Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 520/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 520/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 5046/258/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.520
Ședința publică din data de 16 iunie 2015
Completul compus din:
Judecător: S. E. - Președinte
Judecător: M. I.
Grefier: L. P.
Pe rol pronunțarea deciziei civile în apelul declarat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA, împotriva Sentinței civile nr.289 din data de 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimatul A. Z., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție P.V., ., nr._ din data de 04.09.2014.
În lipsa părților.
Se constată că, judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 02 iunie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA,
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 289 din 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea-C., s-a admis plângerea formulată de către petentul A. Z., CNP_, cu domiciliul în G., Cartier Florilor, nr. 11, ., județul Harghita împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 de către IPJ HARGHITA-SERVICIUL RUTIER.
S-a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 de către IPJ HARGHITA-SERVICIUL RUTIER.
S-a dispus restituirea către petent a sumei de 405 lei achitată în temeiul actului administrativ contestat cu chitanța nr._/05.09.2014.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la data de 04.09.2014 petentul A. Z., CNP_, cu domiciliul în G., Cartier Florilor, nr. 11, ., județul Harghita a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 de către IPJ HARGHITA-SERVICIUL RUTIER, cu amendă în cuantum de 810 lei și sancțiunea complementară a 6 puncte penalizare, reținându-se în sarcina sa, că la această dată, ora 06:53, a condus pe DE 578, raza localității Sîndominic, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, cu o viteză care a depășit limita legală, respectiv cu 95 km/h, depășind cu 45 km/h limita de viteză admisă în localitate.
Pe cale de consecință, fapta a fost corect încadrată din punct de vedere juridic, în prevederile art. 102 alin 2 coroborate cu art. 108 alin 1 lit. d pct. 3 din OUG nr. 195/2002.
Verificând legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din același act normativ.
Astfel, sub aspectul motivului de nulitate invocat de către petent constând în lipsa indicării imobilului ca și loc exact al săvârșirii faptei, instanța a constatat că agentul constatator a indicat în actul administrativ încheiat că fapta reprezintă nerespectarea vitezei legale în localitate. Sub acest aspect, se reține că în localitate, ca regulă, viteza legală este de 50 km/h, iar din cele menționate în actul administrativ contestat rezultă fapta concretă săvârșită de către petent, respectiv depășirea cu 45 km/h a vitezei legale de 50 km/h în localitate, agentul constatator realizând o descrierea corespunzătoare a faptei reținute.
În ceea ce privește lipsa indicării existenței unui stâlp de electricitate sau a împrejurării că aparatul radar era în poziție de staționare sau în mers, instanța a reținut că agentul constatator nu are obligația efectuării acestor mențiuni, motivele neputând fi reținute ca justificând anularea actului administrativ contestat.
De asemenea, petentul a mai susținut nulitatea procesului-verbal, motivat pe faptul că potrivit H.G. nr. 1391/2006, agentul constatator trebuia să folosească un proces-verbal de tipul 1D în care se impunea a menționa că fapta a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. Nici acest argument nu este corect din punct de vedere juridic și desigur că nu poate atrage nulitatea procesului verbal. Pentru justifica această soluție, trebuie să avem în vedere dispozițiile art. 181 din H.G. nr. 1391/2006, privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, care stipulează: în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1D, după prelucrarea înregistrărilor și stabilirea identității conducătorului de vehicul. Datele de identificare a contravenientului care se consemnează în procesul-verbal de constatare a contravenției sunt cele comunicate, în scris, sub semnătura proprietarului sau deținătorului legal al vehiculului. Din interpretarea alin. 2 al acestui articol, se poate concluziona că procesul-verbal din anexa 1D este destinat acelor situații în care fapta a fost înregistrată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, dar contravenientul nu a fost oprit în trafic cu ocazia comiterii faptei, ci identitatea sa a fost stabilită ulterior, după interpelarea proprietarului sau a deținătorului legale al vehiculului respectiv.
În al doilea rând, instanța a reținut că, importantă este indicarea în procesul-verbal a tuturor elementelor cerute de lege și nu forma acestuia. Modelele de procese verbale prevăzute în anexele Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 sunt menite să ușureze munca agenților constatatori și nu să protejeze vreun drept al petentului, care nu poate fi vătămat în nici un fel de întocmirea procesului-verbal într-o formă sau alta, în condițiile în care elementele obligatorii sunt prezente.
Celelalte motive invocate de către petent țin de temeinicia reținerii faptei în sarcina sa.
