Pretentii. Sentința nr. 1770/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1770/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 19-05-2014 în dosarul nr. 69/93/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1770
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 19 MAI 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, chemat în garanție A. F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretenții restituire taxa poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată, stadiu procesual fond, precum și faptul că reclamanta a solicitat judecarea cauzei in lipsă, după care:
Tribunalul constată ca este competent material si teritorial sa soluționeze prezenta cauza, raportat la dispozițiile art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, o respinge, apreciind-o neîntemeiata, având in vedere ca aceasta este instituția emitentă a actului administrativ contestat și cea care a încasat suma reprezentând taxa de poluare.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU invocata din oficiu, o admite, apreciind-o întemeiata, având in vedere ca aceasta nu este instituția emitentă a actului administrativ contestat și cea care a încasat suma reprezentând taxa de poluare.
În baza dispozițiilor art.74 coroborat cu art.64 din Noul Cod de Procedura Civilă, încuviințeaza in principiu cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de pârâta.
În baza dispozițiilor art.258 din Noul Cod de Procedura Civilă încuviințeaza pentru reclamant proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Tribunalul reține cauza in vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, la data de 13.01.2014, reclamanta P. M. a chemat in judecata pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI, ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU solicitând restituirea taxei de poluare in cuantum de 1843 lei, achitata prin chitanta TS7 nr._/28.12.2012; Obligarea la plata penalităților de întârziere in cuantum de 0,02% pe zi de intarziere, În raport cu dispozițiile art. 1201 C.proc.fiscaIă, începând cu ziua urmatoare datei scadente pentru indeplinirea obligatiei de restituire a taxei de poluare, respectiv data de 20.07.2013, până la data restituirii efective; Plata dobânzii fiscale, începând de la data achitării taxei de poluare, respectiv data de 28.12.2012, până la data introducerii prezentei cereri, 09.01.2014, calculata astfel: Dobanda fiscala de 0,04 % per zi intarziere, aferenta unui numar de 377 zile, in cuantum total de 277.92 lei; Plata dobanzii fiscale, incepand de la data introducerii prezentei cereri, 09.01.2014, pana la data restituirii efective a taxei de poluare, obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces, in cuantum de 698 RON, constand din 500 RON onorariu avocat si 198 RON taxa timbru.
In fapt, reclamantul a arătat ca prin contractul de vanzare cumparare din data de 18.12.2012 a dobandit proprietatea autoturismului second hand marca Peugeot, avand nr. de inmatriculare_, . VF36D9HZC21479951. Autoturismul a fost achizitionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv din Germania.
Prin Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule emise de A.N.A.F. cu nr._/28.12.2012, i s-a stabilit o suma totala in valoare de 1843 lei de catre Ministerul Finantelor publice. A achitat taxa de poluare respectiva, conform Chitantei . nr._/28.12.2012. Cu privire la cererea de restituire a cuantumului taxei de poluare. Obligatia de plata a taxei de poluare a fost instituita prin legea nr. 9/2012.
Arată faptul ca a solicitat Administratiei Finantelor publice a Orasului B., in temeiul art. 117 alin. 1 lit. d, Cod Procedura Fiscala, restituirea taxei de poluare in cuantum de 1843 lei, prin adresa inregistrata la A. Finantelor publice a Orasului B. cu nr._/05.06.2013, A. Finantelor publice a respins solicitarea.
Așadar, prin coroborarea celor doua alineate ale art. 4 din Legea 9/2012, art. 1 din O.U.G. 1/2012, rezulta ca taxa de poluare, pana la data de 01.01.2013, este achitata numai de catre autoturismele inmatriculate pentru prima oara pe teritoriul Romaniei.
Efectele acestui act normativ, nu sunt cu nimic diferite de efectele O.U.G. 50/2008, producand in continuare, o discriminare indirecta intre autovehiculele second-hand de proveniente europeana si autovehiculele second-hand inmatriculate deja in Romania. Pentru acestea din urma, pana la data de 01.01.2013, nu exista obligativitatea platii taxei de poluare.
Art. 110 (ex-articolul 90 TCE) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor Între statele membre în condiții normale de concurență. În acest sens, primul paragraf al articolului 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE) interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Aceste dispoziții ale tratatului vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Astfel, articolul 110 TFUE(ex-articolul 90 TFUE) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piata națională.
