Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 413/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 413/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 12506/94/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ 413 R
Ședința publică de la 06 Februarie 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. C. M.
Judecător: C. G.
Judecător: M. R. R.
Grefier: E. L. C.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul – petent V. C. A. împotriva Sentinței civile nr. 5278/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul – petent, personal, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la identificarea recurentului – petent, care se legitimează cu CI ., numărul_, CNP_.
Instanța constată faptul că recursul a fost formulat în termenul prevăzut de lege.
Având cuvântul, recurentul – petent depune în ședință publică, motivele de recurs, în 2 exemplare, precizând faptul că acestea cuprind argumente noi.
Instanța constată că nu se impune comunicarea motivelor de recurs, față de împrejurarea că acestea puteau fi susținute oral în fașa instanței de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea probelor.
Având cuvântul, recurentul – petent solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în temeiul art. 167 C.pr.civ. coroborat cu art. 305 C.pr.civ., încuviințează pentru recurentul – petent proba cu înscrisuri apreciind-o ca fiind concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Instanța, având în vedere că nu sunt probe de solicitat și administrat, și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea motivelor de recurs.
Având cuvântul, recurentul – petent arată, în fapt, că la 27.09.2012 recurentul a fost oprit de agenții de poliție la . i-au adus la cunoștință faptul că se deplasa cu o viteză de 102 km/h.
Totodată învederează faptul că aparatele radar pot avea erori maxime tolerate de +/- 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h măsurate în regim de deplasare a autovehiculelor în trafic.
Mai mult precizează faptul că este șofer profesionist, astfel că suspendarea permisului de conducere îi cauzează un prejudiciu, la locul de muncă fiindu-i necesar permisul de conducere, categoria C.
Instanța, în temeiul art. 150 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 5278 pronunțată la data de 19.09.2013 în cadrul dosarului nr._, Judecătoria B. a respins plângerea contravențională formulată de petentul V. C. A. ca neîntemeiată. De asemenea a respins cererea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 10.10.2012 emis de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 560 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile pentru încălcarea prevederilor art.108 alin.1 lit.b pct.2 din O.U.G nr.195/2002 (depășirea vitezei legale cu 21-30 km/h) și art. 100 alin.3 lit. f din OUG nr. 195/2002 (nerespectare a semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu).
În fapt, s-a reținut că în data de 10.10.2012, în localitatea Tâncăbești, pe DN1 km 28, petenta a fost înregistrată de aparatul radar conducând auto cu nr._ cu viteza de 92 km/h, iar la semnalul regulamentar al agentului de poliție nu a oprit autovehiculul.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 16 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul verbal de contravenție trebuie să cuprindă următoarele mențiuni: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele de identificare ale petentului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea, agentul constatator a adus la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
Instanța a constatat că procesul verbal este legal întocmit, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.
Analizând temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că sancționarea petentului s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, fapta acesteia de a circula cu viteza de 92 km/h în localitate întrunind elementele constitutive ale contravenției reglementate de art. 108 alin.1 lit.b pct.2 din O.U.G nr.195/2002. Potrivit acestor reglementări conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, iar limita maximă de viteză pe sectorul respectiv de drum este de 70 km/h.
Din interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză rezultă cu certitudine cum în data de 10.10.2012 petenta a condus cu viteza de 92 km/oră, fiind depistată cu ajutorul unui aparat radar verificat metrologic și folosit de un agent constatator autorizat în acest sens.
Având în vedere aceste considerente, instanța a constatat că intimatul a probat în mod temeinic contravenția reținută în sarcina petentei, iar aceasta din urmă, prin susținerile sale, nu a reușit să facă dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cadrul procesului verbal de constatare a contravenției, actul astfel contestat bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie și legalitate ce i-au fost conferite de lege.
În ceea ce privește fapta de nerespectare a semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceasta constituie contravenție potrivit art. 100 alin.3 lit. f din OUG nr. 195/2002. Petenta a susținut că nu a conștientizat că semnalul de oprire il viza, însă această susținere nu poate fi reținută în lipsa oricărei probe în acest sens.
