Contestaţie la executare. Decizia nr. 1225/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1225/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 2077/1748/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1225/R
Ședința publică din 12.05.2014
Tribunalul constituit din:
P.: C. D.
JUDECĂTOR: E. V.
JUDECĂTOR: M. E.
Grefier: V. F. A.
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurentul contestator F. M. împotriva sentinței civile nr.3407/08.05.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile in fond si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica de la 05.05.2014 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Tribunalul avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna note scrise a dispus amanarea pronuntarii la data de 12.05.2014, hotarand urmatoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestatia la executare inregistrata pe rolul Judecătoriei B. la data de 12.03.2012, contestatorul F. M. a solicitat anularea executarii efectuate emisa la data de 23.03.2012 in dosarul 1790/2012 de catre B. ,,S. și Guța,,
In motivarea cererii, contestatorul a aratat ca prin procesul-verbal de constatare a contraventiei . nr._, incheiat la data de 29.11.2010 de catre CNADNR SA, a fost sanctionat la plata unei amenzi contraventionale in suma de 250 lei, precum si la contravaloarea tarifului de despagubire potrivit art. 8 alin 3 din O.G. nr. 15/_, in valoare de 28 Euro, adica 119,40 lei. La data de 03.12.2010, la mai putin de 48 de ore de la comunicarea procesului verbal a achitat jumatate din minimul amenzii, adica 125 lei, insa nu achitat si suma de 119,40 lei, reprezentand contravaloarea tarifului de despagubire. F. de aceasta situație intimata CNADNR SA a demarat procedura de executare silita prin B. ,,S. și Guța,, contestatorul fiind somat sa platească contravaloarea tarifului de despăgubire și cheltuieli de executare la data 07.03.2013. Contestatorul arată, totodată că, B. ,,S. și Guța,, nu este competent sa efectueze executarea silita impotriva sa și ca executarea silita trebuia efectuată conform art. 39 pct 2 din OG nr. 2/2001, prin organul fiscal. Totodata mai arata ca Legea 144/2012 a abrogat dispozițiile referitoare la perceperea tarifului de despagubire astfel ca executarea sa silita pentru aceasta suma este ilegala.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 399 si urm. din C.p.c
In sustinere, contestatorul a depus urmatoarele inscrisuri in copie: somatie nr.1790/2012, dovada de comunicare a somației de plată, proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/29.11.2010, proces-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, chitanta nr._ pentru creantele bugetare locale.(f. 3-7).
Contestatoarea a achitat taxa judiciara de timbru, potrivit chitantei . nr._ din 26.03.2013 ( f. 27) si aplicat timbru judiciar de 1,5 lei.
Intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare ca fiind neintemeiata si mentinerea actelor si formelor de executare intocmite.
In motivarea in fapt intimata arata ca, a inceput executarea silita impotriva contestatoare pentru recuperarea sumei de 28 de euro și 213 lei, conform somatiei nr. 1790/2013 din data de 05.03.2013 emisă de B. ,,S. și Guța,, suma ce reprezinta contravaloarea tarifului de despagubire, conform procesului verbal . nr._/29.11.2010 și cheltuieli de executare.
La data de 28.03.2013, in urma adresei emise de instanta de judecată, B. ,,S. și Guța,, a depus prin Serviciul Registratura, copii de pe dosarul de executare nr. 1790/2012.
La termenul din 08.05.2013 instanta, in temeiul art. 167 C.p.c a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Prin sentința civilă nr.3407/08.05.2013, Judecătoria B. a respins contestația la executare, ca neîntemeiată. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Analizand actele și lucrările dosarului, instant a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contraventiei . nr._ incheiat la data de 29.11.2010 de catre CNADNR SA contestatorul F. M. a fost sanctionat contraventional cu amenda contraventionala in suma de 250 lei, precum si cu obligatia de achita contravaloarea tarifului de despagubire de 119,40 lei potrivit art. 8 alin 3 din O.G. nr. 15/_.
Potrivit chitantei nr._ pentru creantele bugetare locale contestatorul a achitat suma de 125 lei, reprezentand jumatate din minumul amenzii aplicate prin procesul-verbal . nr._/29.11.2010. Contestatorul nu a achitat si contravaloarea tarifului de despagubire de 28 de euro ( 119,40 de lei) aplicat prin același proces-verbal.
Prin cererea nr._/12.11.2012, intimata CNADNR a sesizat B. ,, S. și G.,, in vedere inceperii procedurii executarii silite a contestatorului avand in vedere ca impotriva acestui proces verbal nu s-a formulat contestatie in termenul legal, constituind astfel titlu executoriu.
