Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001. Sentința nr. 1159/2014. Tribunalul IAŞI

Sentința nr. 1159/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 15-05-2014 în dosarul nr. 11202/99/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 15 Mai 2014

Președinte - A. T.

Grefier L. A.

Sentinta Nr. 1159 CA /2014

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant B. F. și pe pârât R.A. A. IAȘI REPREZENTATĂ DE B. M., având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier Î. pentru pârât, lipsă fiind reclamantul.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: în cf. cu disp. art 131 NCPC instanța se constată competentă în soluționarea cauzei și acordă cuvântul părților asupra excepțiilor inadmisibilității acțiunii și tardivității formulării acțiunii invocate de pârât prin întâmpinare.

Consilier Î. pentru pârât solicită admiterea excepțiilor invocate având în vedere motivele invocate pe larg în conținutul întâmpinării, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică.

Instanța reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de contencios administrativ de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._/99/05.11.2013 reclamantul B. F., ]n calitate de redactor sef al cotidianului Bună Ziua Iasi a chemat în judecată pe pârâta RA A. Iasi, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate refuzul pârâtei de a-i comunica acte de inters public.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin cererea din 08.04..2013, a solicitat pârâtei o . informații, ce se încadrează în categoria informațiilor stabilite de lege ca fiind de interes public, informații referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică către ..R.L., solicitarea fiind făcută în calitatea pe care o deține, de redactor-șef al cotidianului „Bună Ziua Iași".

Neprimind răspuns în termenul legal, a fost delegat redactorul V. R. pentru a depune diligente în continuare în vederea obtinerii informatiilor solicitate, acesta reclamând la Consiliul Judetean Iasi atitudinea conducerii pârâtei. În urma aceste reclamatii, la data de 02.10.2013 s-a primit o adresă semnată de administratorul executiv al RA A. IASI, M. B., prin care se comunică faptul că cererea nr. 188/08.04.2013 a fost clasată deoarece s-a constatat că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de L. nr. 544/2001, art. 6, fără alte explicatii.

În drept, au fost invocate dispozițiile L. nr. 544/2001.

Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar în copie, înscrisuri.

Pârâta R.A.A. IASI a formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii instituită de art. 21 din L. nr. 544/2001. Totodată, cererea ar fi inadmisibilă pentru că pârâta nu si-a exprimat un refuz asupra solutionării cererii, adresa fiind clasată pentru neîndeplinirea conditiilor art. 6 din L. nr. 544/2001, necontinând numele si prenumele persoanei solicitante.

A mai fost invocată exceptia tardivitătii actiunii, în raport de dispozitiile art. 22 raportat la art. 7 din L. nr. 544/2001, tinându-se cont de data cererii initiale – 08.04.2013.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată.

În contradovada acțiunii, pârâta a înaintat la dosar, în copie, înscrisuri.

La termenul de judecată din 15.05.2014 instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității si exceptia tardivitătii actiunii, invocate de pârâtă.

Analizând actele și lucrările dosarului, asupra excepțiilor ridicate de pârâtă, instanța reține următoarele:

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, instanța constată că este neîntemeiată. Astfel, textul citat de aceasta, art. 21 din L. nr. 544/2001, care prevede la alin. 2 posibilitatea depunerii reclamatiei la conducătorul institutiei publice în termen de 30 de zile de la luarea la cunostintă de către persoana lezată a refuzului explicit sau tacit al angajatului desemnat al acelei institutii publice de aplicare a prevderilor L. nr. 544/2001 nu este incident în speta de fată, reclamantul B. F., redactor sef al cotidianului local BUNĂ ZIUA IASI plângându-se de refuzul institutiei publice RA A. IASI a a solutiona cererea formulată la 08.04.2013, iar nu de conduita unui anume angajat al institutiei publice pârâte.

