Obligaţia de a face. Sentința nr. 2333/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2333/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 5078/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 02 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – Mițică A.
Grefier – I.-P. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2333 C.A.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant N. M. și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect obligația de a face RESTITUIRE TAXĂ AUTO + DOBÂNDĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 25.11.2014 și apoi, din aceleași motive pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Deliberînd asupra cauzei de contencios administrativ de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la numărul de mai sus, reclamantul N. M. a solicitat, în contradictor cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Județului Iași -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, restituirea taxei de poluare achitată în cuantum de 2671 lei, plata dobanzii aferente acestei sume si a cheltuielilor de judecata .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism second hand ,iar, pentru a-l înmatricula în România, a fost obligat să achite taxa de poluare impusă de OUG nr. 50/2008.
Ori, acest autovehicul a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene. În aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autoturismul în România, prin achitarea taxei de poluare, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa de poluare fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE), art.124 alin. 2, 120 alin. 6 C. proc. fiscală, L. nr. 554/2004.
În apărare, pîrîta a solicitat respingerea acțiunii, susținînd, în esență, că OUG nr. 50/2008 nu contravine dreptului comunitar, fiind emisă în vederea asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte de îmbunătățire a calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu.
Parata a formulat si cerere de chemare in garantie, in contradictor cu Administratia F. pentru Mediu.
Chematul in garantie Administratia F. pentru Mediu nu a formulat intampinare.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri, în raport de care se constată că cererea acestuia este întemeiată, urmînd a fi admisă pentru următoarele considerente:
Cu FV nr._/12.07.2010, reclamantul a achitat taxa de poluare în sumă de 2671 lei, pentru autoturismul marca Skoda, achiziționat din spațiul comunitar al UE .
Instanța reține că în sarcina reclamantului a fost impusă obligația legală de achitare a taxei de poluare pentru autovehicule, cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România, potrivit art. 4 lit. a din O.G. nr. 50/2008 .
Însă O.G. nr. 50/2008, prin modalitatea de reglementare a taxei pe poluare, contravine prevederilor art. 110 din TFUE.
Articolul 110 stabilește că nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție.
Relevantă în cauză este jurisprudența CJUE referitoare la interpretarea art. 110 din TFUE (Hotărârea în cauza C-402/09 T. vs. Statul Român).
Astfel, potrivit considerentelor Curții din cauza T., cauză vizând strict OUG nr. 50/2008, dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Această interdicție vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import. Regimul de impozitare instituit prin reglementarea OUG nr. 50/2008 este indirect discriminatoriu, prin efectele pe care le produce, întrucât OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe semnificative din valoarea lor de piață. În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Având în vedere hotărârea CJUE din cauza T., din 07.04.2011, obligatorie pentru instanțele naționale, potrivit căreia art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională, instanța reține că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 și impusă reclamantului pentru înmatricularea autovehiculului său importat dintr-un stat membru UE este contrară dreptului UE, favorizând vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajând, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.
Prin urmare, reclamantul a invocat și dovedit în cauză încălcarea normelor comunitare, ori obligația aplicării integrale a dreptului comunitar și de a proteja drepturile pe care acesta le conferă particularilor este prioritară și nu revine numai instanțelor naționale, ci și autorităților administrative. Pentru a se supune acestei obligații, autoritățile administrative locale trebuie să se abțină, din proprie inițiativă, de la aplicarea prevederilor naționale adoptate de autorități centrale, dacă încalcă dreptul comunitar (cauza Fratelli Costanzo Spa c.Comune di Milano).
Pentru considerentele expuse, fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa de poluare fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, prevederile OUG nr. 50/2008 fiind contrare dreptului UE, instanța va admite acțiunea si va obliga parata la restituirea către reclamant a sumei achitată cu acest titlu .
Referitor la dobândă, pentru sumele de restituit de la buget contribuabilii au dreptul la dobânda fiscală, instanța constatând că jurisprudența CJUE, prin cauza C-565/11, a stabilit că Dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim național, precum cel in discuție in litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
CJUE a reținut în ceea ce privește principiul efectivității, că acesta impune, . restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc in special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvata pentru pierderea suferita prin plata nedatorata a taxei.
În consecință, va fi acordată dobânda fiscală calculată de la data încasării taxei de către organul fiscal.
În privința cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu, instanța constată că taxa de poluare se calculează și se colectează, potrivit art. 7 din OUG nr. 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta fiind motivul pentru care doar această autoritate are calitate procesuală pasivă în cauzele de acest tip.
Este adevărat că taxa astfel colectată se constituie în venit la Fondul pentru Mediu, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, dar aceasta nu înseamnă că între pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași și chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu există vreun raport juridic distinct. Instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire și revine în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros. Așadar, în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri de chemare în garanție, atât pârâta, cât și chematul în garanție nefiind altceva decât verigi ale aceluiași sistem, între ele neexistând nici o transmisiune de drepturi ori obligații, cu atât mai puțin una cu titlu oneros.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea de chemare în garanție.
Văzând și disp. art. 453 NCPC,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul N. M., cu domiciliul indicat in IAȘI, TĂTĂRAȘI-LA C.. AV. A. A., nr. 65, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Județului Iași -Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași, cu sediul Iași în ..26.
Obligă pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 2671 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare, și la plata dobânzii fiscale prevăzută de art. 124 alin. 2 din OG nr. 92/2003, dobîndă calculată începând cu data achitării taxei și până la momentul plății debitului.
Respinge cererea de chemare in garantie formulata de parată in contradictor cu Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, sect. 6, Splaiul Independenței, nr.294, Corp A.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 670 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în condițiile art.396 alin.2 NCPC, azi 02.12.2014.
Președinte, Mițică A. | ||
Grefier, I.-P. V. |
RED/TEHNORED.A.M.
4 EX-19.02.2015
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2323/2014. Tribunalul IAŞI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2338/2014. Tribunalul... → |
|---|
