Anulare act administrativ. Sentința nr. 1392/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1392/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 476/96/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
D.nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1392
Ședința publică din 16 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Banyai E.
Grefier: G. N. V.
Pe rol pronunțarea sentinței civile în cauza de contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamantul M. T. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect anulare act administrativ.
Fără citarea părților.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința din 2 septembrie 2015, dezbaterile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA,
Deliberând constată
Prin cererea înregistrată sub nr._, la data de 23 aprilie 2015, reclamantul M. T., domiciliat în com. Voșlăbeni, ..159 A, Județul Harghita, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul in București, ., Sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., Sector 5, a solicitat:
a)anularea Ordinului nr.307/30.01.2015 emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nelegal și netemeinic;
b)anularea Ordinului nr.534/09.03.2015, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea contestației formulată împotriva Ordinului nr. 307/30.01.2015, ca nelegal și netemeinic;
c)obligarea pârâților la stabilirea i acordarea, începând cu data de 10 februarie 2014, a salariului mai favorabil determinat prin raportare la salariul aferent funcției de specialist din cadrul DIICOT;
d)obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile salariate cuvenite și cele încasate efectiv începând cu data de 10.02.2014, drepturi ce vor fi actualizate în funcție de indicele de inflație existent la data punerii efective în executare a hotărârii judecătorești și penalități la această sumă pentru fiecare zi de întârziere față de scadență, pană în ziua plății, corespunzătoare majorărilor de întârziere percepute pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat.
În fapt, reclamantul arată că, începând cu data de 10.02.2014, prin Ordinul comun nr.343/C/10.02.2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(PICCJ) și nr.222/10.02.2014 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală(ANAF), în calitate de funcționar public, numit în funcția publică specifică de inspector antifraudă la Direcția de combatere a fraudelor din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, a fost detașat pe postul de specialist antifraudă în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita.
Astfel, cum rezultă din preambulul ordinului comun precizat, detașarea s-a făcut în temeiul prevederilor art.3 alin.(3) și art.4 alin.(11) și (12) din OUG nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) al OUG nr.74/2013, "în cadrul structurii centrale a Direcției generale antifraudă fiscală funcționează pe lângă structurile de prevenire și control Direcția de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare; în acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcții sunt detașați în cadrul parchetelor, în condițiile legii, pe posturi de specialiști"
Potrivit prevederilor art. 4 alin. (12) din OUG nr. 74/2013, "inspectorii antifraudă sunt detașați în interesul serviciului pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii detașării în funcție, cu acordul acestora. Pe perioada detașării inspectorii antifraudă beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege în cazul detașării"
Din textele actului normativ precizat rezultă fără putință de tăgadă următoarele aspecte:
1. detașarea inspectorilor antifraudă de la Direcția de combatere a fraudelor se face în cadrul parchetelor pe posturi de specialiști;
2. detașarea inspectorilor antifraudă se face în cadrul parchetelor în condițiile legii;
3. pe perioada detașării inspectorii antifraudă beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege în cazul detașării.
Potrivit art.4 alin.(1) din Protocolul încheiat între PICCJ Și ANAF - Direcția Generală Antifraudă Fiscală sub nr. 1684/C/28.11.2013, respectiv_/16.12.2013, "inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor își desfășoară activitatea prin detașare în cadrul parchetelor, pe posturi de specialiști economico-financiari"
Trecând la stabilirea drepturilor de natură salarială, începând cu data de 1 ianuarie 2015 pârâtul de rândul 1, în mod nelegal și netemeinic, a procedat la acordarea unor drepturi salariale afirmativ mai favorabile, respectiv cele aferente funcției de inspector antifraudă, astfel cum acestea ar fi fost stabilite prin anexele 1-18 parte integrantă din Ordinul nr.307/30.01.2015.
Aceste drepturi salariale au fost stabilite având în vedere următoarele prevederi legale:
Art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice: „în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată."
