Contestaţie la executare. Decizia nr. 1104/2014. Tribunalul ILFOV

Decizia nr. 1104/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 2547/94/2012

DOSAR nr. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 1104/R

Ședința publică din data de 14.04.2014

Tribunalul constituit din:

P. C. D.

JUDECĂTOR N. P. G.

JUDECĂTOR E. M. O.

Grefier V. F. A.

Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurenții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București, Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov - Direcția Națională de Administrare Fiscală, ANAF împotriva sentinței civile nr. 577/06.02.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata S.C. D. I. S.R.L., având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.04.2014, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14.04.2014, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea introdusa pe rolul Judecătoriei B. la data de 02.03.2012, sub nr._, contestatoarea S.C. D. I. S.R.L. în contradictoriu cu intimații Agenția Națională de Administrare Fiscală - D. G. a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti - Administrația Finanțelor Publice Sector 3, Garda Financiară Comisariatul General și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce va pronunța să dispună anularea Adresei de aplicare a Masurilor Asigurătorii emisa de Agenția Națională de Administrare Fiscală - D. G. a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti - Administrația Finanțelor Publice Sector 3 1, a Deciziei de Instituire Masuri Asigurătorii nr._/IF/25.02.2011 emisa de Garda Financiară Comisariatul General ca fiind netemeinice si nelegale; anularea tuturor actelor de aplicare a masurilor asigurătorii subsecvente actelor mai sus menționate si a tuturor masurile asigurătorii realizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția G. a Finanțelor Publice, respectiv indisponibilizarea de "bunurile sigilate de Garda Financiara - Secția Județeană Ilfov, aflate in depozitele .. Afumați " a contului bancar RO83PIRB_1000 deschis la Piraeus Bank Afumați; obligarea pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală - D. G. a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti - Administrația Finanțelor Publice Sector 3 sa îi restituie garanția depusa in temeiul art.127 din Codul de procedura fiscala.

În motivare, contestatoarea a arătat că la data de 29.12.2011 o echipa de control a Gărzii Financiare s-a prezentat la punctul de lucru al S.C. Supercom S.A. situat in com. Afumați, ..17+3, jud. Ilfov unde deținea spatii de depozitare, la data prezentării echipei de control angajații societății se aflau in concediu legal, astfel incat nu a fost nimeni prezent la sosirea echipei de control a intimatei.

Mai arată că echipa de control a procedat la identificarea si sigilarea spatiilor de lucru ale operatorului economic, simultan, înmânând-se șefului de obiectiv al S.C. Supercom S.A. invitația . nr._/29.12.2011 prin care se solicita prezenta reprezentantului legal al societății în ziua de 30.12.2011 orele 10,00 la sediul instituției de control, împreuna cu actele si documentele financiar - contabile privind acțiunea desfășurata.

Precizează că la data de 24.01.2012, Garda Financiara a început un inventar asupra mărfurilor aflate in depozitele sale și deși procedura impunea ca sigilarea si desigilarea sa se facă pe baza de proces-verbal, comisarii Gărzii Financiare au încheiat doar un singur proces-verbal de sigilare, cel din data de 24.01.2012, la data de 07.12.2012, a solicitat in scris, încheierea controlului si desigilarea spatiilor pentru a putea relua activitatea, însă la data de 13.02.2012 i s-a prezentat procesul-verbal cu constatările organului de control si i s-a întocmit un proces-verbal de contravenție, la data de 15.02.2012, fiindu-le comunicată decizia organului de control de a aplica masuri asigurătorii asupra întregului stoc de produse, deși pretinsele daune aduse statului erau la nivelul de 10% din valoare stocului de produse.

Contestatoarea menționează că desigilarea a fost efectuata de organul de executare abia la data de 20.02.2012 si numai in condițiile in care a depus o garanție la valoarea pretinsa de organul de control, in conformitate cu prevederile art. 127 din Codul de procedura fiscala.

