Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 361/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 361/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 15051/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 29 Mai 2014
Președinte - I. D.
Judecător A. T.
Grefier L. A.
DECIZIE Nr. 361CA/2014
Pe rol judecarea apelului privind pe apelant . pe intimat M. IAȘI-PRIN PRIMAR -DIRECȚIA TEHNICĂ ȘI INVESTIȚII, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: verificând din oficiu competența cf. disp. art 131NCPC, instanța constată că este competentă în soluționarea prezentei cauze și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă reține apelul spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față,
Prin sentința civilă nr._/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta . contradictoriu cu intimatul Primarul Mun. Iași, împotriva procesului-verbal de contravenție nr._/22.04.2013 încheiat de Serviciul Reglementări Transporturi Urbane din cadrul Direcției Tehnică și Investiții a Primăriei Mun. Iași.
Pentru a se pronunța astfel a reținut Judecătoria următoarele aspecte:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr._/22.04.2013 petenta a fost sancționată contravențional cu o amendă în cuantum de 2500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2.5 din Regulamentul de refacere a domeniului public al Mun. Iași, aprobat prin HCL nr. 133/2009, constând în aceea că nu și-a respectat obligația de refacere a carosabilului afectat de intervențiile sale la rețaua de apă canalizare îngropată în infrastructura ., intersecție cu . mun. Iași.
Instanța, analizând procesul-verbal de contravenție atacat, constată că, din punct de vedere al formei, acesta întrunește cerințele legale, neexistând nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, care ar atrage anularea procesului-verbal și care pot fi invocate din oficiu de către instanță. Dintre atributele de identificare a contravenientului doar indicarea denumirii și sediului persoanei juridice sunt menționate de art. 17 din OG nr. 2/2001 printre mențiunile a căror lipsă e sancționată cu nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție.
Fapta reținută în sarcina petentei este o contravenție continuă, întrucât încălcarea dispozițiilor legale persistă în timp. În consecință, prin coroborarea dispozițiilor art. 13 alin. 2 prima teză cu cele ale art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța învederează că în cazul acestor contravenții nemenționarea datei săvârșirii faptei nu poate determina anularea procesului-verbal de contravenție.
Instanța apreciază că fapta a fost suficient descrisă în procesul-verbal de contravenție.
Petenta susține, în plângere, că nu se poate stabili faptul că ea a fost autoarea intervențiilor asupra carosabilului, indicate în actul constatator al contravenției, întrucât există și alte persoane care efectuează astfel de intervenții. Însă, prin autorizația de construire nr. 322/23.04.2012 (f.21) s-a autorizat efectuarea lucrărilor de construire în vederea modernizării rețelei de alimentare cu apă pe mai multe străui din mUn. Iași, inclusive . autorizație de construire confirmă faptul că intervențiile asupra carosabilului efectuate pe P. M., intersecție cu . realizate de petentă, acesteia revenindu-i și sarcina de a readuce carosabilul la starea anterioară efectuării intervențiilor. Petenta nu a făcut dovada că și-ar fi îndeplinit această obligație. Obligația ce revenea petentei este una de rezultat, petenta având responsabilitatea alegerii modalității în care întelege să aducă la îndeplinbire această oligație, precum și a alegerii partenerilor contractuali. În Regulamentul de refacere a domeniului public al Mun. Iași se specifică faptul că obligația de a reface carosabilul cade în sarcina administratorului rețelei de utilități, chiar în situația în care refacerea domeniului public s-a contractat cu o firmă specializată.
Desigur că și alte personae ar fi putut efectua intervenții asupra carosabilului dar, atât timp cât există certitudinea că petenta a efectuat și ea astfel de intervenții și nu a probat că ar fi readus carosabilul la starea anterioară, se naște o prezumție puternică în sensul că lucrările menționate în procesul-verbal de contravenție și expuse în planșele foto depuse de intimat au fost realizate de petentă. Petenta nu a răsturnat această prezumție. În consecință, instanța apreciază că în mod corect s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2.5 din Regulamentul de refacere a domeniului public al Mun. Iași.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, având în vedere criteriile de individualizare a sancțiunii contravenționale prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, de faptul că petenta a mai fost sancționată anterior pentru fapte similare, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată.
