Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 626/2014. Tribunalul IAŞI

Cu ocazia constatărilor la fața locului s-au efectuat fotografii (f.18-20 dosar).

Examinând, așadar, cu prioritate legalitatea procesului-verbal de contravenție, prima instanță constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.15 și urm. din O.G. nr.2/2001, că actul a fost încheiat de un agent constatator competent, împuternicit prin dispoziția Primarului M. Iași, nr.2902/2009, așa cum rezultă din mențiunile sale, că P. Mun Iași are calitatea de agent constatator conform art.5 alin.2 din OG nr.2/2001, iar în conformitate cu dispozițiile 61 alin.3, art.63 alin.1 lit.e) din Legea nr.215/2000 acesta a delegat atribuția constatării și sancționării contravenției, prin dispoziția menționată în actul de sancționare.

A mai constatat instanța de fond că procesul verbal cuprinde mențiunile necesare individualizării persoanei juridice trase la răspundere contravențională respectiv denumirea, codul unic de înregistrare și numărul de înregistrare în registrul comerțului precum și sediul persoanei juridice care, astfel cum arată petenta, este o unitate de interes public a muncipiului Iași, neindicarea reprezentantului legal al acesteia nefiind de natură să atragă nulitatea actului de sancționare. De asemenea, s-a reținut căactul de sancționare cuprinde o descriere suficientă a faptei reținută în sarcina petentei - faptă omisivă constând în nerespectarea obligației de a reface carosabilul afectat ca urmare a lucrărilor de execuție care intraă în sfera sa de activitate, că este indicat actul normativ în temeiul căruia a fost stabilit caracterul contravențional al faptei și temeiul aplicării sancțiunii respectiv dispozițiile HCL nr.133/2009 modificat prin HCL nr.467/2009 și sunt, de asemenea, menționate data, ora și locul constatării faptei (15.07.2013, orele 08.30, . mun Iași), fiind aplicată și semnătura agentului constatator.

Văzând dispozițiile art.17 din O.G. nr.2/2001, judecătorul fondului a reținut faptul că în privința procesului verbal dedus judecății, nu este incidentă niciuna din cauzele de nulitate ce ar putea fi constatată din oficiu, găsind neîntemeiate toate criticile de nelegalitate aduse de petentă procesului verbal.

Sub aspectul temeiniciei actului de sancționare prima instanță a reținut că în măsura în care cuprinde constatările nemijlocite ale agentului constatator, procesul verbal de contravenție, întocmit cu respectarea exigențelor de formă cerute de lege, se bucură de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, prezumție legală care conferă actului de sancționare forță probantă prin el însuși.

În cursul soluționării plângerii, arată prima instanță, dreptul petentei la combaterea prezumției de adevăr a actului de sancționare a fost respectat, aceasta fiind înștiințată în cursul procedurii scrise, de regularizare a plângerii formulate, cu privire la obligația de a indica și să prezenta mijloacele de probă în apărare, însă fără rezultat (f.6,7 ds).

Judecătorul fondului a apreciat că, în cauză, starea carosabilului la data constatării abaterii este un aspect constatat personal de agentul intimatei cu propriile simțuri fiind în plus susținută prin mijloace suplimentare de probă, respectiv planșe fotografice efectuate cu ocazia constatărilor la fața locului din care rezultă afectarea zonei în discuție, fapt că gropile rezultate au doar acoperite cu materialul rezultat în urma săpăturilor, fără a fi refăcut covorul asfaltic (f.18-20 dosar). În plus, instanța a apreciat că actul sancționator este susținut de intimat și prin mijloace suplimentare de probă, respectiv planșe fotografice datând din 10.06.2013 (f.21-28 ds) din care rezultă fără putință de tăgadă intervenția anterioară a petentei în carosabil precum și adresa din 10.06._, având ca destinatar . Iași prin care petenta făcea o comandă fermă de reparație ca urmare a intervenției în zonă, fapt ce rezultă din copia acestei comunicări depusă la dosarul cauzei de intimat(f.17 dosar). Cu toate acestea la data controlului, a apreciat prima instanță, măsurile necesare refacerii covorului asfaltic nu fuseseră luate, iar petenta nu a dovedit că a întreprins vreo acțiune efectivă pentru a asigura îndeplinirea obligației sale legale.

Petenta, nu a negat faptul că are calitatea de administrator al rețelei de utilități, nici faptul că în exercitarea obiectului său de activitate intervine pentru lucrări de reparație, întreținere, la rețeaua de apă-canal, însă a susținut că vinovăția acesteia nu a fost dovedită cu certitudine.

Judecătorul investit în primă instanță a apreciat, însă, că probele anterior analizate combat apărările petentei și dovedesc dincolo de orice dubiu faptul că aceasta a intervenit în carosabil în exercitarea obiectului său de activitate precum și faptul că la data constatării contravenției, carosabilul grav afectat de aceste intervenții nu a fost refăcut.

Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată și a menținut procesul verbal contestat ca fiind legal și temeinic întocmit, apreciind că sancțiunea aplicată este aptă să asigure scopul preventiv și educativ urmărit prin coerciția de ordin pecuniar a petentei din cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, petenta S.C. APAVITAL S.A., criticând-o pentru nelegalitate.

Apelantul a invocat împrejurarea că instanța a apreciat în mod greșit asupra motivelor de nulitate absolută ale procesului verbal. Astfel, procesul verbal este nul întrucât este încheiat de o structură funcțională fără personalitate juridică – Primăria M. Iași, agentul constatator neacționând în numele M. Iași. De asemenea, procesul verbal este nul întrucât nu cuprinde data săvârșirii faptei care este importantă deoarece, în art. 2.5 din Regulamentul de refacere a domeniului public al M. Iași „se prevede obligația de refacere a carosabilului în 5 zile”. Un alt motive de nulitate injust apreciat de prima instanță este cel privitor la lipsa articolului în care încadrează juridic fapta.

În drept, sunt invocate dispozițiile art. 466-482 N.C.P.C.

În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1 pct.2 teza aIIa N.C.P.C., apelanta a solicitat judecata cauzei și în lipsa reprezentanților săi legali.

Intimatul P. M. Iași a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea soluției primei instanțe ca fiind temeinică și legală.

Intimata, față de motivele invocate în întâmpinare, arată că faptul că în antet a fost trecută „Primăria” și nu primarul, nu echivalează cu împrejurarea că această structură funcțională ar fi încheiat procesul-verbal, agenții constatatori făcând parte din aparatul de specialitate care duce la îndeplinire atribuțiile în activitatea a Primarului.

Intimata apreciază că toate celelalte motive invocate ar fi putut atrage, cel, mult nulitatea relativă a procesului verbal, în condițiile dovedirii unei vătămări și că apelanta nu este la prima abatere de acest gen.

În drept, sunt invocate dispozițiile art. 205-208 N.C.P.C.

În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1 pct.2 teza aIIa N.C.P.C., intimata a solicitat judecata cauzei și în lipsa reprezentanților săi legali.

În apel nu au mai fost administrate probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține că apelul este nefondat, sentința Judecătoriei Iași fiind legală și temeinică

Apelantul a criticat sentința primei instanțe sub aspectul legalității și temeiniciei, arătând că instanța nu a soluționat în mod just motivele de nulitate ale procesului verbal de contravenție seria_/15.07.2013 invocate la fond, respectiv:

- procesul verbal este nul întrucât este încheiat de o structură funcțională fără personalitate juridică – Primăria M. Iași, agentul constatator neacționând în numele M. Iași;

- procesul verbal este nul întrucât nu cuprinde data săvârșirii faptei

- procesul verbal este nul întrucât nu cuprinde articolul în care încadrează juridic fapta

În ceea ce privește primul motiv invocat, instanța reține că prima instanță a reținut în mod corect că actul este încheiat de către un agent constatator competent, împuternicit prin dispoziția Primarului M. Iași, nr.2902/2009, așa cum, de altfel, rezultă din actul de sancționare.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nulitate invocat, instanța reține că lisa datei efectuării intervenției în carosabil nu este o mențiune care să conducă la nulitatea absolută a procesului verbal contestat. În măsura în apelanta petentă a apreciat că a fost sancționată anterior împlinirii termenului de 5 zile pus la dispoziție de 2.5 din Regulamentul de refacere a domeniului public al M. Iași aceasta a avut posibilitatea de a dovedi, prin probe, situația contrară – respectiv aceea că de la data intervenția în carosabil și până la data constatării faptei s-au scurs mai puțin de 5 zile. Or, petenta nu a produs o asemenea probă, însă intimata, prin adresa de la fila 17 dosar fond a dovedit cel puțin împrejurarea că intervenția în carosabil a fost programată pentru data de 10.06.2013, dată în raport cu care dispozițiile art. 2.5 din Regulamentul de refacere a domeniului public al M. Iași sunt respectate.

De asemenea, este neîntemeiat și ultimul motiv de nulitate invocat – din chiar mențiunile procesului verbal reținându-se ca temei al aplicării sancțiunii dispozițiile art. 3.2 din HCL nr.133/_ modificat prin H.C.L. nr.467/2009

Cum, prin cererea de apel nu au fost formulate alte motive cu excepția celor analizate, pentru considerentele de mai sus, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 480 C. Proc. Civ., urmează a respinge apelul declarat de petenta . sentinței civile nr._ din 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează, apreciind-o ca temeinică si legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de . sentinței civile nr_ din 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22.10.2014.

RED/TEHNEREDACTAT ZLO – 12.12.2014 – 5 EX.

JUD FOND D. C. E.