Al doilea motiv de inadmisibilitate invocat, constând în aceea că nu ar fi vorba de un refuz nejustificat de comunicare a informatiilor de interes public, în fapt intervenind clasarea cererii reclamantului este vădit nefondat. Imprejurarea că a intervenit clasarea cererii, necomunicată decât în octombrie 2013 reclamantului, pentru o pretinsă nerespectare a dispozitiilor art. 6 din L. nr. 544/2001 (în conditiile în care, retine instanta, cererea depusă la dosar este conformă acestor norme, putând fi identificat cu usurintă solicitantul în persoana cotidianului BUNĂ ZIUA IASI, cu toate datele de identificare mentionate în antet) nu conferă inadmisibilitate cererii reclamantului, acesta solicitând instantei să constate, în temeiul art. 22 raportat la art. 15 din L. nr. 544/2001, că nu s-a răspuns în termen de către pârâtă cererii datată 08.04.2013.

Potrivit art 7 din Legea 544/2001: „ (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile..

De asemenea, potrivit dispozițiilor art 22 alin 1 din L 544/2001 „ (1) In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plângerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7..”;

Aceste termen, edictat de art. 7 din L. nr. 544.2001, este de 10 zile, sau, după caz de 30 de zile de la înregistrarea solicitării de comunicare informatii de interes public, în raport de complexitatea, dificultatea, volumul lucrărilor de documentare si de urgenta solicitării. Cu toate acestea, despre comunicarea unui răspuns în termen de 30 de zile, solicitantul trebuie informat în termenul initial mentionat, de 10 zile.

Or, cererea reclamantului de comunicare a informatiilor de interes public constînd în contractele de achizitie incheiat cu Aeroportului Iasi a fost formulată la data de 08.04.2013, dată de la care a început să curgă termenul maxim de 30 de zile instituit de art. 7. Ulterior, de la 08.05.2013 a început să curgă pentru reclamantul petent termenul de decădere de 30 de zile instituit de art. 22 pentru formularea actiunii, plângerea prealabilă nefiind necesară, legiuitorul instituind calea actiunii directe în contencios administrativ. Termenul pentru introducerea actiunii a expirat la data de 08.09.2013, ultima zi în care mai putea fi introdusă în termen cererea.

Imprejurarea că parata a, răspunzând solicitării reprezentantului BUNĂ ZIUA IASI, privind stadiul solutionării cererii, a comunicat că cererea a fost clasată nu echivalează cu o repunere a reclamantului în termenul de 30 de zile de introducere a actiunii, procedura prealabilă, astfel cum s-a arătat anterior, nefiind obligatorie în litigiile întemeiate pe L. nr. 544/2001.

Este adevărat că, accesul liber si neîngradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei însă, acest acces nu este unul total, suferind și restricții, expres prevăzute de lege.

Excepția tardivității – este fondată urmand a o admite.

Așa după cum s-a arătat mai sus, reclamația administrativă prevăzută de art. 21 alin 2 este facultativă, aspect ce rezultă pe de o parte, din formularea textului „se poate depune reclamatie” iar pe de altă parte, din prevederile tezei finale a alin 1 din art. 22 care se referă expres la termenele prevăzute de art. 7 din lege.

Astfel, potrivit prevederilor art. 22 alin 1 coroborate cu dispozițiile art. 7 alin 1 din Legea nr. 544/2001, dreptul la acțiune se naște la expirarea termenelor de 10 zile sau 30 de zile, de la solicitarea informațiilor de interes public.

În speță se constată că reclamantul s-a adresat pârâtei cu o cerere de comunicare a unor informații apreciate de interes public la data de 08.04.2013.

Ulterior, la 12 septembrie 2013, redactorul V. R. a formulat plângere administrativă ( fila 8) iar acțiunea în contencios administrativ, fundamentată pe prevederile art.22 din Legea nr.544/2001.