Precizează contestatoarea ca fiind motiv de nelegalitate faptul că actele de instituire a masurilor asigurătorii au fost emise cu încălcarea dispozițiilor referitoare la comunicarea actelor. În ceea ce privește netemeinicia, arată că Decizia de instituire a Masurilor Asigurătorii este propusa de organul de control cu motivația ca "Societatea a efectuat posibile acte de comerț fara ca sursele impozabile decurgând din acestea sa fie inregistrate in evidenta financiar contabila, fapte constatate potrivit procesului-verbal . nr. 4402/13.02.2012 intocmit de echipa de control din cadrul Gărzii Financiare - secția județeană Ilfov fără ca niciunul din asa zisele motive al deciziei să reprezintă o argumentație solida in favoarea instituirii acestor masuri asigurătorii. Mai arată că pretinsele sume estimate/stabilite de organul fiscal ca obligații de plata sunt nereale, astfel, cu privire la pretinsa obligație de a plați TVA, nu poate fi obligata la plata cu titlu de TVA de 231.933 lei pentru ca societatea are de recuperat TVA conform declarațiilor depuse la organul fiscal competent in luna decembrie, iar în ceea ce privește pretinsa obligație de a plăti impozitul pe profit, societatea înregistra la data de 30.06.2011 o pierdere declarata de 126.063,80 lei prin urmare nu avea la data controlului nicio obligație de plata a impozitului pe profit.

Mai arată că desi organul de control a dispus sigilarea spatiilor comerciale, a efectuat activități de control cu afectarea desfășurării normale a activității comerciale, reprezentanții săi au adus la îndeplinire obligațiile sale legale: s-au prezentat la sediul organului de control de cate ori au fost solicitați; au participat la inventarierea faptica a bunurilor aflate in spatiile comerciale; au dat informații si explicații organelor de control; au pus la dispoziția organului de control actele si evidentele financiar contabile ale societății, cu toate acestea, organul de control in mod discreționar si abuziv a propus înlocuirea măsurii sigilării cu masuri asigurătorii pretextând prin existenta unor pericole inexistente.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 41, art. 136, art. 148, art. 172-173 si urm. Cod procedura fiscala, art. 5 a H.G. nr. 566/2011 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1324/2009 privind organizarea si funcționarea Gărzii Financiare, art. 155-159 si urm. Cod fiscal si celelalte dispoziții de procedura fiscala invocate.

În cadrul probei cu înscrisuri, contestatoarea a depus la dosar, în copie certificată conform cu originalul, următoarele înscrisuri: decizia de instituirea măsurilor asigurătorii emisă la data de 15.02.2012, referatul justificativ al măsurilor asiguratorii, adrese, raport de expertiză contabilă extrajudiciară, registrul jurnal ianuarie 2011, jurnal de cumpărături, ordine de încasare, acte adiționale la contractul de împrumut nr. 2/03.01.2011, dispoziții de încasare, alte înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu 194 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.

Intimata Garda Financiară Comisariatul General a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată cu motivarea că obligația comunicării Deciziei de institutire a masurilor asigurătorii revine organului de executare respectiv Administrației Finanțelor Publice Sector 3. Referitor la motivul invocat de contestatoare privind motivarea netemeinica a instituirii de către organul de control a deciziei de masuri asigurătorii învederează faptul ca, organul de control al Gărzii Financiare si-a întemeiat motivația instituirii masurilor asigurătorii, in primul rând, pe actele care au fost sau nu prezentate la control, in deplina concordanta cu articolele de lege. Cu privire la sumele cuprinse in Decizia de instituire a masurilor asigurătorii, precizează ca aceste sume nu sunt nereale, așa cum pretinde contestatoare, ci sunt estimative, așa cum se si menționează, de altfel, in cuprinsul deciziei. Referitor la motivul invocat de contestatoare ca măsura de instituire a masurilor asigurătorii este excesiva arată ca, creditorul poate sa indisponibilizeze toate mărfurile (bunurile) debitorul pentru acoperirea creanței sale.

În susținerea întâmpinării, intimata Garda Financiară Comisariatul General a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces-verbal întocmit la 13.02.2012, notă explicativă din 20.01.2012, declarație din 24.01.2012, completare notă explicativă din data de 20.01.2011, adrese, decizie de ridicare a măsurilor asiguratorii din 20.02.2012, procese-verbale de sigilare și proces-verbal de desigilare.

Intimata Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov a depus întâmpinare pentru termenul din data de 27.06.2012 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată cu motivarea că actele emise de organele fiscale în baza Codului de procedură fiscală sunt acte emise în sistem de putere publică, iar măsurile asiguratorii nu încalcă în niciun fel principiul proprietății.

Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 115-118 din Codul de procedură civilă.

La solicitarea instanței Directiei G. a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti a depus la dosar actele întocmite în urma emiterii Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/IF/25.02.2011

La termenul din data de 23.07.2012, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice Ilfov.

