Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2210/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2210/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 628/1748/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.2210/R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 13.10.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: A. L. G.
JUDECĂTOR: V. E.
JUDECĂTOR: G. N. P.
GREFIER: S. C. E.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul – petent B. I. A. împotriva sentinței civile nr.5974/17.09.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr_ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul – petent, prin avocat I. I. care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorului recurentului – petent depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 90 lei, în original.
Tribunalul, nemaifiind alte cereri prealabile, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul asupra motivelor de recurs.
Apărătorul recurentului petent solicită admiterea recursului și în temeiul disp. art.304 ind.1 și ale 312 alin.2 și 3 casarea sentinței civile, rejudecarea cauzei și anularea procesului verbal contestat. Arată că instanța de fond a solicitat intimatului transcrierea mecanică a procesului verbal însă aceasta nu a fost obținută întrucât transcrierea nu conține datele obligatorii prevăzute de lege. Se mai arată că s-au depus la dosar precizări de unde rezultă că petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr de înmatriculare_ însă acesta a condus la data constatării contravenției un autoturism marca Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_ . Se mai menționează faptul că aparatul radar a fost montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare MAI_ iar din buletinul de verificare metrologică rezultă că avizat pentru autoturismul Dacia L. MCV nr._ . Față de considerentele instanței de fond în legătură cu semnarea procesului verbal fără obiecțiuni se mai învederează faptul că petentul a semnat procesul verbal la secțiunea „am luat la cunoștință”. Pentru aceste motive petentul apreciază că procesul verbal contestat este lovit de nulitate absolută. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.5974/17.09.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr_ a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul B. I. A..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 28.01.2013 sub nr._ petentul B. I. A. a solicitat în contradictoriu cu intimata IPJ Ilfov anularea procesului-verbal . nr._/2013.
În fapt s-a arătat că actul este netemeinic, petentul fiind nevinovat. Astfel, acesta nu a circulat cu viteza de 102 km/h. Se invoca marja de eroare a aparatelor radar, precum si diferite articole din normele metrologice care sustin aceasta concluzie.
In drept se invoca OG nr. 2/2001 si OUG nr. 195/2002.
Plângerea este scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 și al art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/2013 petentul a fost sancționat cu amenda în cuantum de 630 lei pentru fapta de a conduce pe drum public si de a depasi viteza maxima legala cu 52 km/h. In drept s-a indicat art. 102 alin. 3 din OUG nr. 195/2002.
Instanța este obligată, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, să verifice dacă procesul-verbal conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, semnătura agentului. Or toate aceste mențiuni se găsesc în cuprinsul actului contestat.
Cu privire la motivul de netemeinicie indicat de contestator, instanța de fond a considerat că acesta este neîntemeiat.
În primul rând trebuie să se pornească de la cele trei prezumții de care se bucură actele administrative, anume legalitatea, veridicitatea și autenticitatea acestora. De aici reiese că este în sarcina petentului să facă dovada contrară. De altfel, conform regulilor generale (art. 1169 din vechiul cod civil), acela care face o propunere în fața judecății este dator să o și probeze.
Mai trebuie menționat că în această materie, față de caracterul represiv al sancțiunii, trebuie să se admită că suntem în prezența unei acuzații în materie penală, conform înțelesului pe care această noțiune o poartă în jurisprudența instanței de la Strasbourg (§ 26 din cauza N. G. c. României). Însă chiar și așa, Curtea a statuat în sensul că și în această situație se poate opera cu prezumții, atâta vreme cât acestea sunt relative. Trebuie să se ia în calcul gravitatea mizei și să se păstreze dreptul la apărare (§ 60 din cauza A. c. României și § 30 din cauza citată anterior).
Având in vedere acestea, a reieșit că nu sunt contrare prezumției de nevinovăție, specifică materiei penale, calitățile actelor administrative de a se bucura de prezumțiile de legalitate, autenticitate și veridicitate. Aceasta deoarece sancțiunea prevăzută pentru fapta despre care este vorba nu poate fi înlocuită cu închisoarea contravențională, iar petentului i se asigură posibilitatea de a administra probe în apărare (câtă vreme petentul are această posibilitate nu are importanță dacă se folosește sau nu de ea, drepturile prevăzute de art. 6 din C.E.D.O. fiind relative - §§ 33 si 35 din decizia de inadmisibilitate în cauza I. P. c. României).