În aceste condiții, raportat la data depunerii cererii la pârâtă și la împrejurarea că aceasta avea obligația de a răspunde într-un termen de maxim 30 zile, acțiunea formulată de reclamant este tardivă. Nu se poate reține că reclamația administrativă depusă la o dată ulterioară la pârâtă și care ar conduce la modificarea momentului de la care curge termenul prevăzut de art.22 din lege deoarece, din coroborarea textelor legale incidente respectiv art.7 și 22 din Legea nr 544/2001 rezultă că termenul pentru depunerea acțiunii în contencios administrativ se calculează strict în raport de cererea de solicitare a informațiilor de interes public, adică la data de 22 iulie 2013.

De altfel, acest lucru a fost statuat ș de către Curtea Constituțională care, prin decizia nr. 912/23 iunie 2009 arată: „Curtea observă că, pentru a se putea adresa instanței competente să îi soluționeze plângerea, persoana lezată nu trebuie să dovedească în vreun fel nici că a făcut reclamație administrativă conform art. 21 din lege, nici că această reclamație a fost soluționată. Din toate acestea se desprinde concluzia că nu se poate reține nesocotirea dispozițiilor art. 21 din Constituție ori a celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În plus, în ipoteza în care, în urma cercetării administrative, reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul transmis persoanei lezate va conține, pe lângă menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat, și informațiile de interes public solicitate inițial, ceea ce, în principiu, ar duce la lipsa de interes a declanșării controlului pe calea contenciosului administrativ

În același sens este și practica judiciară în materie, din care amintim Curtea de Apel Cluj - Secția Comercială, de C. Administrativ și Fiscal, decizia civilă nr. 1884/22.09.2008, Curtea de Apel București - Secția VIII-a C. Administrativ și Fiscal, decizia civilă nr. 169/18 ianuarie 2010

Nu în ultimul rând, instanța are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (cazul Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat de asemenea că, art. 6 alin. 1 din Convenție garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanța sa-i determine drepturile si obligațiile civile, respectiv „ dreptul la un tribunal”, din care dreptul de a se adresa unei instanțe in materie civila nu constituie decât un aspect .

Astfel cum reiese din jurisprudența sa constantă: „ « dreptul la un tribunal » nu este absolut. Se pretează la limitări, deoarece comandă prin însăși natura sa o reglementare a Statului care are dreptul de a alege mijloacele de utilizat în acest scop. În acest sens, Curtea reamintește că nu a exclus niciodată că interesele bune administrări a justiției pot justifica impunerea unei restricții financiare accesului unei persoane la un tribunal și „ .. limitarea accesului la un tribunal nu se conciliază cu articolul 6 § 1 citat mai sus decât dacă tinde să aibă un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat”, astfel că prin neacordarea unui apărător din oficiu recurentului, nu se limitează dreptul acestuia de acces la un tribunal ( cauzele cauza Golder c. Marea Britanie, Stubbings c. Marea Britanie, Tolstoy-Miloslavsky împotriva Marii Britanii Kreuz împotriva Poloniei).

Pentru aceste, instanta va respinge excepția inadmisibilității acțiunii, va admite excepția tardivității formulării acțiunii și va respinge ca tardivă acțiunea formulată de reclamantul B. F., în calitate de redactor șef al Cotidianului Bună Ziua Iași în contradictoriu cu pârâta RA A. IAȘI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă.

Admite excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de pârâtă.

Respinge ca tardivă acțiunea formulată de reclamantul B. F., în calitate de redactor șef al Cotidianului Bună Ziua Iași, cu domiciliul ales la sediul redacției cotidianului Bună Ziua Iași din Iași, Calea Chișinăului nr. 22, clădirea Teba Industries, parter, CNP_, în contradictoriu cu pârâta RA A. IAȘI, cu sediul în Iași, . nr. 34, CUI_, reprezentată prin B. M..

Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se va depune la Tribunalul Iasi.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 mai.2014.

Președinte,

A. T.

Grefier,

L. A.

Red/tehnored TAM 4 ex, 22.05.2014

L.A. 21 Mai 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001. Sentința nr. 1159/2014. Tribunalul IAŞI