Anulare act administrativ. Sentința nr. 444/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 444/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 10288/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI F.
Ședința publică din 18 Februarie 2014
Președinte - A. P.
Grefier E. C.
Sentința nr. 444/ca
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant T. L. și pe pârât S. F. MUNICIPAL P., chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act administrativ RESTITUIRE TAXA AUTO.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 18.02.2014, când:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de contencios administrativ de față :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ /10.10.2013, reclamanta T. L. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun P., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea deciziei de calcul nr._/04.04.2012, obligarea pârâtei la restituirea taxei de emisii poluante achitată, în cuantum de 2403 lei si la plata dobânzii legale aferentă, de la data plătii si până la restituirea efectivă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a achiziționat un autoturism marca Ford tip Fiesta, fabricat în 1995, număr identificare WFOBXXGAJBSP98460, autoturism importat din Germania, pentru a îl înmatricula în România fiind obligată să achite taxa de emisii poluante impusă de L. nr. 9/2012. Ori, acest autovehicul a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene – Germania. În aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autoturismul în România, prin achitarea taxei de emisii poluante, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa de poluare fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE), art.124 alin. 2, 120 alin. 6 C. proc. fiscală, L. nr. 554/2004.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri.
Pârâta AFPM P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Totodată, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
La data 09.04.2012 cu chitanța . nr._, reclamanta a achitat la Trezoreria mun. P. taxa de emisii poluante pentru autoturismul Ford tip Fiesta, fabricat în 1995, număr identificare WFOBXXGAJBSP98460, provenit din Germania, în sumă de 2403 lei.
Instanța constată că acțiunea este întemeiată. Taxa plătită de reclamantă este taxă pentru emisii poluante reglementată de Legea 9/2012.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea 9/2012, obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*).
Deși aceste dispoziții legale pare a fi înlăturat caracterul necomunitar al normelor anterioare, ale OUG 50/2008, prin OUG 1/2012 dispozițiile art. 4 care înlăturau discriminările observate în vechea lege au fost suspendate până la 1.01.2013.
Or, potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).
În această privință, Curtea a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54).
Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Hotărârea Weigel, citată anterior, punctul 71, și Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).
Or, prin suspendarea aplicării art. 4 al.2, nici la data stabilirii taxei de emisii poluante și nici în prezent nu se percepe taxă cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat cumpărat din țară.
Instanța reține că taxa privind emisiile poluante este la acest moment discriminatorie față de împrejurarea suspendării dispozițiilor legale care permit aplicarea acestei taxe și la vehiculele naționale cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată nici una din taxele reglementate succesiv. Suspendarea aplicării art. 4 favorizează astfel vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajează, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.
Fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa de emisii poluante fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, prevederile L. nr. 9/2012 în forma în vigoare la 04.04.2012 fiind contrare dreptului UE, instanța va admite acțiunea, va dispune anularea deciziei de calcul nr._/04.04.2012, va obliga pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 2403 lei.
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea pârâtei la plata dobânzii fiscale, instanța va admite cererea, obligând pârâta la plata dobânzii fiscale de la data plății taxei, având în vedere cele statuate de CJUE la data de 18.04.2013 în Cauza C 565-11 I. v. România, respectiv că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. Ca atare nu vor fi aplicate disp. art. 124 raportat la art. 117 alin. 2 și art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003 coroborate cu art. 2 din Anexa la Ordinul nr. 1899/2004 al MFP pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
În privința cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu, instanța constată că taxa se calculează și se colectează, potrivit L. nr. 9/2012, de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta fiind motivul pentru care doar această autoritate are calitate procesuală pasivă în cauzele de acest tip.
Este adevărat că taxa astfel colectată se constituie în venit la Fondul pentru Mediu, dar aceasta nu înseamnă că între pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. P. și chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu există vreun raport juridic distinct. Instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire și revine în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros. Așadar, în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri de chemare în garanție, atât pârâta, cât și chematul în garanție nefiind altceva decât verigi ale aceluiași sistem, între ele neexistând nici o transmisiune de drepturi ori obligații, cu atât mai puțin una cu titlu oneros.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea de chemare în garanție.
Văzând și disp. art. 453 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea formulată de reclamanta T. L., cu domiciliul în ., jud. Iași, CNP_, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. P. (în prezent denumită S. F. Municipal P.), cu sediul în P., jud. Iasi
Dispune anularea deciziei de calcul nr._/04.04.2012
Obligă pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 2403 lei achitată cu titlu de taxă de emisii poluante și la plata dobânzii fiscale aferente acestei sume, calculată de la data plătii taxei – 04.04.2012.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. P. (în prezent denumită S. F. Municipal P.), în contradictoriu cu chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, sector 6.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 590 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se va depune la Tribunalul Iasi.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2014.
Președinte, Grefier,
A. P. E. C.
Red. P.A./tehnored. P.A/5 ex/18.02.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 237/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 424/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