Instanța a încuviințat și administrat pentru contestatoare proba cu înscrisuri și proba cu expertiza specialitatea contabilitate, raportul de expertiză fiind întocmit de către expert A. P. (filele 441-468), iar pentru intimata Garda Financiară Comisariatul General a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 577/06.02.2013, Judecătoria B. a admis contestatia la executare și a anulat decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr._/IF/15.02.2011 emisa de Garda Financiara Sectia Ilfov si adresa nr._/16.02.2012 emisa de intimata AFP Sector 3, precum si toate actele de aplicare a masurilor asiguratorii, subsecvente acestora. A obligat AFP Sector 3 sa restituie contestatoarei garantia constituita potrivit art. 127 Cod procedura fiscala. A obligat intimatele sa plateasca contestatoarei suma de 2635 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a hotărî astfel, referitor la neemiterea titlului de creanta si, prin urmare, imposibilitatea dispunerii unor masuri asiguratorii, instanta a retinut prevederile art. 129 alin. 3 Cod procedura fiscala, potrivit carora, masurile asiguratorii pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță.

Referitor la nelegalitatea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii si a adresei de aplicare a masurilor asiguratorii pentru necomunicarea acestora in termenul legal, instanta a constatat ca aceasta este neintemeiata. Nulitatea unui act juridic reprezinta sanctiunea care intervine in situatia in care normele juridice edictate pentru incheierea sa valabila sunt incalcate. Comunicarea actului juridic este ulterioara emiterii acestuia si are ca scop aducerea la cunostinta destinatarului a masurilor dispuse prin actul juridic, precum si posibilitatea contestarii acestuia in termenul legal. Contestatoarea nu a facut dovada ca ar fi suferit vreo vatamare prin comunicarea actelor juridice contestate peste termenul legal.

În ceea ce priveste temeinicia emiterii deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr._/26.04.2012, potrivit art. 129 alin. 2 Cod procedura fiscala se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

Instanta a constatat ca necesitatea emiterii deciziei de instituire a masurilor asiguratorii a fost motivata de faptul ca reclamanta contestatoare a efectuat posibile acte de comert fara ca sursele impozabile decurgand din acestea sa fie inregistrate in evidenta financiar contabila.

Potrivit raportului de expertiza contabila judiciara efectuat in cauza, contestatoarea nu trebuia sa plateasca catre stat suma de_ lei din care impozit pe profit_ lei si taxa pe valoarea adaugata_ lei intrucat, potrivit documentelor fiscale verificate, nu a avut vanzari de la infiintare pana la data efectuarii controlului iar sumele stabilita de Garda financiara sunt estimative si nu certe, sumele nefiind stabilite pe baza unor documente justificative.

Pentru aceste motive de fapt si de drept, instanta a admis contestatia la executare, astfel cum a fost precizata, a anulat decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr._/IF/15.02.2011 emisa de Garda Financiara Sectia Ilfov si adresa nr._/16.02.2012 emisa de intimate AFP Sector 3 precum si toate actele de aplicare a masurilor asiguratorii, subsecvente acestora.

In baza art. 127 Cod procedura fiscala, a obligat Administratia Finantelor Publice Sector 3 sa restituie contestatoarei garantia constituita in suma de 287.597 lei, in contul_ (fila 17).

In baza art. 274 Cod procedura civila, avand in vedere ca intimatele au cazut in pretentiile contestatoarei, instanta le-a obligat la plata catre aceasta a cheltuielilor de judecata in cuantum de 2635 lei reprezentand onorariu expert.

Împotriva sentinței civile nr. 577/06.02.2013 au formulatrecurs intimatele D. G. Regională a Finantelor Publice Bucuresti, Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov și ANAF, cereri înregistrate pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 06.08.2013.

Recurenta D. G. Regională a Finantelor Publice Bucuresti a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile recurate privind acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivare, recurenta a arătat că motivele care au stat la baza hotărârii pronunțate în privința acordării cheltuielilor de judecată sunt neîntemeiate deoarece potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză sumele de plată în sarcina contestatoarei au fost stabilite ca urmare a controlului efectuat de către Garda Financiară - Secția Județeană Ilfov.

A învederat recurenta că este vădit nejustificată și nelegală obligarea la plata către contestatoare a sumei de 2.635 lei, reprezentând onorariu expert atâta timp cât culpa procesuală aparține organului emitent al actelor contestate, respectiv Garda Financiară - Secția Județeană Ilfov.

În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă și Codul de procedură fiscală.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

Recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. De asemenea, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP Ilfov solicitând admiterea acesteia și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivarea excepției recurenta a arătat că actul de executare este emis de Garda Financiară - Secția Ilfov și nu de către Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov. DGFP Ilfov este doar organul fiscal care duce la îndeplinire măsurile dispuse prin Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii, nefiind implicată în niciun fel în emiterea acestei decizii.