Art. 89 alin. (4), tezele I și II din Legea nr. 188/1999 - privind Statutul funcționarilor publici: "Pe perioada detașării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu "
Verificând modul de calculare a drepturilor salariale, a constatat că acestea au fost stabilite nelegal și netemeinic. Astfel a fost comparat: salariul de bază aferent funcției publice de inspector antifraudă cu drepturile salariale (salariul de bază plus sporuri) de care ar beneficia în cadrul Ministerului P. o persoană încadrată pe o funcție similară cu funcția publică de inspector antifraudă. Funcția similară a fost stabilită ca fiind cea de consilier.
Conform prevederilor legale privind detașarea menționate anterior, opțiunea pentru încadrarea salariala mai favorabilă se referă numai la salariu. Eventualele sporuri pentru condițiile de muncă de la locul de detașare se adaugă după ce a fost stabilit salariul mai favorabil și nu sunt incluse în acesta.
Cu privire la funcția de consilier în cadrul Ministerului P., stabilită ca fiind similară cu funcția publică de inspector; antifraudă, conform Ordinul nr. 1226/2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul încadrat în funcția de consilier are calitatea de funcționar public și își desfășoară activitatea în cadrul Departamentul economico-financiar și administrativ. Acest departament este condus de un manager economic, are în structură două servicii conduse de șefi serviciu și 4 compartimente. Serviciile din cadrul acestui departament au atribuții de salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare, investiții, achiziții publice și administrativ.
IInspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor, conform prevederilor art. 3 alin. (3), (4), (9) și (10), art. 4 alin. (14) din OUG 74/2013, sunt funcționari publici, sunt detașati în cadrul parchetelor pe posturi de specialiști economico-fmanciari, își desfășoară activitatea sub conducerea procurorilor și efectuează din dispoziția scrisă a procurorului de caz constatări tehnico-știintifice care constituie mijloc de probă conform art. 181 ind.1 din NCP. Totodată, inspectorii antifraudă acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni economico-financiare.
Având în vedere atribuțiile funcției publice generale de consilier care sunt cu totul diferite de cele ale funcției publice specifice de inspector antifraudă, consideră inadmisibilă stabilirea ca fiind similare cele două funcții.
Totodată, conform prevederilor art. 5 alin. (1), art. 10 alin. (2) și (3) din Legea 508/2004, a prevederilor art. 21 și art. 65 din Anexa I la Ordinul 1226/2009, DIICOT se încadrează cu specialiști în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii. Specialiștii au calitatea de funcționari publici, își desfășoară activitatea sub directa conducere a procurorilor și efectuează din dispoziția scrisă a procurorului de caz constatări tehnico-științifice care constituie mijloace de probă.
In concluzie, potrivit cadrului legal în vigoare, în calitate de inspector antifraudă, detașat în cadrul P.T. Harghita, îndeplinește aceleași atribuții cu ale specialistului DIICOT, numit pe o funcție publică, motiv pentru care apreciază că, pentru stabilirea drepturilor salariale mai favorabile, trebuie comparat salariul corespunzător funcției publice de inspector antifraudă cu salariul corespunzător funcției publice de specialist numit în cadrul DIICOT în baza Legii nr. 508/2004.
Aferent salariului mai favorabil, stabilit conform celor menționate anterior, apreciază că trebuie să i se calculeze sporurile specifice activității desfășurate (spor toxicitate, spor confidențialitate, etc.).
În apărare, pârâtul MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a depus întâmpinare (fila 19), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În esență, pârâta arată că în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți, prin ordin al procurorului - șef al Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul miniștrilor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru calificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală, conform art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, respectiv conform art. 10 din Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului P. a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările ulterioare.
Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au calitatea de funcționari publici și își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor din cadrul celor două direcții, având drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici, cu excepțiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 și în Legea nr. 508/2004. De asemenea, specialiștii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Salarizarea specialiștilor numiți la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face în conformitate cu art. 22 din Anexa VI Capitolul VIII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, de către procurorii șefi ai direcțiilor. Astfel, alineatul 1 al art. 22 prevede că salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilesc conform coeficientului de ierarhizare prevăzut la nr. crt. 1 din cap. I din Anexa VI la lege, iar în alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.
Salarizarea inspectorilor antifraudă, numiți în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală conform art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și detașați la parchete pe posturi de specialiști, se face de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013: " Personalul care ocupă funcții publice specifice în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcționarii publici".
