedeze la individualizarea corectă a măsurii.
Legislația națională contravențională având un pronunțat caracter penal, apreciază că și în acest domeniu (al contravențiilor) natura și cuantumul acestuia trebuie să fie individualizat în raport de condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta și de persoana contravenientului.
Dacă în penal există instituția circumstanțelor atenuante legale, așa și în materia contravențională trebuie să existe un corespondent. Dacă ele nu au fost avute în vedere de agentul constatator la întocmirea procesului verbal, atunci instanța este obligată să le aibă în vedere cu ocazia soluționării plângerii contravenționale.
În acest sens a fost pronunțată și Sentința civilă nr.235/2013 al Judecătoriei Hârșova pe care o invocă cu titlu de practică judiciară în materie.
La fel s-a pronunțat și Judecătoria S. G. în dosarul nr._, aplicând măsura avertismentului în locul unui amenzi contravenționale însemnate stabilită de agentul constatator.
Consideră că în situația concretă din speță, dacă la data încheierii procesului verbal de contravenție situația angajatului a fost reglementată (contract de muncă, înregistrat în REVISAL) abaterea nu a fost de o gravitate atât de mare încât să fie necesară aplicarea unei amenzi de 10.000 lei.
În acest sens, solicită a se verifica că societatea nu are "antecedente" în acest domeniu, are un număr important de angajați, că aceștia lucrează cu o stabilitate de ani de zile la societate cu contracte de muncă, societatea nu are abateri nici la alte norme legale, (nu au fost semnalate alte fapte grave nici cu ocazia controlului, nepredarea contractelor de muncă nu o consideră una gravă cu consecințe majore),
Apreciază că intenția legiuitorului nu a fost aceia de a stabili o sancțiune drastică pentru o firmă astfel ca aceasta să intre în incapacitate de plată și de a trimite în șomaj angajații din cauza plății unei sancțiuni contravenționale "ci rolul acestor controale este de a îndruma agenții economici pentru a intra în legalitate".
(motivarea sentinței nr.235/2013 al Judecătoriei Hârșova)
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului lor și schimbarea soluției instanței de fond în sensul solicitat.
În drept, se invocă prev.art. 466 și urm. art . 480 din codul de procedură civilă, OG 2/2001 aplicabil în materia contravențiilor.
Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, prin întâmpinarea înaintată la data de 29.04.2015, intimatul ITM Harghita a solicitat respingerea ca nefondat a apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
În esență apelanta arată că deși, apelanta-petenta invocă netemeinicia sentinței, în cererea sa nu neagă fapta săvârșită și nici nu se opune argumentelor și raționamentelor prin care instanța de fond a identificat fapta, ci susține această netemeinicie pe o eroare de dactilografiere, în sensul că intervalul calendaristic în care d-nul K. NORBERT a lucrat în unitatea sa "la negru", este mai mic, respectiv din data de 24.10.2014, nu cum din eroare de scriere s-a trecut data de 23.04.2014.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție contestat este temeinic încheiat, în considerentele sentinței civile apelate instanța de fond reținând, că "instanța apreciază că reținerea în sarcina petentei a contravenției mai sus arătată s-a făcut în mod legal și temeinic" .
De asemenea, în cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat a fost menționată în mod distinct perioada în care persoana identificată a lucrat la negru, iar acest interval a solicitat a se reține, este menționat de mai multe ori și în cuprinsul sentinței civile apelate, arată că " în ceea ce privește prima faptă, respectiv primirea la muncă a numitului K. NORBERT fără forme legale, instanța reține că este de necontestat faptul că acesta a prestat muncă în folosul petentei începând cu data de 24.10.2014"
Astfel, chiar dacă s-a strecurat această greșeală de dactilografiere invocată de apelant-petenta, consideră că instanța de fond a deliberat în cunoștință de cauză asupra tuturor elementelor reale supuse judecății, inclusiv și asupra datei calendaristice de la care persoana identificată a început activitatea lucrativă pentru apelant-petenta, respectiv din data de 24.10.2014.
Iar aprecierile asupra existenței faptei, nu au avut la bază doar intervalul calendaristic în care s-a lucrat la negru, ci și alte elemente de drept și de fapt ce au rezultat din probatoriu administrat de ambele părți, instanța în considerentele sentinței civile apelate reținând, că " mai mult, chiar dacă a admis că acest contract a fost încheiat în data de 23.10.2014, nu poate ajunge la concluzia inexistenței faptei petentei deoarece potrivit contractului de muncă activitatea angajatului urma să înceapă doar din data de 30.10.2014".