Noțiunea de impozit intern are accepțiune diferita de cea din dreptul intern, desemnand in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie un sistem general de taxe interne aplicabil in mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor. (a se vedea hotararile date in cauzele Haar Petroleum, C-90/94, Weigel C-387/01).
Este evident ca taxa de poluare ce se plătește cu ocazia primei înmatriculări in baza Legii nr. 9/2012 se circumscrie acestor definiții.
Dispozițiile Legii nr. 9/2012, cu modificările ulterioare, contravin dispozițiilor articolului 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE), prin instituirea unei masuri discriminatorii, cel putin pana la data de 01.01.2013.
In speța de fata, taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi, autohtone si și importate, precum si autoturismelor second hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare autoturismele second hand înmatriculate deja in România, pana la data de 01.01.2013.
Se realizează astfel, in mod indirect, o discriminare intre autoturismele second hand importate din statele comunitare si cele deja înmatriculate in Romania, împrejurare fata de care exista incompatibilitate intre normele interne incidente in speta si art. 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE).
La data de 07.04.2011 a fost pronunțata de Curtea Europeana de Justitie, in cauza T. (C- 402/09) care a statuat incalcarea art. 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE), ce constituie dreptul Uniunii Europene, recomandând Guvernului sa aducă modificări Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008.
Insa, prin suspendarea art. 4 alin 2 din Legea 9/2012, Guvernul, deși a schimbat actul normativ, nu a schimbat efectele acestuia. Intenția Guvernului a fost probabil de a eluda aceasta recomandare a Curtii Europene de Justiție, încercând sa mascheze aceasta discriminare indirecta, prin introducerea unui articol, care insa a fost suspendat.
In concluzie, Guvernul nu a înlăturat aceasta incalcare sesizata de Curtea Europeana de Justitie.
Ori, in aceasta situație, este aplicabil principiul supremației dreptului Uniunii Europene enunțat de Curtea de Justiție a Comunitatilor Europene in cauza C./Enel C-6/64 si confirmat in mod constant de jurisprudența ulterioara a instanței comunitare.
Prin urmare, dreptul Uniunii Europene constituie parte integranta, cu rang de prioritate, din ordinea juridica aplicabila pe teritoriul statelor membre, judecătorul național fiind ținut sa aplice, in limitele competentei sale, dispozițiile dreptului Uniunii Europene, lăsând neaplicata, in caz de nevoie, prin propria sa autoritate, orice dispoziție contrara din legislația naționala, chiar posterioara, fără a fi necesar sa ceara sau sa aștepte eliminarea acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constituțional (a se vedea si cauza Simmenthal C- 106/77).
Principiul supremației dreptului Uniunii Europene isi găsește consacrarea si la nivel constituțional in art. 148 alin. (2) care spune ca, in urma aderării, prevederile tratatelor constitutive le Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor tratatului de aderare.
De asemenea, in art. 148 alin. (4) din Constituția României se arata ca Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile aliniatului 2.
Având in vedere toate aceste aspecte, conchidem in sensul ca art. 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule second hand cumpărate în alte state membre având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională, solicitând instantei sa admita prezenta actiune astfel cum a fost formulata.
Cu privire la solicitarea de plată a dobânzii fiscale: Prin Hotărârea Curții Europene de Justiție Brasserie du Pecheur în cauza C-249/2011 s-a statuat că repararea prejudiciilor trebuie să fie adaptată prejudiciului suferit și să asigure o protecție efectivă a dreptului încălcat.
Prejudiciul efectiv al reclamantului a constat atât în plata unui impozit nedatorat, cât și în imposibilitatea de a folosi această sumă pe perioada indisponibilizării ei de către autoritățile fiscale.
Prin Hotărârea Curții Europene de Justiție Littlewoods Retail, În cauza C-591/10, s-a statuat principiul că statul are obligația de a plăti dobânzi pentru indisponibilizarea sumei.
Cu privire la momentul de la care se pot solicita sumele cu titlu de dobânzi, prin aceeași hotărâre s-a statuat că indisponibilizarea sumei este continuă și că ea începe din ziua plății impozitului și se finalizează în ziua rambursării acesteia către contribuabil.