Cu privire la sancțiune, instanța a reținut că agentul constatator a făcut o corectă încadrare a faptei reținute și a aplicat sancțiunile prevăzute de O.U.G. 195/2002 în mod legal. Pentru stabilirea sancțiunii, agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 pct. 3 din OG nr. 2/2001 care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste dispoziții legale și de datele cauzei, instanța a constatat că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile. Totodată, instanța a reținut că atât sancțiunea principală a amenzii cât și cea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile sunt proporționale cu gravitatea faptei și pericolul social al acesteia, criterii legale prevăzute de art. 98 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002. Astfel, instanța a avut în vedere că fapta de a circula cu o viteză ce depășește cu mai mult de 20 km/h limita legală are gravitate prin raportare la urmările care s-ar fi putut produce, petentul, prin fapta sa, punând în pericol siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul solicitând admiterea recursului și în consecință casarea in totalitate a hotararii atacata si in consecinta trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond cu obligarea acesteia la indeplinirea formalitatilor prevazute de lege privind comunicarea catre subsemnatul a inscrisurilor depuse de intimata-parata in conformitate cu dispozitiile art. 1141 alin. 2 C.proc.civ., iar în susbsidiar modificarea în totalitate a sentineți recurate, și anularea procesului verbal de contraventie contestat ca fiind netemeinic si nelegal si in consecinta inlaturarea sanctiunii principale a amenzii stabilite in sarcina petentului de 9 puncte amenda in cuantum total de 630 lei precum si a sanctiunii complementara a suspendarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 zile,
A mai arătat că în situatia subsidiara in care se va retine in sarcina petentului savarsirea unei contraventii, solicită aplicarea unei sanctiuni din clasa corespunzatoare prevazuta de OUG nr. 195/2002, obligarea paratei la plata catre petent a tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de derularea procesului.
În susținerea motivfelor de recurs a învederat că instanta de fond a ramas in pronuntare asupra fondului fara sa fi comunicat înscrisurile depuse la dosarul cauzei de catre parata-intimata si fata de care nu a avut posibilitatea formularii de aparari, neavand cunostinta de continutul acestora:
Totodată a precizat ca la primul termen de judecata petentul a formulat o nota de probe trimisa prin fax la Judecatoria B. in care a solicitat comunicarea inscrisurilor depuse la dosar de parata intimata pentru a lua cunostinta de continutul acestora si pentru a putea formula astfel aparari, insa instanța nu a favorizat solicitarea sa si a ramas in pronuntare asupra fondului, lipsindu-l practic de posibilitatea de a formula aparari si de a cunoaste continutul probelor administrate la dosar de catre parata-intimata.
În consecință, prin ramanerea in pronuntare asupra fondului pricinii deduse judecatii fara comunicarea catre subsemnatul a inscrisurilor pe care se sprijina pretinsa legalitate a procesului-verbal contestat, i-a fost incalcat in mod grav dreptul la aparare si la liberul acces la justitie consacrat ca drept cetățenesc fundamental si garantat, atât prin art. 6 pct. 1 din CEDO, cât și prin art. 21 din Constituția României, prin art. 10 din Declarația universală a drepturilor omului, precum și prin art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.
In ce priveste motivele de modificare a sentintei recurate, a învederat că la data de 27.09.2012 petentul se deplasa la volanul autoturismului marca Opel cu nr. de inmatriculare_ dinspre Urziceni spre Bucuresti pe E85, fiind oprit de catre agentii de politie din cadrul IPJ Ilfov la .. Acestia mi-au adus la cunostinta ca am fost filmat si înregistrat cu aparatul R. circuland cu o viteza de 102 km/h si in consecinta au procedat la intocmirea procesului verbal de constatare a contraventiei contestat pe aceasta cale.
A mai arătat că agenții de poliție au refuzat să prezinte înregistrarea video ce probeaza viteza avută de petent, si i-au comunicat ca pot solicita asemenea dovezi numai in instanta de judecata.
