Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 357/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 357/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-03-2014 în dosarul nr. 1266/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 06 Martie 2014
Președinte - A. P.
Judecător I. D.
Judecător Mițică A.
Grefier E. C.
Decizia nr. 357/ca
Pe rol judecarea cauzei privind pe recurent I. IAȘI -S.P.R. și pe intimat P. D. D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată recursul formulat în termen. Constată competența materială și teritorială a tribunalului în soluționarea recursului.
Constatând recursul în stare de judecată și văzând că în cauză s-a solicitat judecata în lipsă, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr 3176 din 20.11.2013, pronunțată în ds_, a fost admisă plingerea formulata de petentul P. D. D. in contradictor cu intimat I. Iasi.
Se retin in considerentele sentinței următoarele împrejurări: „…Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 12.01.2013., petentul P. D. D., a fost sanctionat pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 102, alin. 3, lit. E, din O.U.G. 195/2002, constand in aceea ca la data de 12.01.2013, a condus autoturismul marca VW cu nr. de inmatriculare_ pe DE 583, iar la km 40 cu viteza de 104 km/h pe un sector de drum cu limita de viteza de 50 km/h.
Instanta procedand la verificarea indeplinirii acelor conditii de forma a caror nerespectare ar atrage nulitatea absoluta a procesului verbal de contraventie, se constata ca nu au fost incalcate prevederile cuprinse in OG nr. 2/2001.
Instanta are in vedere ca, prin natura lor, contraventiile la regimul circulatiei pe drumurile publice privind depasirea vitezelor maxime admise, nu pot fi constatate decat cu ajutorul unor mijloace tehnice de masurare, datele inregistrate de astfel de aparate fiind interpretate de catre agenti special instruiti in acest sens. Insa, apreciaza instanta, in analiza temeiniciei procesului verbal de contraventie, data fiind natura faptei sanctionate, se are in vedere si continutul materialului probator, intrucat fapta sanctionata nu putea fi constatata in mod direct si personal de catre agentul constatator, ci prin intermediul unui mijloc tehnic omologat.
In cauza de fata, intimatul I. Iasi a depus suportul CD cu scopul dovedirii contraventiei.
Din vizionarea CD-ului pus la dispozitie de catre intimatul I. Iasi, instanta constata ca imaginile radar au fost surprinse de pe sensul opus de deplasare, in conditii de semi-intuneric, astfel incat luminile aprinse ale autoturisemlor nu permit observarea placutelor de inmatriculare si nici chiar modelul acestora sau culoarea. Nici din cele doua fotografii depuse de catre intimat nu rezulta in vreun fel elemente de natura a se putea identifica autoturismul avut in vedere.
Instanta apreciaza ca inregistrarea radar ce sta la baza acuzarii petentului de savarsirea faptei contraventionale trebuie sa fie in masura sa ofere suficiente date in baza carora sa se poata constata, fara existenta vreunui dubiu, veridicitatea celor retinute in cuprinsul actului constatator, respectiv depasirea limitei legale de viteza. Fiind vorba despre un mijloc tehnic, datele furnizate de catre aparatul radar trebuie sa conduca in mod neechivoc la concluzia savarsirii faptei contraventionale, respectiv sa excluda orice interpretare din partea instantei.
Or, in cauza de fata, instanta apreciaza ca nu poate verifica veridicitatea celor retinute in procesul-verbal de contraventie, calitatea imaginilor radar nepermitand aceasta operatie.
In raport de cele aratate, acordand prioritate principiului in dubio pro reo, instanta apreciaza ca nu s-a facut in cauza dovada savarsirii de catre contravenientul petent a faptei savarsite, astfel incat plangerea urmeaza a fi admisa.…”
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat recurs Inspectoratul de Politie Judetean Iasi, solicitand admiterea acestuia ,modificarea in tot a sentintei si respingerea plingerii.
Astfel, in mod gresit a apreciat prima instanța ca in cauza organul constatator nu a dovedit savarsirea contraventiilor retinute in procesul verbal, probatoriul administrat certificand existența contravenției.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate, dar si din oficiu, prin raportare la prevederile art 304 ind 1 cpc ,Tribunalu retine:
Prin procesul verbal de contraventie, s-a retinut faptul că la data de 12.01.2013., petentul P. D. D., a condus autoturismul marca VW cu nr. de inmatriculare_ pe DE 583, iar la km 40 cu viteza de 104 km/h pe un sector de drum cu limita de viteza de 50 km/h.
Retine Tribunalul faptul ca potrivit mentiunilor procesului verbal de contraventie fapta nu a fost constatată prin propriile simturi de agentul constatator, ci a fost inregistrata cu ajutorul aparatului radar montat pe autospeciala cu numar de inmatriculare MAI_.
Faptul că recurentul a inteles sa depuna in instanta o copei a inregistrarii contraventiei, din analiza careia nu reiese cu claritate nici marca si nici numarul de inmatriculare al autoturismului care a fost inregistrat circuland cu viteza de 105 km/h, conduce catre inlaturarea prezumtiei de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul verbal de contraventie .
Astfel, se retine de instanta faptul ca procesul verbal reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A. împotriva României din 4 octombrie 2007). În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința acestei prezumții și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, instanța reține că pentru ca prezumția de temeinicie a procesului verbal să acționeze este necesar ca fapta reținută în sarcina petentului să fie constatată personal de către agent. Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară.
Față de criteriile anterior precizate, reținând că fapta reținută în sarcina petentului nu a fost constatată personal de către agentul intimatei, instanța apreciază că procesul verbal contestat nu se bucură de prezumția de temeinicie recunoscută actelor administrative si in lipsa oricaror probatorii de natura a dovedi savarsirea contraventiei, solutia ce se impune este de admitere a plingerii si pe cale de consecinta anularea procesului verbal .
În consecință, în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins, solutia primei instante urmand a fi mentinuta .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I. Iași împotriva sentinței civile nr.3176/20.11.2013 pronunțată de Judecătoria P., sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2014
Președinte, A. P. | Judecător, I. D. | Judecător, Mițică A. |
Grefier, E. C. |
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 349/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 614/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