În cauza C-565/11, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 14 iulie 2011, Curtea a hotărât că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Din jurisprudența constantă reiese că dreptul de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Statul membru este, așadar, obligat, în principiu, să ramburseze taxele percepute cu Încălcarea dreptului Uniunii (Hotărârea din 6 septembrie 2011, Lady & Kid și alții, C-398/09, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 17, precum și Hotărârea din 19 iulie 2012, Littlewoods Retail și alții, C-591/10, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 24).
Când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, Hotărârea Littlewoods).
În consecință, principiul obligării statelor membre să restituie cu dobândă taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii decurge din acest din urmă drept.
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect priva rea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei (a se vedea Hotărârea Littlewoods Retail).
În speță, trebuie să se constate că un regim precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință.
Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
Prin urmare, dreptul la dobânzi fiscale se naște la momentul plății taxei de poluare.
Cu privire la solicitarea de plată a penalităților de întârziere:
Potrivit dispozițiilor art. 1201 C.proc.fiscaIă:
(1) Penalitățile de Întârziere reprezintă sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Dispozițiile art. 120 alin. (2)-(6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(2) Nivelul penalității de întârziere este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 1201 alin. (3) C.proc.fiscală penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.
Astfel, dreptul de a solicita plata penalităților de întârziere începe de la data formulării solicitării administrative de restituire, când pârâta este pusă în întârziere, până la data restituirii efective a sumei ce reprezintă c/valoarea taxei de poluare.
In drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 1 alin. (1) si art. 8 din Legea nr. 554/2004, prevederile Legii " nr. 9 din 6 Ianuarie 2012, prevederile art. 148 alin. (2) si (4) din Constituția României,, prevederile art. 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE).
In dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, atașând Cartea de identitate a proprietarului; Cartea de identitate a autoturismului; Certificatul de înmatriculare al autoturismului; Decizie de calcul al taxei pe poluare; Chitanța . nr._/28.12.2012; Cartea de identitate a mașinii din tara de origine; Contractul care atesta cumpărarea mașinii; Cerere restituire taxa de poluare înregistrata la Administrația Finanțelor Publice a Orașului B.; Dovada achitării taxei de timbru judiciar in cuantum de 198 RON.
La data de 06.02.2014, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere de chemare în garanție solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și in subsidiar admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării pârâtei Administrația F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat lipsa calității sale procesuale pasive. Pârâta a arătat că actele normative in vigoare arată faptul că instituția căreia ii revine obligația administrării si gestionarii bugetului acestei taxe, in calitate de titular, este Administrația F. pentru Mediu, organului fiscal revenindu-i obligația calculării taxei de poluare si încasării acestei taxe prin Trezoreria Statului. In cuprinsul dispozițiilor art. 3 alin. 4 din Legea nr.9/2012 arătându-se încă odată destinatarul acestor sume de bani provenite din încasarea taxei de poluare: "Taxa se plătește de către contribuabil . deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu".
A mai învederat si faptul ca actul normativ in baza căruia a fost achitata taxa de poluare de către petenta (respectiv Legea nr.9/2012, prin normele sale de aplicare H.G. nr. 9/2012) arata si expune pe larg in cadrul art.3 alin. 5-8 modalitatea in care se transfera suma încasata cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare Administrația F. Pentru Mediu.
Având in vedere faptul ca taxa de poluare achitata de către petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat in administrarea organului fiscal conform dispozițiilor art.16 din O.G. nr. 92/2003, prin achitarea taxei de poluare de către petent, intre instituția noastră si reclamant nu exista niciun raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe de poluare, motiv pentru care înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal.
Pârâta a formulat cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu, solicitând admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării Administrației F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Totodată arată faptul ca Administrația F. pentru Mediu este beneficiarul real al taxei de poluare achitata de reclamant, pârâta are numai atribuția legata de stabilirea cuantumului taxei de poluare.
Pe fondul cererii, pârâta a arătat faptul ca urmare a solicitării reclamantului, in baza Legii nr.9/2012, a procedat la calcularea si emiterea deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxa ce a fost calculata in raport de documentele depuse de reclamant. Mai mult, reclamantul nu contesta modalitatea de calcul al taxei pentru emisiile poluante ci faptul ca legislația nationala contravine celei Uniunii Europene.
Pârâta a mai arătat si ca atât vreme cat legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu ocazia înmatriculării autovehiculului pentru prima data in România, rezultă ca aceasta este legal datorată.
