Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 545/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 545/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 1713/268/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 545
Ședința publică din data de 16 iunie 2015
Completul constituit din:
Judecător: U. I. C. - Președinte
Judecător: S. R.
Grefier: Șașcă M.-C.
Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelantul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE HARGHITA, împotriva sentinței civile nr. 2659 din 4.12.2014, pronunțată de Judecătoria O. S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul M. A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție OUG 195/2002.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 02 iunie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2659 din 4.12.2014, pronunțată de Judecătoria O. S.s-a admis în parte plângerea petentului M. A., CNP._, domiciliat în ./A, județul Harghita în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA, cu sediul în Miercurea C.,..34, județul Harghita, și în consecință:
În baza art. 5, 7 din O.G. nr. 2/2001, instanța a înlocuit amenda de 3.000 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție . nr._/10.07.2014 cu sancțiunea „avertisment”.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că petentul a fost sancționat contravențional prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 10.07.2014, întrucât ,în data de 10.07.2014, orele 10:00, în localitatea Cechești, . fără drept, prin amplasarea unor bolovani, locul de oprire și staționare pe D.J. 136, la km 26, acolo fiind amplasat și indicatorul „Trecere pentru pietoni”.
Ca temei legal de incriminare și sancționare pentru fapta reținută, s-au reținut dispozițiile art. 43, lit. e, coroborate cu art. 61, alin.1, lit.b din O.G. nr. 43/1997.
Susținerile petentului cu privire la nelegalitatea procesului verbal sunt neîntemeiate.
Din analiza procesului verbal se poate constata că agentul a realizat o descriere cuprinzătoare a faptei reținute, fiind indicate elementele esențiale pe baza cărora instanța poate realiza controlul asupra temeiniciei procesului verbal contestat. Fapta concretă reținută în sarcina petentului realizează o corespondență cu modelul abstract descris în norma de incriminare a contravenției.
În procesul verbal, contrar susținerilor petentului este menționat locul săvârșirii contravenției: D.J. 136, . și numele martorului asistent.
Declarația martorului audiat confirmă motivul pentru care petentul a plasat bolovanii pe marginea drumului și anume parcarea autoturismelor și a căruțelor.
Martorul arată că petentul a îndepărtat bolovanii.
Văzând că petentul s-a conformat obligației de a înlătura bolovanii, este la prima încălcare a legislației rutiere în acest mod, și a înțeles nevoia de a apela la organele de poliție atunci când se încalcă interdicția de staționare sau parcare, organe cărora le revine obligația de a efectua un control mai exigent și susținut față de aceste încălcări, instanța a apreciat că sancțiunea avertisment va realiza scopul contravenției.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA.
În opinia apelantului, sancțiunea amenzii aplicată prin procesul-verbal reprezintă o justă individualizare a răspunderii contravenționale, în raport cu criteriile stabilite de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001. Precizează că, prin procesul-verbal contestat s-a aplicat amenda în valoarea minimă prevăzută de lege și apreciază că există un raport corect de proporționalitate între gradul de pericol social concret al faptei săvârșite și sancțiunea aplicată de către agentul constatator și nu se impune înlocuirea acesteia cu avertismentul. Mai mult decât atât, prin obligarea contravenientului la plata unei amenzi se obțin rezultate mult mai bune în plan represiv și preventiv, decât prin aplicarea unui avertisment. Consideră că, în sentința atacată prima instanță nu a indicat care sunt elementele pertinente care să demonstreze lipsa de pericol social al faptei săvârșite. Aplicarea sancțiunii avertismentului nu poate constitui o facultate arbitrară a instanței de judecată. Schimbarea sancțiunii amenzii cu avertismentul ar trebui să aibă ca temei unele împrejurări excepționale care să circumstanțieze în mod esențial pericolul scăzut al faptei. Or, în cazul de față nu au fost prezentate de către petent și nici nu au fost indicate de către instanță astfel de împrejurări. Pe de altă parte, prin susținerile din cuprinsul plângerii contravenționale, petentul a căutat prin toate mijloacele să obțină anularea procesului-verbal de contravenție, fără a recunoaște fapta săvârșită. În aceste condiții, este evident că acesta nu conștientizează că a încălcat prevederile legale și nici pericolul social al faptei săvârșite. Apreciază că atitudinea petentului reprezintă un motiv în plus pentru menținerea sancțiunii amenzii.