Sub acest aspect, instanța a apreciat în continuare, că plângerea contravențională este întemeiată, din înregistrarea radar depusă la dosar nerezultând cu certitudine, fără niciun echivoc că mașina condusă de către petent a circulat cu viteza de 95 km/h.
Astfel, din înregistrarea depusă la dosar, ce are valoare probantă în cauză în condițiile în care reprezintă o constatare realizată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, din chiar procesul verbal contestat rezultând că, fapta a fost constatată cu aparatul radar ROM 361 montat pe autospeciala MAI_, rezultă cu certitudine viteza mașinii țintă (ce corespunde literei T), în cauză primul autoturism aflat pe sensul de mers, și o viteză maxim măsurată de 95 km/h (ce corespunde literei F), însă nu se poate stabili cu certitudine dacă această viteza a fost înregistrată pentru autoturismul condus de către petent sau cel de-al treilea autoturism aflat în imagine.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul I.P.J. Harghita, a solicitat schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerii ca legal și temeinic a procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 de către Inspectoratul de Poliție Județean Harghita.
În cadrul motivelor, apelantul arată că, prima instanță a admis plângerea contravențională reținând că din înregistrarea radar depusă la dosar nu rezultă cu certitudine, fără nici un echivoc, că mașina condusă de către petent a circulat cu viteza de 95 km/h.
Prima instanță a apreciat că, nu se poate stabili cu certitudine dacă viteza de 95 km/h (ce corespunde literei F pe imaginile radar) a fost înregistrată pentru autoturismul condus de către petent sau cel de-al treilea autoturism aflat în imagine.
Consideră că, prima instanță a dat o apreciere greșită probatoriului administrat în cauză, întrucât înregistrarea radar depusă la dosar constituie dovada incontestabilă a depășirii vitezei legale de către petent. Imaginile video pun în evidență faptul că petentul a circulat cu autovehiculul menționat, cu viteza de 95 km/h, prin urmare depășind cu 45 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv.
Pentru eliminarea oricăror dubii cu privire la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, până la primul termen de judecată vor depune la dosarul cauzei și planșe foto radar însoțite de precizările operatorului radar.
În drept, se invocă prev. art. 466-480 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul A. Z., a solicitat menținerea în întregime a sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, respingerea apelului ca fiind nefondată și neîntemeiată, cu obligarea apelantului-intimat la plata cheltuielilor de judecată.
În motivele cererii, intimatul arată că prin apelul efectuat nu aduce nici un motiv nou față de sentința atacată pentru care intimatul-apelant solicită schimbarea în tot a hotărârii apelate, pur și simplu anumite susțineri ireale, nedovedite, lucru care au fost apreciate în mod corect de către instanța de fond din cadrul Judecătoriei Miercurea-C..
Apelul efectuat de către IPJ Harghita nu dovedește altceva decât tergiversarea procesului.
Față de cele arătate, solicită menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul arată că, contrar susținerilor intimatului-petent și a aspectelor reținute de către prima instanță, înregistrarea radar depusă la dosar constituie dovada incontestabilă a depășirii vitezei legale. Imaginile video pun în evidență faptul că intimatul-petent a circulat cu autovehiculul menționat, cu viteza de 95 km/h, prin urmare depășind cu 45 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv.
Mai precizează că, depune la dosar planșe foto radar însoțite de precizările operatorului radar. Secvența de la ora 06:53:56, reprezintă momentul în care în raza de acțiune a aparatului radar a intrat autovehiculul condus de petent, fiind înregistrată viteza de 95 km/h, în dreptul literei F (funcția Fastest - „cel mai rapid din doi").
În secvențele următoare, autovehiculele înregistrate se apropie de mașina poliției și se poate observa că ambele reduc treptat viteza de deplasare.
Cu privire le cel de-al treilea autoturism ce apare pe filmare, se poate observa că acesta a rămas mult în spate, deci nu există motive pentru a se considera că viteza de 95 km/h i-ar fi aparținut acestuia. În plus, acest autoturism era un autovehicul de transport marfă, care de obicei sunt limitate la viteza de deplasare de 90 km/h, astfel că nu ar fi avut posibilitatea să circule cu viteza de 95 km/h.
Imaginile puse în evidență în planșele foto radar reprezintă secvențe succesive, ce au continuitate și care dovedesc că viteza de 95 km/h înregistrată inițial aparține autovehiculului_, viteza de deplasare a acestuia fiind mereu indicată în dreptul literei „F".
În concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea sentinței atacate, în sensul menținerii ca legal și temeinic a procesului-verbal de contravenție CP nr._/04.09.2014 încheiat de I.P.J. Harghita.
Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al căii de atac, reglementat de art.476-478 Cod procedură civilă, Tribunalul constată următoarele:
În raport de motivele de apel invocate de apelant, se reține că, la data de 04.09.2014, intimatul A. Z. a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 04.09.2014 de către IPJ HARGHITA-SERVICIUL RUTIER, cu amendă în cuantum de 810 lei și sancțiunea complementară a 6 puncte penalizare, reținându-se în sarcina sa, că la această dată, ora 06:53, a condus pe DE 578, raza localității Sîndominic, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, cu o viteză care a depășit limita legală, respectiv cu 95 km/h, depășind cu 45 km/h limita de viteză admisă în localitate.
Instanța de fond în mod corect a reținut, verificând legalitatea procesului-verbal că, acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din același act normativ, respingând motivele de nulitate invocate de către intimatul-petent.
Cu referire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța de fond a admis plângerea contravențională, apreciind că, din înregistrarea radar depusă la dosar nu rezultă cu certitudine, fără nici un echivoc, că mașina condusă de către petent a circulat cu viteza de 95 km/h. S-a apreciat de judecătorul fondului că, nu se poate stabili cu certitudine dacă viteza de 95 km/h (ce corespunde literei F pe imaginile radar) a fost înregistrată pentru autoturismul condus de către petent sau cel de-al treilea autoturism aflat în imagine.
Contrar celor reținute de instanța de fond cu privire la acest aspect, Tribunalul constată că, înregistrarea radar depusă la dosar constituie dovada incontestabilă a depășirii vitezei legale de către intimat. În acest sens, din imaginile video rezultă fără dubiu faptul că, intimatul a circulat cu autovehiculul menționat, cu viteza de 95 km/h, astfel depășind cu 45 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv.
Din planșele foto radar însoțite de precizările operatorului radar, depuse de apelant, rezultă că, secvența de la ora 06:53:56, reprezintă momentul în care în raza de acțiune a aparatului radar a intrat autovehiculul condus de intimat, fiind înregistrată viteza de 95 km/h, în dreptul literei F (funcția Fastest - „cel mai rapid din doi"). În secvențele următoare rezultă că, autovehiculele înregistrate se apropie de mașina poliției și se poate observa că, ambele autoturisme reduc treptat viteza de deplasare. În ce privește cel de-al treilea autoturism ce apare pe filmare, acesta a rămas mult în spate, astfel nu există nici un motiv pentru a se considera că, viteza de 95 km/h i-ar fi aparținut acestuia. Totodată, acest autoturism era un autovehicul de transport marfă, ori acestea de obicei fiind limitate la viteza de deplasare de 90 km/h, nu ar fi avut posibilitatea să circule cu viteza de 95 km/h.
În acest context, Tribunalul constată că, imaginile puse în evidență în planșele foto radar reprezintă secvențe succesive ce au continuitate și care dovedesc faptul că, viteza de 95 km/h înregistrată inițial aparține autovehiculului_, viteza de deplasare a acestuia fiind constant indicată în dreptul literei „F".
În concluzie, instanța de apel apreciază că, în speță, constatările făcute de agentul instrumentator sunt corespunzătoare realității, nerezultând din probele administrate o situație de fapt contrară celor consemnate în actul administrativ. Se reține că, sancțiunea aplicată intimatului, ținând cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, fiind legală și temeinică.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin.2 C.pr.civ., Tribunalul va admite apelul declarat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA, împotriva Sentinței civile nr.289 din data de 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în dosarul nr._, pe care o va schimbă în tot, în sensul că, va respinge plângerea formulată de petentul A. Z., urmând să mențină ca legal și temeinic a procesului-verbal de contravenție CP nr._/04.09.2014 încheiat de I.P.J. Harghita.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA, cu sediul în mun.Miercurea C., ..34, jud.Harghita, CUI_, împotriva Sentinței civile nr.289 din data de 05.02.2015 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în dosarul nr._, pe care o schimbă în tot, în sensul că:
Respinge plângerea formulată de petentul A. Z., domiciliat în mun.G., Cartierul Florilor, nr.11, ., jud.Harghita, privind anularea procesului verbal de contravenție P.V., ., nr._ din data de 04.09.2014, întocmit de IPJ HARGHITA.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.06.2015.
PreședinteJudecător
S. E. M. I.
Grefier
L. P.
Red.M.I./11.09.2015
Primit: 14.09.2015
Tehnored./id/14.09.2015
Ex. 4/SD.-
Jud.fond: T. A.M.
| ← Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 461/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 617/2015.... → |
|---|