În motivarea cererii, recurenta a arătat că Garda Financiară Ilfov a efectuat un control fiscal la punctul de lucru al contestatoarei S.C. Supercom S.A. Afumați constatându-se că există pericolul ca aceasta să-și înstrăineze sau micșoreze patrimoniul, reducând astfel posibilitatea statului de a-și îndestula creanța. Astfel că s-a procedat de îndată la emiterea Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/IF/15.10.2011.

A mai arătat că această decizie a fost însușită de către organul competent teritorial, respectiv Administrația Finanțelor Publice Sector 3 care a procedat conform normelor de procedură fiscală în vigoare.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 și următoarele Cod de procedură civilă.

Recurenta ANAF a solicitat suspendarea executării hotărârii recurate, admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 577/06.02.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în sensul respingerii contestației la executare ca nefondată, precum și menținerea măsurilor asiguratorii instituite.

În motivare, recurenta a arătat că există pericolul ca intimata S.C. D. I. S.R.L. să-și înstrăineze bunurile și să nu plătească eventualele debite către bugetul consolidat al statului.

A mai arătat că instanța de fond a ignorat dispozițiile art. 129 din O.G. nr. 92/2003 privind poprirea și sechestru asigurător și a încălcat dispozițiile legale din punct de vedere material întrucât instanța nu este chemată să verifice temeinicia motivării deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, care în definitiv, este legată de temeinicia deciziei de impunere, care urmează să genereze în patrimoniul contribuabilului obligația fiscală de a plăti o anumită sumă de bani cu titlu de TVA și impozit pe profit, astfel că soluționarea cauzei este de competența instanței de contencios administrativ-fiscal. Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii și toate actele subsecvente întocmite în baza acesteia nu sunt acte de executare, ci doar măsuri asiguratorii.

A apreciat că instanța de fond în mod nelegal a încuviințat și administrat proba privind efectuarea expertizei judiciare contabile, ignorând faptul că, în cauză, prin decizia de instituire a măsurilor asiguratorii au fost doar estimate obligațiile la bugetul de stat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 Cod de procedură civilă.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Intimata contestatoare S.C. D. I. S.R.L. a depus întâmpinare la recursurile formulate de ANAF și Direcția G. a Finanțelor Publice al Județului Ilfov prin care a solicitat respingerea recursurilor.

În motivare, intimata contestatoare, cu privire la cererea de suspendare a executării sentinței civile formulată de ANAF, a aratat că este lipsită de obiect întrucât garanția constituită pentru ridicarea măsurilor asiguratorii a fost deja restituită în baza sentinței civile nr.577/2013. A mai arătat că procesul-verbal este un act de control care nu poate fi atacat în instanță prin nicio cale judiciară. Acesta poate fi contestat doar cu actul pe care îl însoțesc, respectiv decizia de instituire a măsurilor asiguratorii.

A considerat contestatoarea că proba privind efectuarea unei expertize judiciare contabile este admisibilă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, întrucât trebuia să se constate, dacă estimarea pretinselor sume făcute de organul fiscal este sau nu corectă.

Cu privire la recursul formulat de Direcția G. de Finanțe Publice a Județului Ilfov a solicitat respingerea acestuia ca fiind fără obiect întrucât nu este invocat niciun motiv în susținerea cererii. A solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive având în vedere că măsurile asiguratorii sunt puse în aplicare de către organul de executare iar contestația la măsurile asiguratorii se judecă conform procedurii de judecată a contestației la executare.

Cu privire la recursul formulat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București, privind cheltuielile de judecată, a solicitat respingerea acestuia având în vedere că instanța de fond în mod corect a obligat cele trei pârâte la plata cheltuielilor de judecată în solidar.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și art. 299 și următoarele Cod de procedură civilă.

La data de 07.04.2014, s-a depus la dosar un înscris intitulat „Precizări” prin care se învederează că, potrivit H.G. nr. 520/24.07.2013, fost Direcție G. a Finanțelor Publice a Municipiului București devine Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București.

Analizând recursurile civile de față prin raportare la motivele invocate, Tribunalul constată următoarele:

Prin decizia nr._/15.02.2012 emisă de Garda Financiară s-a instituit asupra intimatei S.C. D. I. S.R.L. următoarele măsuri asigurătorii: indisponibilizarea sumelor din toate conturile de disponibilități și depozite deschise pe teritoriul României; sechestru asigurător asupra bunurilor și/sau poprire asigurătorie; posibilitatea de valorificare a bunurilor sau a valorilor indisponibilizate; alte măsuri pe care organul de executare le consideră necesare pentru asigurarea plății sumei de 287.597 lei, reprezentând impozit pe profit. Motivarea dispunerii măsurilor asigurătorii a constat în aceea că societatea a efectuat posibile acte de comerț fără ca sursele impozabile decurgând din acestea să fie înregistrate în evidența financiar contabilă, fapte constatate potrivit procesului-verbal . nr. 4402/13.02.2012 întocmit de echipa de control din cadrul Gărzii Financiare - secția județeană Ilfov.