De asemenea, instanța de fond a reținut că petentul a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni. Semnarea fără rezerve a procesului-verbal are, în principiu, semnificația acordului cu privire la mențiunile consemnate și la sancțiunea aplicată. Deși aceasta nu echivalează cu prezumția irefragabilă de recunoaștere a faptei, cel sancționat are obligația de a-și justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului-verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia. În lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste ca persoana sancționată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecțiuni, simpla negare a situației de fapt în astfel de condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul-verbal contestat.
Având în vedere cele arătate, cum la dosar nu există dovezi care să răstoarne prezumțiile de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției (mai mult, din buletinul verificare metrologica aparat radar, atestat operator radar si plansa fotografica depuse la dosar decurge ca aceste prezumtii sunt intarite dincolo de indoiala rezonabila), a reieșit că cererea este neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă.
S-a mai retinut ca in ceea ce privește susținerile petentului, conform cărora nu a fost avuta în vedere eroarea de ±4 km/h, acesta a fost înregistrat de un aparat radar omologat, circulând cu viteza de 102 km/h. Conform art 102 alin 3 lit e) din OUG 195/2002 constituie contraventie depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Astfel, instanța de fond a reținut că viteza înregistrată de un aparat radar omologat și verificat metrologic, precum cel care a efectuat înregistrarea în prezenta cauza, face dovada vitezei exacte de deplasare in intelesul legii.
Textele invocate de petent cu privire la normele de metrologie legala au fost abrogate cu mult inaintea redactarii procesului-verbal contestat, astfel ca nu se vor avea in vedere argumentele ce se fundamenteaza pe acestea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul B. I. A. prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și, rejudecând cauza, anularea procesului verbal atacat și anularea sancțiunii de suspendare a dreptului de a conduce.
Prin prisma prev. art.304 pct.7 din Cpciv apreciază ca sentinta civila atacata nu critica si nu reflecta starea de fapt si chiar si starea de drept ce rezulta din probele administrate in cadrul procesului civil. Procesul Verbal ., nr._ nu poate fi citit si criticat, fiind ilizibil.
În motivarea cererii se arată că la data constatarii contraventiei in cauza a condus un autoturism MITSUBISHI cu numarul de inmatriculare_ actualmente_ iar in fotografiile, proba, depuse de intimata se poate observa sigla unui autoturism Mitsubishi dar este adevarat ca in aceiasi poza, fila 22 din dosar, in paralel dar putin mai in spate, se mai distinge un turism ce rula in acelasi sens, pe aceiasi banda si care, de asemenea nu poate fi identificat, nefiind lizibile nici numarul de inmatriculare si nici marca si/sau tipul acestuia.
In singura fotografie in care apar aceste doua autoturisme se vede ca drumul, in acel loc, descrie o curba la dreapta pentru sensul lor de mers asa incat ambele vehicule apar in prim planul aparatului radar cu riscul de a se suprapune undele electromagnetice si cu riscul de a nu putea respecta conditia metrologica prev. de art.3.3.2. din NML 021-05 .
De altfel aceasta fotografie criticata este singura in care apare valoarea vitezei ca fiind peste limita legala sanctionata, adica 102 Km/h si coroborand acest aspect cu faptul ca, chiar intimata a precizat ca autovehiculul "contravenient" a fost unul marca FORD este clar ca nu poate fi vorba de vehiculul Mitsubishi si implicit nu poate fi vorba de masina condusa de petent .
Transcrierea mecanica a procesului verbal arata o constatare incompleta din care lipsesc informatiile referitoare la locul exact al abaterii ; numele, prenumele si datele de identificare ale contravenientului ; datele de identificare, marca, . numarul aparatului radar si numarul vehiculului pe care era amplasat; datele de fixare si identificare ale suportului fotografic pentru a putea indica obiectiv probele insasi in dovedirea faptei.
Avand in vedere imposibilitatea descifrarii scrisului Procesului Verbal de constatare a contraventiei apreciază că se află in imposibilitatea obiectiva autorului inscrisului de a verifica legalitatea acestuia si a probelor indicate in continutul sau. Acest lucru, coroborat cu mentiunea din transcrierea mecanica, deduce ca actul de constatare nu s-a referit la masina condusa de petent si care, in fotografii se vede clar ca este marca Mitsubishi si nu Ford.