Salariile inspectorilor antifraudă se stabilesc în conformitate cu prevederile din Anexa 1 - Capitolul 1 din Legea nr. 284/2010: Salarizarea funcționarilor publici.
Ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 307, emis la data de 30.01.2015 este un act administrativ cu caracter individual, legal și temeinic, emis în aplicarea Legii nr. 284/2010 - Lege - cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
In calitate de ordonator principal de credite, procurorul general este ținut să aplice reglementările legale în vigoare referitoare la reîncadrarea și salarizarea personalului din cadrul parchetelor. Ordinul atacat reprezintă un act administrativ emis în vederea executării în concret a legii. Prin acesta s-a organizat executarea și s-au realizat dispozițiile legii. Autoritatea publică emitentă nu poate ignora legea, a cărei organizare a executării și executare în concret trebuie să o realizeze. Cu alte cuvinte, între actul administrativ și lege există în mod necesar un raport de subordonare.
Art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, prevede: "Personalul care ocupă funcții publice specifice în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcționarii publici."
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice prevede Ia art. 5:
,,(1) în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituției autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția!autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.
(3) în cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010."
Art. 89 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare dispune: "Pe perioada detașării, funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu."
În aplicarea acestor texte de lege, având în vedere faptul că încadrarea reclamantului de către Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a făcut pe funcția publică de inspector antifraudă, gradul profesional principal și gradația 5 (corespunzătoare unei vechimi în muncă de peste 20 ani) s-a procedat la calculul drepturilor salariale de care beneficiază în cadrul Ministerului P. o persoană încadrată pe o funcție similară - consilier, gradul profesional principal și gradația 5, respectiv salariu total brut în cuantum de 2.955 lei (reprezentat de un salariu de bază brut de 2.668 lei și un cuantum al sporului pentru condiții deosebite de 287 lei).
Deoarece drepturile salariale stabilite de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - în cuantum de 4.247 lei - erau superioare celor de care ar fi beneficiat în calitate de funcționar public în cadrul Ministerului P., reclamantul și-a păstrat drepturile salariale.
Apreciază că instanța de fond nu poate dispune plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care M. P. - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Fondurile alocate Ministerului P. pentru plata drepturilor de personal au fost aprobate prin legea bugetului de stat, lege ce nu cuprinde un capitol distinct de cheltuieli pentru plata sumelor acordate de către instanță, astfel că acordarea ulterioară a unei sume de bani peste cea datorată - chiar reprezentând indicele de inflație - nu se justifică.
Imposibilitatea aplicării indicelui de inflație se datorează și faptului că, în conformitate cu dispozițiile art.14 alin.(2) din Legea nr. 500/2002 - privind finanțele publice, „nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acesta dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială".
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 29 alin.3 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, „cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată", iar potrivit art.47 „creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol".
Prin urmare, din dispozițiile legale precizate anterior reiese că angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.
Întrucât M. P. este o instituție bugetară, fondurile salariate sunt stabilite de legiuitor prin legea bugetului de stat. Din aceste motive, apreciază că obligarea pârâților la plata sumelor acordate de instanță ar reprezenta stabilirea în sarcina instituțiilor pârâte a unei obligații imposibile.
M. P. nu are alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege, plata sumelor reprezentând indicele de inflație putându-se face numai prin intervenția legiuitorului.
Deci, M. P. - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - reprezentat prin Procurorul General, în lipsa unei prevederi legale care să reglementeze materia actualizării drepturilor cu rata inflației nu are la dispoziție alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege.
Mai mult, apreciază că actualizarea conform indicelui de inflație apare ca un mijloc de constrângere, reprezentând pentru debitor o amenințare spre a-l determina să-și execute obligația asumată.
Prin urmare, pârâții nu pot fi ținuți să execute obligațiile de a face invocate de reclamant, eventuala obligare a acestora la plata acestor sume actualizate conform indicelui de inflație fiind lipsită de cauză juridică.