În ceea ce privește prevederile comunitare invocate in susținerea acțiunii, prin art.4 din Legea nr.9/2012 ce a intrat in vigoare începând cu data de 13.01.2012 s-a reglementat eliminarea oricărei forme de discriminare a plații taxei de poluare.
Astfel ca ceea ce se restituie este numai diferența dintre taxa de poluare pentru autoturisme si autovehicule plătita in temeiul OUG nr.50/2008 și taxa pentru emisiile poluante, in conformitate cu prevederile art.12 alin.1 din Legea nr.9/2012.
În ceea ce privește cererea reclamantei de restituire a sumei de 1843 lei achitat cu titlu de taxa pentru emisiile poluante este inadmisibila.
În ceea ce privește obligarea la plata sumei actualizata cu dobanda fiscale precum și a penalitatilor de intarziere, pârâta a arătat că potrivit OG nr.13/2011, ordonanța ce a abrogat OG nr.9/2000 dobânda legala se aplica in raporturile civile si comerciale nu si in materie fiscala unde potrivit art.124 C. proc. fiscala pentru sumele de restituit de la bugetul de stat se acordă dobânda fiscala.
Arata ca solicita respingerea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata ca neîntemeiat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.72, 73 și 205 din C.proc.civ, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
La termenul de judecata din 19.05.2014 instanța a respins ca neîntemeiata excepția lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata administratia fiscala; a admis exceptia lipsei calitatii procesuala pasive a paratei AF pt Mediu invocata din oficiu; a incuviintat in principiu cererea de chemare in garantie in baza art.74 coroborat cu art.64 NCPC; a incuviintat si administrat proba cu înscrisurile depuse de reclamanta.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:
In fapt, reclamanta a achiziționat un vehicul marca PEUGEOT, având . VF36D9HZC21479951 înmatriculat prima data in 2007 si achiziționat din Germania, stat membru al Uniunii Europene (f.12-19).
Pentru înmatricularea in România a acestui autoturism, reclamanta a plătit taxa pentru emisiile poluante prevăzută de Legea nr.9/2012, in suma de 1843 lei, astfel cum rezulta din decizia de stabilire a taxei pentru emisiile poluante din data de 28.12.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Orașului B. (fila 15) si a chitanței . nr._/28.12.2012, depusa in fotocopie la dosar (f.16).
Potrivit art.8 alin.1 teza a II-a din Legea nr.554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. Într-o asemenea situație, procedura prealabilă nu este obligatorie, conform art. 7 alin.5 din raportat la art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Prin Decizia de recurs în interesul legii nr.24/14.11.2011 pronunțată în dosarul nr.9/2011 de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat în același sens, reținându-se că procedura de contestare prevăzută de art.7 din O.U.G. nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin. 1 lit. d din același cod.
Taxa de poluare a fost introdusă prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modificări prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008, OUG nr. 117/2009 si OUG nr. 118/2010.
OUG nr.50/2008 a fost abrogată in mod expres prin Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ in vigoare, la data la care reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea de calculare a taxei.
Potrivit art.4 din Legea nr.9/2012, "Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.".
Aliniatul 2 a fost suspendat prin OUG nr.1/2012, începând cu data de 31.01.2012 până la 01.01.2013.
Rezultă așadar că la momentul sesizării organului fiscal, urmare a suspendării dispozițiilor aliniatului 2 al articolului 4 din Legea nr.9/2012, taxa era datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare in România, nu si pentru cele care au fost deja înmatriculate si care sunt deja in circulație. Cu alte cuvinte, pentru un autoturism produs in România sau in alt stat membru al UE nu se percep taxe pentru emisiile poluante la o nouă înmatriculare, dacă anterior autoturismul a fost înmatriculat in România, dar aceeași taxă se percepe dacă autoturismul produs in țară sau in alt stat membru este înmatriculat prima dată in România.
In consecință, tribunalul constată că dispozițiile Legii nr.9/2012 (forma in vigoare la data emiterii deciziei de impunere) sunt contrare art.110 din TFUE, fiind destinate să diminueze introducerea in țară a unor autoturisme deja înmatriculate . membru, cum este cazul de față.
Or, după aderarea României la UE, această soluție nu este admisibilă, întrucât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze consumul produselor importate, influențând astfel decizia consumatorilor.