Comparand cele doua fotografii depuse de intimata la dosarul cauzei si coroborandu-le atat cu relatiile de la BRML cat si cu cele din transcrierea mecanica nu se poate deduce decat ca masurarea vitezei a fost influentata in mod cert de viteza de deplasare a autovehiculului Ford, care probabil era cel care se vede ceva mai in spatele celui cu sigla Mitsubishi si care determina ca in cealalta fotografie, unde nu mai apare decat auto Mitsubishi, viteza masurata sa aibe valoarea de 97 Km/h, adica sub limita sanctionabila cu suspendarea dreptului de a conduce.
Apreciază ca semnatura petentului pe procesul verbal de constatare reprezinta faptul ca a luat cunostinta despre actiunea agentului de politie si nu ca este de acord cu ceea ce a consemnat, mai ales in conditiile in care nimeni nu poate sa descifreze scrisul total iligibil al agentului de politie.
În drept, art.16 din OG 2/2001, art.312 C., art.3.1.1 lit.c, 4.2, 4.3, 4.4 și 5.1.1 din NML 021-05.
Intimatul petent nu a depus întâmpinare.
Analizând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/15.01.2013 petentul a fost sancționat cu amenda in cuantum de 630 lei si cu sancțiunea complementară constând în suspendarea exercițiului dreptului de a conduce, fiind luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, reținându-se că a condus autoturismul cu nr. de inmatriculare_ pe DN6, unde a fost inregistrat de aparatul radar tip Autovision montat pe auto MAI_, circuland cu viteza de 102 km/h, depasind cu 52 km viteza in localitate, fapta prevazuta de art. 121 din RA OUG nr. 195/2002 si art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002.
Cu ocazia întocmirii procesului verbal contravențional, petentul a semnat înscrisul, iar la rubrica „Alte mențiuni” s-au consemnat următoarele: „ Nu are”,mentiune de asemenea semnata de catre petent.
Tribunalul apreciază ca in mod corect prima instanța a procedat la verificarea legalității si temeiniciei actului administrativ contestat, in temeiul dispozițiilor art. 34 si art. 16-19 din O.G. nr. 2/2001, constatând ca nu sunt motive de nulitate ale actului contestat.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța, analizând conținutul acestuia, constată faptul că acesta întrunește condițiile de formă impuse de dispozițiile art. 17 și cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de prevederile art. 16 din O.G. nr. 2/2001, nefiind afectat de vreo cauză de nulitate absolută.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, tribunalul reține că petentul nu a respectat dispozițiile legale cu privire la regulile de circulație prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002. Astfel, potrivit inregistrarii video atașată la dosarul cauzei, petentul conducea autovehiculul marca Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_, cu viteza de 102 km/h, aparatul de măsurare și determinare a vitezei de deplasare a autovehiculelor fiind verificat și omologat potrivit buletinului de verificare metrologică nr._ din data de 22.02.2012, depunându-se, totodată, si atestatul operatorului radar. In consecinta, Tribunalul constata ca recurentul a facut dovada faptului ca cinemometrul a fost verificat metrologic si ca exista un buletin de verificare metrologica, in termenul de valabilitate, cu privire la cinemometrul in cauza. Tribunalul reține că, în cauză, recurentul a administrat dovezi în sensul celor reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, în vreme ce intimatul nu a răsturnat situația de fapt consemnată de agentul constatator. Din imaginile video depuse la dosar reiese faptul ca petentul a circulat in localitate la momentul efectuarii inregistrarii cu viteza de102 km/h. Simpla afirmație a petentului că nu circulat cu viteza arătată nu este suficientă pentru a combate cele probate de recurentul intimat. Tribunalul nu va retine apararea petentului referitoare la marja de eroare, deoarece in urma verificarii cinemometrului, dupa analiza rezultatelor obtinute conform procedurii de verificare metrologica, se elibereaza buletinul de verificare cu mentiunea Admis, aceasta insemnand ca cinemometrul respectiv s-a incadrat in limitele admise si functioneaza corect, iar masuratorile fectuate cu respectivul cinemometru, dupa verificarea metrologica a acestuia, sunt legale si asupra lor nu se poate interveni, nu se adauga si nu se scade nicio eroare.
