Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 1504/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1504/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 12473/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 17 Iunie 2014
Președinte - Mițică A.
Grefier I.-P. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1504 C.A.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant H. M. G. I.I. și pe pârât M.F.P.-A.N.A.F.-DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IAȘI- ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE IAȘI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra excepției au avut loc în ședința publică din data de 27.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 10.06.2014 și apoi, din aceleași motive pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Deliberînd asupra cauzei în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la numărul de mai sus, reclamanta H. M. G. I.I., a chemat în judecată pe pîrîta DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IAȘI- ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE IAȘI, solicitînd:
- anularea deciziei de impunere nr._/30.08.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală;
- anularea deciziei de impunere nr._/30.08.2013 privind impozitul pe venit suplimentar;
- anularea în parte a raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 30.08.2013;
- suspendarea executării actelor administrative;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat, în esență, că nu este de accord cu constatările făcute de organul de control.
Prin întîmpinarea formulată, pîrîta a invocat excepția prematurității ( în fapt a inadmisibilității acțiunii) întrucît reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de art. 205 și urm. Cod proc. fiscală.
Excepția este întemeiată.
Tribunalul reține că procedura contestației împotriva unui act administrativ fiscal sau împotriva refuzului emiterii unui astfel de act este prevăzută de art.205-218 din O.G.92/2003, iar din interpretarea coroborată a acestor texte de lege se desprinde concluzia obligativității formulării acestei contestații în fața organului fiscal competent,contestația având rolul procedurii prealabile stipulate de art.7 din Lg.554/2004.
Și prin deciziile nr.409/2004 și 478/2004 Curtea Constituțională a reținut că procedurile prealabile administrative de contestare a actelor administrativ-fiscale au natura juridică a unor recursuri grațioase ori ierarhice,plângerile și contestațiile fiind soluționate de înseși organele care au emis actele ori de organele ierarhic superioare ale acestora.
Legea nr.544/2004 dispune la art.7 alin.1 că,înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sã solicite autoritãții publice emitente sau autoritãții ierarhic superioare, dacã aceasta existã, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Această normă se coroborează cu art.193 alin.1 NCPC care arată că,în cazurile anume prevăzute de lege,sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile,dovada îndeplinirii acestei proceduri trebuind a fi anexată cererii de chemare în judecată.
Pe de altă parte, potrivit art.218 din O.G.92/2003, pot fi atacate la instanță deciziile emise în soluționarea contestației în termen de 30 de zile de la comunicare, ceea ce presupune că acțiunea la instanță este deschisă după finalizarea acestei proceduri prealabile.
Așadar, anterior învestirii instanței de contencios administrativ, reclamantului îi revenea sarcina de a se adresa cu contestație autorității fiscale superioare celei ce a emis decizia de impunere.
Raportat celor prezentate, excepția va fi admisă și pe cale de consecință acțiunea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția și în consecință:
Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta H. M. G. I.I., cu sediu procesual indicat în IASI, A.P.- LA AV. H. S. L., nr. 30, .. C, ., în contradictor cu DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IAȘI- ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE IAȘI, IAȘI, A. P., nr. 26.
Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în condițiile art.396 alin.2 NCPC, azi 17.06.2014.
Președinte, Mițică A. | ||
Grefier, I.-P. V. |
RED/TEHNORED.A.M.
4 EX-08.09.2014
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 1503/2014. Tribunalul IAŞI | Pretentii. Sentința nr. 1522/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