Deci consideră că este nefondată susținerea apelantei-petente potrivit căreia Sentința civilă nr.317/09.02.2015 este netemeinică doar datorită unei erori de scriere, în contextul în care fapta există, a fost identificată atât de inspectorii de muncă cât și de instanță și nu este negată nici de apelant-petentă.
Mai arată intimata că, prima instanță a reținut în mod corect că, cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului este neîntemeiată deoarece fapta sa prezintă un grad ridicat de pericol social, deoarece prin această modalitate de desfășurare a activității sale persoana angajată a fost lipsită de protecția legală acordată muncitorilor angajați cu forme legale, precum și de beneficiile pe care le-ar fi avut în calitate de muncitor angajat cu contract de muncă, cum ar fi vechimea în muncă sau asigurare de sănătate.
Prin urmare rezultă că instanța de fond a deliberat și asupra acestui aspect, respectiv individualizarea sancțiunii, însă faptul că raportat la împrejurările săvârșirii faptei și rezultatul acesteia, respectiv lipsirea de protecție medicală și socială a d-nului K. NORBERT pe perioada 24.10._14, instanța a apreciat în temeiul art.34 din OG 2/2001 -rep. că pericolul social este ridicat, astfel încât nu se justifică aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
Deși apelant-petenta invocă ca practică judiciară în materie, intimata apreciază că,, nu pot fi luate cu titlu de exemplu, deoarece contextul este diferit, în sensul că prin încheierea contractului de muncă cu persoana identificată de la data la care a început efectiv lucrul, respectiv cu data de 22.10.2012 așa cum rezultă din sentința invocată, petentul a reparat astfel prejudiciu produs persoanei fizice prin fapta sa, angajarea fiind făcută retroactiv.
În acest context instanța de fond - Judecătoria Hârșova, a concluzionat că pericolul social este scăzut. Însă în prezenta cauză, angajarea s-a făcut pentru viitor, așa cum rezultă din contractul nr.860 (anexat în probatoriu la dosarul cauzei), data începerii efective a activității fiind data de 30.10.2014, deși respectivul contract ar fi fost încheiat cu data de 23.10.2014, iar acesta nu era contabilizat și nici raportat în Revisal, ori în ziua controlului, în data de 28.10.2014 d-nul K. NORBERT era la lucru, altfel nu ar fi fost posibilă identificarea sa, și un exemplar din contract l-a primit doar în data de 30.10.2014.
Prin urmare consideră că dacă rezultatul deliberării asupra prezentei cauze, nu este în concordanță cu așteptările apelant-petentei, nu reprezintă faptul că instanța de fond nu și-ar fi îndeplinit rolul său activ de aflare a adevărului și de apreciere asupra sancțiunii, ci din contră, în opinia lor, instanța a verificat și analizat sub toate aspectele, toate probele pe care le-a considerat utile cauzei și a respins ce a considerat că nu este concludent sau util cauzei, având această prerogativă în virtutea legii, pronunțând o sentință temeinică și legală.
Împrejurarea că ulterior controlului lor, ar fi remediat situația de încălcare a prevederilor legale, cât și potrivit jurisprudenței din România, încheierea ulterioară a contractului individual de muncă și faptul că societatea își plătește impozitele către bugetul de stat, sunt aspecte cotidiene normale constând din respectarea regulilor de conviețuire într-o societate și nu situații excepționale (Decizia civilă nr. 3/R/17.01.2012 punctul VIII, pronunțată de Tribunalul Harghita).
În concluzie, solicită respingerea cererii de apel cu toate capetele de cerere, constatarea legalității și temeiniciei a sentinței, iar pe fond respingerea plângerii contravenționale a ..
În drept, se invocă prevederile art.480 al. 1 din Noul Cod de procedură civilă; ale Legii nr. 53/2003 republicată; ale Legii 108/1999, privind organizarea și funcționarea Inspecției Muncii, republicată, O. G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Prin răspunsul la întâmpinare apelanta arată că își menține întru totul apelul așa cum a fost formulat. Constată că intimata prin actul dedus nu ridică probleme sau apărări noi față de cele invocate și în fața instanței de fond.
Mai precizează faptul că a formulat și dezvoltat argumente pentru care consideră că sentința nu este întemeiată, și prin prisma practicii judecătorești, argumente pe care le menține.
În concluzie solicită admiterea apelului declarat în cauză așa cum a fost formulat.
Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al căii de atac, reglementat de art.476-478 Cod procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:
În urma controlului efectuat la apelantă s-a constat că numitul K. Norbert presta activitate, începând din data de 24.10.2014, fără să i se fi încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, și fără verificarea medicală obligatorie ( acesta s-a efectuat doar după control, în data de 29.10.2014).
La data controlului 28.10.2014, numitul K. Norbert a declarat că lucrează începând din data de 24.10.2014, nu a semnat vreun contract de muncă, nu este ziler și că este în probă (30).
Este adevărat că apelanta deodată cu plângerea a depus un contract de muncă (fila 7), dar acesta, nu poartă vreun număr de înregistrare la ITM. Răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine în mod firesc angajatorului. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă asigură și cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc forța de muncă salariată.
În speță, persoana a fost depistată prestând activitate fără forme legale, la data controlului nu apare evidențiată în Registrul general de evidență a salariaților, societatea nerespectând astfel nici dispozițiile art. 4 alin. 1 lit. a HG 500/2011.
Astfel, angajatorul nu a respectat disp. art. 16 alin. 2 Legea 53/2003, potrivit cărora era obligat ca anterior începerii activității, contractul individual de muncă să fie înregistrat în REVISAL, care se transmite ITM. Contrar susținerilor apelantei un contract neînregistrat la Revisal, nu există.
Potrivit probatoriului administrat de petentă, rezultă că, contractul de muncă încheiat pe seama numitului K. Norbert, a fost raportat în registru special REVISAL, ulterior controlului, căpătând astfel dată certă, abia în data de 29.10.2014, rezultând în mod cert că angajarea legală în muncă, a avut loc după controlul efectuat de inspectorii I.T.M.
Deși petenta neagă încălcarea normei contravenționale, apărările sale sunt evident de natură circumstanțială, aspectele invocate de aceasta neputând fi reținute ca împrejurări care să înlăture vinovăția, si prin urmare, răspunderea contravențională a petentei.
Într-un singur loc, instanța de fond, a menționat că susnumitul a lucrat în perioada 23.04._14, dar aceasta este doar o greșeală materială. Din considerentele hotărârii, rezultă indubitabil că instanța a avut în vedere data de 24.10.2014.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, se reține că articolul 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor impune ca sancțiunea stabilită să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele stabilite de actul normativ.
În speță, sancțiunea este proporțională cu gradul de pericol social al faptei precum și cu celelalte criterii de individualizare în condițiile în care primirea la muncă fără a încheia anterior începerii activității, un contract individual de muncă, este o faptă cu un grad ridicat de pericol social, chiar dacă este vorba doar de 6 zile, însăși sancțiunea prevăzută de lege pentru această faptă fiind relevantă în această privință.
Mai mult, gradul ridicat de pericol social este dat de consecințele pentru angajat a nerespectării de către angajatori a dispozițiilor legii, respectiv angajatul nu beneficiază de sporuri salariale determinate de vechime, condiții de muncă, nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit și alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite, nu beneficiază de asistență medicală gratuită, medicamentație gratuită sau compensată, nu se bucură de drepturile privind securitatea și sănătatea în muncă, etc.
În aceste condiții solicitarea aplicării avertismentului în locul amenzii nu poate fi reținută ca oportună având în vedere împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, scopul urmărit fiind evident eludarea dispozițiilor legale referitoare la plata contribuțiilor sociale (asigurări de sănătate, șomaj, asigurări sociale, etc.) cu consecințe în privința salariatului dar și a bugetului de stat, urmărindu-se ascunderea adevăratelor raporturi juridice stabilite între părți, prin aceasta încălcându-se ordinea de drept ce este obligatoriu a fi respectată așa cum rezultă din dispozițiile Codului muncii.
În raport de considerentele expuse, în temeiul art.480 Cod pr.civ. apelul urmează să fie respins
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta ., cu sediul în municipiul Miercurea C., ., județul Harghita, nr.ORC J/_, CUI_, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Harghita, cu sediul în municipiul Miercurea C., ..24, județul Harghita, împotriva Sentinței civile nr.317 din data de 9 Februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Miercurea C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 Iulie 2015.
Președinte Judecător
B. E. B.-R. J.
Grefier
G. N. V.
Red.B.E./02.09.2015
Primit: 02.09.2015
Tehnored./id/02.09.2015
Ex.4/SD.-
Jud.fond: M. L.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 520/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 387/2015.... → |
|---|
