Obligaţia de a face. Sentința nr. 364/2014. Tribunalul IAŞI

Sentința nr. 364/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 3502/99/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 11 Februarie 2014

Președinte - C. B.

Grefier M. B.

SENTINȚA Nr. 364/2014

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant I. G. M. și pe pârât DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI ( SUCCESOAREA ÎN DREPTURI A ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P., având ca obiect obligația de a face RESTITUIRE TAXĂ AUTO.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 28.01.2014, când, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 11.02.2014, când:

TRIBUNALUL

Asupra actiunii in contencios administrativ de fata constata următoarele;

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Iași sub nr._ I. G. M. a solicitat ca in contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P. sa se dispună restituirea taxei de emisii poluante in suma totala de 3954,00 ron, cu plata dobânzii aferente conform C. pr. fiscala si pana la data restituirii efective a taxei.

Se solicita si plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat a achiziționat din Romania un autoturism neinmatriculat, cumparat din Germania marca RENAULT, nr. de identificare VF1KGEVB63418325, pentru a-l înmatricula în Romania fiind obligată să achite taxa pentru emisii poluante impusă de Legea 9/2012.

Or, acest autoturism a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene – Germania. În aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autoturismul în România, prin achitarea taxei de poluare, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa de poluare fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 110 din Tratatul CE, art. 148 alin. 2 din Constituție.

Acțiunea a fost legal timbrată.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri.

Pârâta Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi, ce se subroga in drepturile Administratiei Finantelor Publice a Municipiului P., conform art 23 din HG 520/30.07.2013 si art 11 alin. 3 din OUG 74/2013, a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.

Arată că Legea 9/2012 a adus legislația în domeniu în conformitate cu principiile jurisprudenței europene, prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață, și în plus, care pot fi contestate de contribuabil dacă acesta dovedește că autoturismul său a fost depreciat într-o măsură mai mare.

În drept, se invocă art. 115 Cod pr.civ, OG 92/2003, Legea 9/2012.

Pârâta nu a solicitat administrarea de probe în contradovada acțiunii.

La termenul din 21.01.2014 reclamanta precizeaza ca solicita restituirea dobanzii de la data achitarii sumei reprezentand taxa de emisii poluante.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :

La data de 06.08.2012, reclamanta a achitat la Trezoreria Municipiului P. taxa pentru emisii poluante pentru autoturismul marca Renault, număr identificare VF1KGEVB63418325, importat din Germania, în sumă de 3954 lei.

Instanța constată că acțiunea este întemeiată.

Taxa plătită de reclamanta este taxă pentru emisii poluante reglementată de Legea 9/2012.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea 9/2012, obligația de plată a taxei intervine:

a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;

c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.

(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*).

Deși aceste dispoziții legale par a fi înlăturat caracterul necomunitar al normelor anterioare, ale OUG 50/2008, prin OUG 1/2012 dispozițiile art. 4 care înlăturau discriminările observate în vechea lege au fost suspendate până la 1.01.2013.

Or, potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C‑345/93, R.., p. I‑479, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C‑393/98, R.., p. I‑1327, punctul 23, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Siilin, C‑101/00, R.., p. I‑7487, punctul 55).

În această privință, Curtea a precizat că, din momentul achitării unei taxe de înmatriculare într‑un stat membru, valoarea acestei taxe se încorporează în valoarea vehiculului. Astfel, atunci când un vehicul înmatriculat în statul membru în cauză este, ulterior, vândut ca vehicul de ocazie în același stat membru, valoarea sa de piață, care include valoarea reziduală a taxei de înmatriculare, va fi egală cu un procentaj, determinat de deprecierea acestui vehicul, din valoarea sa inițială (Hotărârea Nádasdi și Németh, citată anterior, punctul 54).

Prin urmare, pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național (Hotărârea Weigel, citată anterior, punctul 71, și Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06, Rep., p. I‑7585, punctul 28).

Or, prin suspendarea aplicării art. 4 al.2, la data stabilirii taxei de emisii poluante nu se percepea taxă cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat cumpărat din țară.

Instanța reține că taxa privind emisiile poluante este discriminatorie față de împrejurarea suspendării dispozițiilor legale care permit aplicarea acestei taxe și la vehiculele naționale cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată nici una din taxele reglementate succesiv . Suspendarea aplicării art. 4 favorizează astfel vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajează, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.

Fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa privind emisiile poluante fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, instanța va admite acțiunea și va dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantei suma reprezentând taxă privind emisiile poluante pentru înmatricularea autoturismului, cu dobânda legală calculată conform art. 124 Cod pr. fiscală pentru fiecare zi de întârziere până la restituirea integrală a sumei.

În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea pârâtei la plata dobânzii fiscale, instanța va admite cererea, obligând pârâta la plata dobânzii fiscale de la data plății taxei, având în vedere cele statuate de CJUE la data de 18.04.2013 în Cauza C 565-11 I. v. România, respectiv că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe. Ca atare nu vor fi aplicate disp. art. 124 raportat la art. 117 alin. 2 și art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003 coroborate cu art. 2 din Anexa la Ordinul nr. 1899/2004 al MFP pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.

Văzând si disp art 453 N. C.pr.civ Tribunalul va obliga parata la plata cheltuielilor de judecata efectuate

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite actiunea astfel cum a fost formulata de I. G. M. domiciliata in P., ., nr.13, jud Iasi, cu sediul procedural ales la C. Av. Carabus D. din P., . si Sfant, nr.20, . in contradictoriu cu Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi pentru Administratia Finantelor Publice a orasului P., cu sediul in Iasi, ..26, jud Iasi si, in consecinta:

Obliga parata sa restituie reclamantei suma de 3954,00 ron reprezentand taxa de emisii poluante achitata la data de 06.08.2012 pentru inmatricularea autoturismului marca Renault, nr. de identificare VF1KGEVB63418325, cu plata dobanzii de la data si pana la restituirea efectiva a sumei.

Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 42 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica din 11.02.2014.

Președinte,

C. B.

Grefier,

M. B.

Red./tehred. C.B.

4 ex./28.02.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 364/2014. Tribunalul IAŞI