In temeiul acestei adrese si a actelor atasate, B. ,, S. și G.,, a intocmit dosarul de executare nr.1790/2012 la data de 18.12.2012. Prin Incheierea pronunțată in dosarul nr._/1748/2012, Judecătoria Cornetu, constatand ca sunt indeplinite condițiile prevăzute de art. 373 ind.1 C.p.c, a incuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal . nr._/29.11.2010.
După încuviințarea executării silite de către instanța de executare si întocmirea procesului verbal de cheltuieli, a fost emisa și comunicată somația nr.1790/2012 din data de 05.03.2013 către contestatorul F. M. prin care i s-a pus in vedere acestuia sa achite suma de 28 de euro și 213, 86 lei reprezentând debit si cheltuieli de executare silita (f.22-23).
Analizând legalitatea executării silite demarate in dosar ex.nr.1790/2012 al B. ,, S. și G.,, prin prisma susținerilor contestatoarei, astfel cum impune principiul disponibilității specific procesului civil si a normelor legale incidente (art.399 si urm.Cod procedura civila), instanța a apreciat că executarea silita a fost începută in mod legal, iar actele de executare au fost legal întocmite, neputând fi reținute criticile contestatoarei, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.8 al.3 din OG nr.15/2002, in vigoare la data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției, ,,Contravenientul are obligatia de a achita, pe lânga amenda contraventionala, cu titlu de tarif de despagubire, în functie de tipul vehiculului folosit fara a detine rovinieta valabila, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. (31) Agentul constatator va face mentiune în procesul-verbal de constatare a contraventiei si despre contravaloarea despagubirii si modul de achitare a acesteia. Despagubirea se va achita în lei, la cursul de schimb stabilit potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) si (2), în contul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România S.A. si va reveni acesteia ca venit extrabugetar.
Din aceste prevederi legale a rezultat ca suma de 28 euro (119,40 lei) stabilită cu titlul de tarif de despăgubire prin procesul- verbal . nr._/29.11.2010 incheiat de CNADNR SA, reprezenta la momentul încheierii acestuia, venituri extrabugetare ale intimatei si intra in bugetul propriu al acesteia, care este distinct de bugetul de stat.
In aceste condiții intimata CNADNR SA este îndreptățită să încaseze contravaloarea tarifului de despagubire aplicat indiferent ca plata acestuia se face de buna – voie de către contravenient sau pe cale de executare silita, întrucât prevederile art.8 al.3 din OG nr.15/2002 nu distingeau după cum plata se face benevol sau silit.
Dispozițiile art. 8 al. 3 din OG nr.15/2002 instituiau o regula speciala, derogatorie de la dreptul comun, potrivit căreia tariful de despăgubire va fi virat la bugetul CNADNR SA (distinct de bugetul de stat) iar abrogarea ulterioara a dispozițiilor menționate nu produc niciun efect in ceea ce privește creanța născuta in mod legal in patrimoniul intimatei la momentul încheierii procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției.
In aceste condiții, instanța de fond a reținut ca la data depunerii cererii de executare silita, contestatoarea datora intimatei suma de 28 Euro ( 119,40 lei) reprezentând contravaloarea tarifului de despagubire la care intimata era îndreptățita conform art.8 al.3 din OG nr.15/2002.
Sustinerea contestatorului cu privire la faptul ca executorul judecatoresc nu era competent sa efectueze executarea silită impotriva sa, a fost neintemeiată avand in vedere atat dispozițiile art. 373 din C.p.c care prevede că ,, daca prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoresti și alte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția Curții de Apel in care urmează să se efectueze executarea, ……,, cat și cele ale art. 8 din Legea 188/2000,, Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia Curtii de Apel pe langă care functionează, daca prin lege nu se dispune altfel,, ( in vigoare la acel moment)
Avand in vedere domiciliul debitorului –contestator ( .) instanta a constatat ca executarea silita a fost efectuată de B. ,, S. și G.,, cu respectarea normelor privind competenta executorului judecătoresc.
Sustinerea contestatorului cu privire la cuantumul exagerat al cheltuielilor de executare a fost neintemeiata avand in vedere ca din analiza procesului-verbal de stabilirea a cheltuielilor de executare silită nr. 1790/27.11.2012 a rezultat că acestea au fost stabilite in limitele stabilite de lege, conform art. 37 alin.1 Legea 188/2000 și Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/2006 .
