Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 371/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 418/1748/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ 371 R
Ședința publică de la 06 Februarie 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. C. M.
Judecător: C. G.
Judecător: M. R. R.
Grefier: E. L. C.
Pe rol se află soluționarea recursului formulată de recurentul – petent E. G. împotriva Sentinței civile nr. 4619/12.06.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că în calea de atac nu sunt probe noi de administrat și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă 4619/12.06.2013pronunțată în cadrul dosarului nr._, Judecătoria Cornetu a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul E. G., privind anularea procesului-verbal . nr._/10.01.2012.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că prin procesul-verbal contestat petentul a fost sancționat pentru aceea că, la punerea in miscare, nu a acordat prioritate unui autovehicul care circula pe banda a doua, faptă prev. de art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002.
Înainte de a analiza motivul de netemeinicie invocat de către petent, instanța este obligată, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, să verifice dacă procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constator, numele și prenumele contravenientului, fapta savârșita și data comiterii acesteia, semnătura agentului. Or toate aceste mențiuni se găsesc în cuprinsul actului contestat.
Apoi, cu privire la motivul de netemeinicie indicat de petent, conform căruia nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat, acesta este neîntemeiat.
În primul rând trebuie să se pornească de la cele trei prezumții de care se bucură actele administrative, anume legalitatea, veridicitatea și autenticitatea acestora. De aici reiese că este în sarcina petentului să facă dovada contrară. De altfel, conform regulilor generale (art. 1169 din vechiul cod civil), acela care face o propunere în fața judecății este dator să o și probeze.
Mai trebuie menționat că în această materie, față de caracterul represiv al sancțiunii, trebuie să se admită că suntem în prezența unei acuzații în materie penală, conform înțelesului pe care această noțiune o poartă în jurisprudența instanței de la Strasbourg (§ 26 din cauza N. G. c. României). Însă chiar și așa, Curtea a statuat în sensul că și în această situație se poate opera cu prezumții, atâta vreme cât acestea sunt relative. Trebuie să se ia în calcul gravitatea mizei și să se păstreze dreptul la apărare (§ 60 din cauza A. c. României și § 30 din cauza citată anterior).
Având in vedere acestea, reiese că nu sunt contrare prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, calitățile actelor administrative de a se bucura de prezumțiile de legalitate, autenticitate și veridicitate. Aceasta deoarece sancțiunea prevăzută pentru fapta despre care este vorba nu poate depăși 50% din nivelul salariului minim brut pe economie și suspendarea permisului de conducere pe o durată mai mare de 30 de zile, iar petentului i se asigură posibilitatea de a administra probe în apărare (câtă vreme petentul are această posibilitate nu are importanță dacă se folosește sau nu de ea, drepturile prevăzute de art. 6 din C.E.D.O. fiind relative - §§ 33 si 35 din decizia de inadmisibilitate în cauza I. P. c. României).
De asemenea, instanța a reținut că petentul a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni. Semnarea fără rezerve a procesului-verbal are, în principiu, semnificația acordului cu privire la mențiunile consemnate și la sancțiunea aplicată. Deși aceasta nu echivalează cu prezumția irefragabilă de recunoaștere a faptei, cel sancționat are obligația de a-și justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului-verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia. În lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste ca persoana sancționată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecțiuni, simpla negare a situației de fapt în astfel de condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul-verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul solicitând admiterea cererii de recurs și reținerea cauzei spre rejudecare.
În susținerea cererii de recurs petentul a arătat că la data de 10.01.2012, pe raza orasului B.,Judetul Ilfov,a fost oprit de catre organele de politie rutiera care i-au cerut documentele personale si ale autovehicolului, moment la care aceștia i-au adus la cunoștință că va fi sanctionat contraventional si i se va retine permisul de conducere pentru ca nu a acordat prioritate de trecere la un autoturism cand s - a pus in miscare din statie, fără însă a-i arăta filmarea, dacă există, cu privire la fapta săvârșită.
Mai mult a învederat faptul că nu s-a putut prezenta în fața instanței de fond, întrucât la termenul acordat a suferit o insuficiență respiratorie si s-a prezentat la spital pentru investigații.
Intimatul, deși legal citat nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrate probe noi.
Analizând sentința civilă recurată prin raportare la motivele de recurs invocate, tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă recurată Judecătoria Cornetu a respins plângerea contravențională formulată de petentul E. G. ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond în mod corect a reținut că prin procesul-verbal contestat petentul a fost sancționat pentru aceea că, în fapt, la punerea in miscare, nu a acordat prioritate unui autovehicul care circula pe banda a doua, faptă prev. de art. 100 alin. 3 lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002.
De asemenea, Tribunalul constată că procesul-verbal este lizibil și conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator, fiind astfel respectate și dispozițiile art. 19 din același act normativ.
În acest context, reținând că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului, coroborate cu probatoriul administrat și cu prezumția de legalitate și temeinicie, Tribunalul apreciază că procesul-verbal este temeinic întocmit. Tribunalul constată că procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de vreun martor asistent, în contextul în care petentul a arătat în cadrulprocesului verbal, la rubrica ,,obiecțiuni”, faptul că ,, nu face nicio mențiune”, necontestând așadar fapta.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, Tribunalul, în acord cu instanța de fond, constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.
Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin.3 din OUG nr.195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunea amenzii aplicate este proporțională.
Față de aceste considerente, Tribunalul constată că procesul-verbal este legal și temeinic iar sancțiunea aplicată este proporțională cu fapta comisă. Prin urmare, Tribunalul va respinge recursul formulat de recurentul - petent E. G., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul – petent E. G., cu domiciliul în ., J. G., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca nefondat.
Irevocabila.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.02.2014
PREȘEDINTE Judecător Judecător
C. C. M. C. G. M. R. R.
pentru judecător aflat în c.o.
semnează președintele completului
Grefier
E. L. C.
Red./Dact. R.M.R./ E.LC.– 2ex.- 28.04.2014
Jud. fond H. D.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2813/2014. Tribunalul ILFOV | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 413/2014.... → |
|---|