Pentru realizarea obiectivelor Comunității, care constituie o singura zona economică, o piață comună in cadrul căreia comerțul se poate dezvolta liber, Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulații a mărfurilor, ceea ce presupune că mărfurile pot fi transportate fără impedimente in interiorul comunității și toate obstacolele care stau in calea acestui demers trebuie eliminate. In acest sens, art.110 din TFUE interzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naționale similare precum si a unor taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse. Articolul vizează să asigure libera circulație a mărfurilor intre statele membre, in condiții concurențiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecție.
Chiar daca taxă instituită prin Legea nr.9/2012 nu reprezintă o taxă vamală directă, față de caracterul său special si aplicabilitatea discriminatorie intre autoturismele second-hand deja înmatriculate in România si cele cu proveniență din alte state UE, este evident caracterul său echivalent al unei taxe vamale.
In consecința, Tribunalul apreciază că taxa pentru emisiile poluante reprezintă un obstacol in calea liberei circulații a mărfurilor in cadrul Comunității, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public.
In acest sens s-a pronunțat si Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârile T. (C -402/09) și N. (C-263/2010) stabilind că art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări ., dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără insă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzură pe piața națională.
Potrivit art.148 alin. 2 din Constituția României, revizuită, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 din același articol prevede că autoritatea judecătorească, între alte instituții, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2, astfel că, din chiar cuprinsul reglementării interne fundamentale, rezultă nu numai competența, dar și obligația instanțelor judecătorești de a asigura prioritatea dreptului comunitar în cazul incompatibilității normei interne cu reglementarea comunitara.
Deci solicitarea reclamantei de restituire a sumei achitata cu titlu de taxa pe emisiile poluante este întemeiata urmând a fi admisă.
In privința obligării paratei si la plata dobânzii fiscale începând cu data achitării taxei si pana la momentul plății efective, tribunalul o va admite având in vedere pe de parte dispoz. art.124 al.1 si 2 CPF iar pe de alta parte, Hotărârea preliminară a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-565/11, I.. Va fi insa respins ca neintemeiat capatul privind obligarea la plata penalitatilor de intarziere intrucat dobanda acorda acopera prejudiciul suportat de parte.
Pentru aceste considerente, urmează a fi admisă in parte acțiunea, in sensul reținut.
Retinand culpa procesuala a paratei in baza art.453 NCPC va fi obligata catre reclamanta la plata sumei de 184 lei reprezentând cheltuieli de judecata (taxa judiciara).
In privința cererii de chemare in garanție a Administrația F. pentru Mediu formulata de parata tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată si o va admite având in vedere următoarele aspecte.
In cauza suma de 1843 lei a fost calculata de parata si după achitarea acesteia de către reclamant a fost transferata pe numele Administrației F. de Mediu la Trezoreria sector 6 București in contul „disponibil din taxe de poluare pentru autovehicule”, aspect precizat in întâmpinare si necontestat de către chemata in garanție.
F. de aspectele învederate anterior tribunalul constata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 74 NCPC pentru admiterea cererii formulata de parata.
In consecința, va fi obligata chemata in garanție Administrația F. pentru Mediu să restituie paratei sumele din acțiunea principala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulata de reclamanta P. M. in contradictoriu cu parata A. F. PENTRU MEDIU cu sediul in sector 6, București, .. 294, . fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Admite in parte acțiunea formulata de reclamanta P. M. cu dom. ales la SPRL D. SI D., Splaiul Unirii nr. 41, ., . în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI cu sediul in sector 2, București, . Gerota, nr. 13.
Obliga parata sa restituie reclamantei suma de 1843 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante, la care se adăuga dobânda fiscala calculata începând cu data când a fost achitată taxa (28.12.2012), pana la data plății efective.
Respinge ca neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere de 0,02% pe zi.
Obliga parata către reclamanta la plata sumei de 184 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare in garanție formulata de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA GENERALA REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE A MUN. BUCURESTI in contradictoriu cu chemata in garanție A. F. PENTRU MEDIU.
Obliga chemata in garanție către parata la plata sumelor ce fac obiectul acțiunii principale.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publică, azi 19.05.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
Redact.D.A/12.06.2014
Tehnored M.R
6ex/Comunicat 4ex
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 604/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 2086/2014.... → |
|---|