Nu in ultimul rand, Tribunalul retine ca, cu ocazia întocmirii procesului verbal contravențional, petentul a semnat înscrisul, iar la rubrica „Alte mențiuni” s-au consemnat următoarele: „Nu are”,mentiune de asemenea semnata de catre petent. Astfel, în obiecțiunile consemnate în procesul verbal petentul a declarat că nu are obiectiuni. Având în vedere că petentul a semnat procesul-verbal contestat, asumându-și mențiunea „Nu are”, Tribunalul constată că petentul a recunoscut acuzația ce i s-a adus, a renunțat la prezumția sa de nevinovăție, înțelegând să achieseze la acuzația ce i s-a adus, semnătura de pe procesul-verbal constituind asumarea unei mărturisiri de vinovăție pe care petentul nu o poate contraproba ulterior. Petentul, persoană majoră, se presupune că a citit procesul-verbal, asumându-și cele consemnate de agentul constatator, context în care mărturisirea sa extrajudiciară nu poate fi revocată ori contra-probată. În analizarea valorii juridice a mărturisirii, instanța a avut în vedere importanța posibilității formulării obiecțiunilor, prevăzută de OG nr. 2/2001 și acordată în concret de agentul constatator, precum și faptul că mărturisirea petentului s-a plasat temporal în cel mai apropiat moment după săvârșirea faptei. Prezumția de sinceritate a recunoașterii își are fundamentul psihologic în faptul că cel ce se recunoaște vinovat de săvârșirea unei contravenții este conștient de gravitatea consecințelor la care se expune, fiind nefiresc ca cineva să se acuze în mod fals de comiterea unui act ilicit, o astfel de conduită opunându-se tendinței naturale de autoconservare, tendință intelectuală căreia niciun om nu i se poate sustrage. Instanța consideră că declarația dată de petent în fața organului constatator, fiind cel mai aproape (din punct de vedere temporal) de momentul întocmirii procesului-verbal, se caracterizează prin sinceritate și corespunde realității.
In condițiile în care petentul a arătat cu prilejul întocmirii procesului verbal că nu are obiectiuni, recunoscand implicit ca a circulat cu viteza mentionata in procesul verbal, în lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că s-a aflat în eroare sau a fost constrâns să semneze actul fără obiecțiuni, simpla negare a situației de fapt în astfel de condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul verbal contestat.
Ipoteza creată prin motivele de recurs nu se susține, în condițiile în care procesul-verbal în care s-a consemnat recunoașterea petentului a fost semnat de petent de trei ori. Această împrejurare arată că petentul a avut suficient timp pentru lecturarea, înțelegerea și semnarea procesului-verbal. În plus, orice persoană majoră și conștientă de consecințele acțiunilor sale trebuie să își asume responsabilitatea pentru conținutul unui înscris pe care acceptă să își aplice semnătura, înscris prezumat lecturat în prealabil. Asadar, Tribunalul apreciaza ca cele susținute de petent se constituie doar în încercarea de a crea o altă ipoteză în vederea înlăturării sancțiunii contravenționale.
În consecință, tribunalul reține, din probele administrate, respectiv inregistrarea depusa de intimat coroborata cu mențiunile din procesul-verbal de contravenție, că intimatul a făcut dovada temeiniciei procesului verbal de contravenție.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientei.
Tribunalul apreciaza sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gradul de pericol social apreciabil al faptei săvârșite de petent, aducând o gravă atingere siguranței traficului rutier, fiind de neacceptat ca o persoană de a cărei conduită la volan depinde viața altor persoane să încalce cu bună știință reguli de circulație menite să garanteze siguranța participanților la traficul rutier.
Față de pericolul ridicat pe care îl reprezintă încălcarea regulilor de circulație pentru viața, sănătatea și integritatea corporală a participanților la trafic (fie conducători auto, fie pietoni), la care se adaugă contextul în care a fost comisă contravenția, instanța apreciază că sancțiunile aplicate au fost corect individualizate în raport de criteriile cuprinse în art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.
F. de cele sus aratate, in temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., reținând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate și netemeinicia criticilor aduse acesteia, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurentul – petent B. I. A. împotriva sentinței civile nr.5974/17.09.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr_ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2014.
Președinte Judecător Judecător A. L. V. E. G. N. P.
G.
Grefier
S. C. E.
Concept red. gref.C.S.
Red. Jud: NPG/22.12.2014/2exemplare
Jud.fond –C. A. C.- Jud.Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1076/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1394/2014.... → |
|---|