De semenea, a precizat că este un sofer disciplinat, care respecta regulile de circulatie. Chiar si in situatia in care aparatul R. ar indica o incalcare a regulilor de circulatie de catre petentul in sensul depasirii vitezei maxim admise de lege pe sectorul de drum mentionat, aceasta s-a intamplat in afara localitatii Sindrilita, distanta de la . la locul amplasarii aparatului R. fiind de maximum 100 metri, ceea ce inseamna ca incadrarea juridica facuta de agentii de politie pentru contraventia savarsita si implicit sanctiunile aplicate sunt eronate.
Mai mult decat atat, potrivit Normelor de metrologie legala NML021-05, aparatele radar pot avea erori maxime tolerate de +/- 4% din valoarea masurata pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h pentru viteze masurate in regim de deplasare a autovehiculelor aflate in trafic. Consider ca asa cum am aratat si in procesul verbal la rubrica "OBIECTIUNI", ca cei 2 (doi) km/h cu care s-a depasit incadrarea in limita admisa de circulatie, se incadradeaza in toleranta aparatului R..
In drept și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 299 si urm. raportat la art. 3041 C.pro.civ., art. 31 si urm. din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor coroborate cu art. 118 si urm. din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrate probe noi.
Analizând sentința civilă recurată prin raportare la motivele de recurs invocate, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă recurată Judecătoria B. a respins plângerea contravențională formulată de petentul V. C. ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond în mod corect a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 10.10.2012 emis de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 560 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile pentru încălcarea prevederilor art.108 alin.1 lit.b pct.2 din O.U.G nr.195/2002 (depășirea vitezei legale cu 21-30 km/h) și art. 100 alin.3 lit. f din OUG nr. 195/2002 (nerespectare a semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu).
De asemenea, Tribunalul constată că procesul-verbal este lizibil și conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator, fiind astfel respectate și dispozițiile art. 19 din același act normativ.
În acest context, reținând că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului, coroborate cu probatoriul administrat și cu prezumția de legalitate și temeinicie, Tribunalul apreciază că procesul-verbal este temeinic întocmit. Tribunalul constată că procesul verbal de contravenție a fost semnat de un martor asistent, cu indicarea numelui și CNP-ului acestuia, îndeplinindu - se astfel cerința legală arătată.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, Tribunalul, în acord cu instanța de fond, constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile.
Raportat la cele două criterii legale prevăzute de art. 98 alin.3 din OUG nr.195/2002, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001 instanța reține că sancțiunile sunt proporționale. Astfel, instanța are în vedere că fapta petentului de a circula cu viteza de 92 km/h în localitate prezintă un grad de pericol social sporit raportat la urmările care s-ar fi putut produce, motiv pentru care amenda aplicată este justificată si nu se impune inlocuirea amenzii cu avertisment.
De asemenea, Tribunalul constată că și în ceea ce privește fapta de nerespectare a semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceasta constituie contravenție potrivit art. 100 alin.3 lit. f din OUG nr. 195/2002. Petentul a susținut că nu a conștientizat că semnalul de oprire il viza, însă această susținere nu poate fi reținută în lipsa oricărei probe în acest sens.
Tribunalul mai constată că procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de vreun martor asistent, în contextul în care petentul a arătat în cadrul procesului verbal, la rubrica ,,obiecțiuni”, faptul că ,,2 km peste limită nu i se pare normal de suspendare…”, necontestând așadar fapta. În plus, Tribunalul mai constată că nu e vorba de o depășire a limitei maxime de viteză admisibilă pe acel sector de drum cu 2 km, ci cu 22 de km.
Față de aceste considerente, Tribunalul constată că procesul-verbal este legal și temeinic iar sancțiunile aplicate sunt proporționale cu fapta comisă. Prin urmare, Tribunalul va respinge recursul formulat de recurentul - petent V. C. A., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul – petent V. C. A., cu domiciliul în sector 2, București, ., ., ._, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, Cod postal_, ca nefondat.
Irevocabila.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.02.2014
PREȘEDINTE Judecător Judecător C. C. M. C. G. M. R. R.
pentru judecător aflat în c.o.
semnează președintele completului
Grefier
E. L. C.
Red./Dact. R.M.R./ E.LC.– 2ex.- 28.04.2014
Jud. fond TĂȘCAN A.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 371/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 498/2014.... → |
|---|