Prin procesul-verbal . nr. 4402/13.02.2012 întocmit de echipa de control din cadrul Gărzii Financiare - secția județeană Ilfov, s-a constatat că, având în vedere evidența financiar-contabilă întocmită și cea declarată, societatea nu a desfășurat operațiuni de comercializare a mărfurilor și nici nu a înregistrat în contabilitate astfel de operațiuni financiare, comisarii Gărzii Financiare constatând o diferență nejustificată virată în casieria și conturile societății în valoare de 287,647,84 lei, suma care reiese din compararea disponibilului total introdus în societate și înregistrat în conturile 5121 și 5311 și valoarea totală a sumelor împrumutate societății de asociatul/administratorul acesteia, domnul Hamdan Ziyad și înregistrările în creditul contului 456.

Din cuprinsul raportului de expertiză contabilă extrajudiciară (filele 110-124 dosar fond) întocmit de expert G. S. M. rezultă că societatea nu a înregistrat până la data controlului vânzări fictive fără documente contabile justificative. De asemenea, concluzia raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert A. P. (fila 447) constă în aceea că, deoarece societatea, conform documentelor contabile verificate, nu a avut vânzări de la înființare până la data controlului, iar sumele stabilite de Garda Financiară sunt estimative și nu certe, rezultă că sumele nu au fost stabilite pe baza unor documente justificative, astfel încât societatea nu trebuie să plătească către stat suma totală de 287.597 lei.

Tribunalul va înlătura aceste din urmă două mijloace de probă sub aspectul nedatorării sumei menționate ca nefiind pertinente și concludente, reținând că procesul-verbal de control ce a stat la baza emiterii deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii cuprinde o evaluare a prejudiciului fiscal, pe baza stabilirii implicațiilor fiscale determinate de sustragerea de la plata impozitelor, taxelor și altor contribuții de natură fiscală datorate bugetului general consolidat, fără calcularea de obligații accesorii acestora. Or, prin cele două rapoarte de expertiză s-a reținut nedatorarea respectivei sume datorită faptului neînregistrării în contabilitatea societății a vreunor operațiuni contabile, în vreme ce decizia de instituire măsuri asigurătorii a avut ca temei efectuarea de posibile acte de comerț fără ca sursele impozabile decurgând din acestea să fie înregistrate în evidența financiar contabilă a societății.

Prin urmare, tribunalul reține, contrar primei instanțe, că intimata contestatoare nu a reușit să facă dovada pozitivă a susținerilor sale, neadministrând dovezi pertinente și concludente pe aspectul netemeiniciei deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.

Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov, tribunalul urmează a o respinge ca neîntemeiată, reținând că recurenta are calitatea de organ fiscal însărcinat cu aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii. Astfel, prin raportare la capetele de cerere cu care instanța a fost învestită, tribunalul reține că recurenta are legitimare procesuală pasivă în cauză în condițiile în care s-a solicitat anularea și a actelor de aplicare a măsurilor asigurătorii.

Față de toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., tribunalul va admite toate cele trei recursuri declarate, va modifica in tot sentinta civila recurata in sensul ca va respinge contestatia la executare ca neintemeiata.

Cu referire la cererea de suspendare a executarii hotararii recurate, având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată asupra cererilor de recurs, tribunalul urmează a o respinge ca fiind ramasa fara obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de recurenții Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București, Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Ilfov - Direcția Națională de Administrare Fiscală și ANAF împotriva sentinței civile nr. 577/06.02.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata S.C. D. I. S.R.L.

Modifica in tot sentinta civila recurata in sensul ca:

Respinge contestatia la executare ca neintemeiata.

Respinge cererea de suspendare a executarii hotararii recurate ca ramasa fara obiect.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica, azi 14.04.2014.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

C. D. N. P. G. E. M. O.

pentru judecător aflat în CO pentru judecător aflat în CO

semnează președintele Secției Civile semnează președintele Secției Civile

judecător S. F. I. judecător S. F. I.

Pt. GREFIER aflat în C.O

V. F. A.

Semnează Grefier Șef Secție Civilă

Concept red. gref. A.V.F. - 28.04.2014

Red. Jud: E.M.O./2 exemplar/2014

Jud. fond: Galațanu N. - Jud. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 1104/2014. Tribunalul ILFOV