În drept, a invocat prevederile art. 205 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare (fila 23), prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Din documentele anexate cererii de chemare în judecată, se poate constata faptul că reclamantul a beneficiat cu ocazia detașării de condițiile cele mai favorabile, respectiv salarizarea superioară, iar aceasta realitate se poate verifica prin faptul că o persoana angajata pe o funcție similara în cadrul Ministerului P., respectiv grad profesional principal si gradația 5, este încadrată cu un salariu brut de 2955 lei, iar reclamantul este încadrat în cadrul A.N.A.F. cu un salariu de 4247 lei.
Salarizarea inspectorilor antifrauda, numiți în cadrul A.N.A.F. și detașați la parchete pe posturi de specialiști, se face in temeiul prevederilor art.4 alin.3 din O.U.G. nr.74/2013 care stipulează că: ,, personalul care ocupa funcții publice specifice în cadrul Direcției Generala Antifrauda fiscală, beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcționarii publici,” si in conformitate cu prevederile din Anexa 1 - Capitolul 1 din Legea nr.284/2010.
Mai învederează că Ordinul nr.307/30.01.2015, a cărui anulare o solicita reclamantul, este un act administrativ legal si temeinic, fiind emis în aplicarea legii nr.284/2010 - lege cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice.
Drepturile salariale de care beneficiază reclamantul cu ocazia detașării la P. de pe lângă Tribunalul Harghita, în calitate de specialist antifrauda au fost corect si legal stabilite iar în cauză nu s-a reținut si nu s-a dovedit ca Ministerul Finanțelor Publice ar fi prejudiciat, într-o formă sau alta, drepturile si interesele reclamantului și, ca atare, nu poate sa subziste în sarcina acestuia nicio obligație de despăgubire.
În drept, invocă prevederile legale la care a făcut referire in cuprinsul întâmpinării.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
Reclamantul, începând cu data de 10.02.2014, prin Ordinul comun nr.343/C/10.02.2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(PICCJ) și nr.222/10.02.2014 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală(ANAF), în calitate de funcționar public, numit în funcția publică specifică de inspector antifraudă la Direcția de combatere a fraudelor din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală, a fost detașat pe postul de specialist antifraudă în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita.
Încadrarea reclamantului la ANAF, s-a făcut pe funcția publică de inspector antifraudă, gradul profesional principal și gradația 5, corespunzător unei vechimi de 20 de ani.
Pe perioada de până la 3 ani a detașării, potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 74/2013 al.3 și al.12 personalul care ocupă funcții publice specifice în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcționarii publici și precum și de toate drepturile prevăzute de lege în cazul detașării.
Salarizarea inspectorilor antifraudă, numiți în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală conform art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și detașați la parchete pe posturi de specialiști, se face de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, în temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013: " Personalul care ocupă funcții publice specifice în cadrul Direcției generale antifraudă fiscală beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcționarii publici".
Salariile inspectorilor antifraudă se stabilesc în conformitate cu prevederile din Anexa 1 - Capitolul 1 din Legea nr. 284/2010: Salarizarea funcționarilor publici.
Potrivit art. 89 al.4 din Legea 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, pe perioada detașării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu.
De acest principiu, a beneficiat și reclamantul pentru că o persoana angajată pe o funcție similară în cadrul Ministerului P., respectiv grad profesional principal si gradația 5, este încadrată cu un salariu brut de 2955 lei, iar reclamantul este încadrat în cadrul A.N.A.F. cu un salariu de 4247 lei.
În fine, mai trebuie observat că, reclamantul a beneficiat de acest salariu încă de la început de când a fost detașat (10 Februarie 2014). Nu a contestat această încadrare și cu toate acestea după emiterea Ordinului nr.307/30.01.2015, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicită retroactiv, începând cu data detașării acordarea salariului aferent funcției de specialist DIICOT. Așadar, nici din acest punct de vedere acțiunea reclamantului nu este întemeiat.
În raport de considerentele expuse, salariul reclamantului a fost corect stabilit și prin urmare acțiunea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. T., CNP_, domiciliat în com. Voșlăbeni, ..159 A, Județul Harghita, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în București, ., Sector 5 și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., Sector 5.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul Harghita.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 Septembrie 2015.
Președinte
Banyai E.
Grefier
G. N. V.
Red. BE 06.10.2015
Dact.GV 06.10.2015
5 ex.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 491/2015.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 530/2015. Tribunalul... → |
|---|