În concluzie solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și schimbarea sentinței civile în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 10.07.2014 de către I.P.J. Harghita.
În drept își întemeiază apelul pe dispozițiile art. 466-480 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, petentul M. A. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.
În cadrul motivelor apreciază că, sentința apelată este o hotărâre corectă și legală, iar apelantul, prin declararea apelului, nu a arătat argumente, motive care ar indica admiterea apelului și schimbarea hotărârii Judecătoriei O. S..
Referitor la sancțiunea aplicată, arată că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ, ținând seama de gradul de pericol social concret al faptei, de împrejurările comiterii acesteia, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. S-au instituit, așadar, criterii generale și obligatorii ce trebuie avute în vedere atât de agentul constatator în momentul aplicării sancțiunii, cât și de instanța de judecată atunci când analizează legalitatea și temeinicia acesteia. Deși prin hotărârea atacată nu s-a înlăturat existența contravenției și vinovăția petentei, aspectele învederate de petentul și reținute de instanță din analiza materialului probator constituie totuși împrejurări ce relevă un grad de pericol social redus al contravenției săvârșite, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, lipsa producerii unor urmări, instanța de fond a apreciat în mod corect și legal că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului, potrivit art. 7 și art. 5 din O.G. nr. 2/ 2001.
În drept își întemeiază întâmpinarea pe prevederile art. 205, art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, art. 5, art. 7, și art. 21 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
Apelul este fondat.
Analizând cauza în limitele efectului devolutiv al apelului constată că hotărârea primei instanțe este criticată numai sub aspectul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a aplica sancțiunea avertismentului, prima instanță a reținut, în esență, că petentul intimat M. A. s-a conformat obligației de a înlătura bolovanii, este la prima încălcare a legislației rutiere în acest mod și a înțeles nevoia de a apela la organele de poliție.
Potrivit art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001, „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”. Gravitatea faptei se raportează, în mod necesar, la împrejurări anterioare sau concomitente săvârșirii ei, iar nu la împrejurări ulterioare cum este conduita intimatului de a înlătura bolovanii așezați în zona drumului public, avută în vedere de către prima instanță. Totodată, înțelegerea intimatului asupra obligațiilor sale intervenită ulterior comiterii faptei nu poate influența pericolul și gravitatea acesteia.
Lipsa antecedentelor contravenționale ale intimatului poate constitui, eventual, un element de individualizare a sancțiunii, nefiind însă un criteriu legal pentru aplicarea sancțiunii avertismentului. Tribunalul constată că aceste aspecte sunt evidențiate prin aplicarea cuantumului minim al amenzii contravenționale.
Fapta intimatului de a așeza bolovani în zona drumului public, cu încălcarea interdicțiilor legale exprese, prezintă pericol social prin prisma relațiilor sociale legate de circulația pe drumurile publice. fapta concretă sancționată în prezenta cauză prezintă pericolul social tipic avut în vedere de legiuitor. Tribunalul constată că nu au fost indicate elemente pertinente care să demonstreze lipsa de pericol social al faptei săvârșite. Aplicarea sancțiunii avertismentului nu este o facultate arbitrară a instanței de judecată. Limitele legale ale sancțiunii contravenționale pentru fapta petentului sunt obligatorii pentru instanța de judecată. Tribunalul consideră că numai unele împrejurări excepționale, care să circumstanțieze în mod esențial pericolul scăzut al faptei ar putea constitui temei pentru schimbarea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul I.P.J. Harghita, cu sediul în Miercurea C., .. 34, jud. Harghita împotriva sentinței civile nr. 2659 din 4 decembrie 2014 a Judecătoriei O. S..
Schimbă în tot sentința atacată. Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. A., CNP_, cu domiciliul în ./A, . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 10 iulie 2014 pe care îl menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2015.
Președinte Judecător
U. I. C. S. R.
Grefier
Șașcă M.-C.
Red. U.I.C./14.09.2015.
Primit: 14.09.2015.
Tehnored/id:15.09.2015.
Ex.4 /A.IM.
Jud. de fond: Malaiesiu G.R.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 546/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 491/2015.... → |
|---|