Având în vedere ansamblul celor anterior expuse, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea petentei împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/22.04.2013, încheiat de intimat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, petenta .-o pentru nelegalitate, susținând că, potrivit jurisprudentei CEDO în materie contraventională, beneficiază de prezumtia de nevinovătie, cel ce trebuie să facă dovada faptei si a persoanei care a comis-o fiind organul constatator. Or, nu rezultă fără putintă de tăgadă că cea care a efectuat lucrările, mai ales că nu este ea singura unitate care detine retele îngropate.
În drept, au fost invocate disp. art. 304 pct. 9 si 304 indice 1 C. Proc. Civ.
Intimata Primăria mun. Iasi a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelluiui.
În sustinerea pozitiei sale procesuale, intimata a arătat că obligatia de refacere a carosabilului cade în sarcina administratorului retelei de utilităti, inclusiv în situatia în care interventia la retelele îngropate s-a făcut de către o persoană fizică/juridică delegată de către detinătorul de utilităti, ori în situatia în care refacerea domeniului public afectat s-a contractat cu o firmă specializată. S-a mai învederat că petenta nu este la prima abatere de acest gen.
În apel nu au mai fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel, tribunalul reține că apelul este nefondat, sentința Judecătoriei Iași fiind legală și temeinică.
Astfel,prima instanță a apreciat în mod legal că procesul-verbal întrunește condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de OG nr. 2/2001, precum și că petenta- apelantă a comis fapta și nu există vreo cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale.
Procesul-verbal cuprinde data, locul comiterii contravenției, numele contravenientului, descrierea faptei, astfel încât să fie permis controlul judiciar în ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție. O detaliere mai amănuntită a faptei nu era necesară, agentul constatator consemnând explicit că pe . nu s-a refăcut carosabilul în urma unei interventii a petentei la reteaua îngropată.
Cu referire la temeinicia procesului-verbal, Tribunalul reține că din perspectiva jurisprudenței CEDO în materia prezumției de nevinovăție, sub aspectul probei, art. 6 paragraful 2 din Convenție nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (cauza Sabiaku c. Franței, hotărârea din 07.10.1988). Prin reglementarea acestor prezumții, statele trebuie să respecte cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit.
Așadar, prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în cauză, ca act administrativ având valoarea unui înscris autentic (fiind întocmit în conformitate cu prevederile art. 1171 C. Civ., fapta fiind constatată personal de agentul constatator), nu este, per se, contrară dispozițiilor art. 6 par. 2 din Convenție. Autorului contravenției i se asigură fără nicio îngrădire dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea acestui proces-verbal, iar într-o astfel de situație este firesc ca el să dovedească nelegalitatea ori netemeinicia procesului-verbal.
Aceasta nu înseamnă o răsturnare a sarcinii probei, ci aplicarea principiului general potrivit căruia cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Or, în speță petenta-recurentă nu a dovedit o situație de fapt contrară celei retinute de agentul constatator, nesolicitând administrarea de probe în contradovada celor prezentate de organul constatator (planse foto, înscrisuri ce atestă efectuarea de către petentă în acea perioadă a unor lucrări pe . ).
Față de împrejurarea că procesul-verbal încheiat în cauză se bucură se prezumția de temeinicie recunoscută actelor administrative, prezumție ce poate fi calificată ca prevăzută de lege, în sensul în care CEDO îl dă acestui concept (hotărârea A. c. României din 04.10.207), întrucât este unanim acceptată de doctrina de specialitate și de practică, văzând că recurenta-petentă nu a răsturnat această prezumție relativă, tribunalul constată că sentința recurată este legală sub acest aspect.
Cât privește sancțiunea principală aplicată petentului, tribunalul constată că aceasta a fost corect individualizată de agentul constatator, în temeiul dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, ținându-se cont de împrejurarea că petenta a mai fost sancționată anterior pentru fapte similare.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul urmează a respinge apelul declarat de petenta . a menține sentința apelată, ca temeinică și legală
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge apelul declarat de petenta . sentinței civile nr12722/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2014
Președinte, I. D. | Judecător, A. T. | |
Grefier, L. A. |
Red./tehn. - 4 ex . Jud. I.D.
Jud. fond - P. Ș. A.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 1027/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 368/2014.... → |
|---|