Împotriva sentinței civile nr.3407/08.05.2013 pronunțată de Judecătoria B., a formulatrecurs contestatorul F. M., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 03.10.2013 solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile recurate în sensul admiterii contestației la executare.
În motivare, contestatorul a arătat că instanța de fond în mod vădit a omis să analizeze toate motivele de nelegalitate invocate prin contestația la executare.
A mai arătat că în cauză sunt aplicabile disp. art.39 pct.2 din OG 2/2001 respectiv creanța bugetară trebuia executată prin intermediul organului fiscal de la domiciliul subsemnatului și nu printr-un organ de executare judecătorească fapt care atrage nulitatea executării silite.
A precizat că la data pornirii executării silite dispozițiile referitoare la tariful de despăgubire erau abrogate prin intermediul Legii 144/2012 și prin urmare acea penalitate nu mai era prevăzută de lege și nu mai putea fi pusa in aplicare. De asemenea cheltuielile percepute de B. depășesc valoarea penalităților fapt care conduce la o îmbogățire fără justă cauză iar instanța avea posibilitatea de a cenzura aceste cheltuieli.
În drept, cererea nu a fost motivată.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
În temeiul art.242 alin.2 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile recurate ca legală și temeinică.
În motivare, intimata a arătat că debitorul a primit actul sancționator în termen procedural, astfel cum rezultă din confirmarea de primire, la o lună de la data aplicării sancțiunii. Întrucât debitorul nu și-a valorificat dreptul conferit de a ataca în instanță procesul verbal de constatare a contravenției, în termen legal, acesta a devenit titlu executoriu iar creanța de drept comun în cuantum de 28 euro, reprezentând tarif de despăgubire, îndeplinește cumultativ condițiile imperative ale art.662 din Noul Cod de procedură civilă.
Cu privire la aprecierile contestatorului privind cuantumul onorariului și a cheltuielilor de executare, intimata a arătat că acestea sunt nejustificate, acesta neavând calitatea de a face calcule și supoziții despre cum și ce a cheltuit executorul judecătoresc, aceste cheltuieli fiind stabilite în limitele stabilite de lege, în conformitate cu prevederile art.37 alin.1 din Legea 188/2000, Ordinul ministrului justiției nr.2550/2006 și HG 2/2007.
În drept cererea nu a fost motivată.
În temeiul art.411 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
Prin motivele de recurs s-a susținut că în cauză erau aplicabile prevederile art. 39 pct. 2 din OG nr. 2/2001, iar pe de altă parte la dispozițiile privind plata tarifului de despăgubire erau abrogate prin Legea nr. 144/2012.
Tribunalul reține că prin procesul – verbal de contravenție . nr._/29.11.2010, recurentul – contestator a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 de lei și obligat la plata tarifului de despăgubire de 119,40 de lei întrucât la data de 03.10.2010 a circulat cu autoturismul având numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinieta valabilă.
În ceea ce privește sancțiunea complementară de obligare a recurentului – petent la plata tarifului de despăgubire, trebuie avute in vedere prevederile art. II din legea nr. 144/2012 pentru modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România – rovinieta, potrivit cărora tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările si completările ulterioare, aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a legii se anulează.
Pentru acest motiv, în temeiul art. 304 pct. 9 și 312 C. pr. civ. va fi admis recursul declarat, va fi modificată în tot sentința recurată, în sensul că va fi admisă contestația la executare și vor fi anulate formele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 1790/2012 al B. S. și ..
Având în vedere considerentele expuse mai sus, întrucât a fost găsit ca întemeiat motivul de recurs referitor la aplicabilitatea în speță a prevederilor art. II din legea nr. 144/2012 pentru modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, tribunalul nu va mai analiza și celelalte motive de recurs invocate de către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul contestator F. M. împotriva sentinței civile nr.3407/08.05.2013 pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
Modifica in tot sentinta civila recurata, in sensul ca:
Admite contestatia la executare.
Anuleaza formele de executare silita intocmite in dosarul de executare nr.1790/2012 al B. S. si ..
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi 12.05.2014.
Pt. Președintaflat in C.O Judecător Judecător
C. D. E. V. M. E.
Semneaza P. Sectie Civila
Pt.Grefier aflat in C.O
V. F. A.
Semneaza Grefier Sef Sectie Civila
Concept red. gref. A.V.F. – 27.05.2014
Red. Jud: M.E./4 exemplar/2014
Jud. fond: B. M. - Jud. B.
| ← Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 1685/2014. Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 58/2014.... → |
|---|
