Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 3097/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3097/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 2844/93/2014
Dosar nr. _
ROMÂNIA
T. I.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 3097
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 13 OCTOMBRIE 2014
T. CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul D. E.-L.-PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI B. in contradictoriu cu pârâții T. I., J. B., C. DE C. AL JUDECĂTORIEI B., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecata, stadiu procesual fond, precum și faptul ca pârâta a depus la dosarul cauzei note scrise și înscrisuri anexa, părțile au solicitat judecarea cauzei in lipsă, după care:
Față de precizarea cadrului procesual pasiv formulata de reclamanta, dispune scoaterea din cauza a pârâților T. I., J. B..
T. I. constată că este competent material și teritorial să soluționeze prezenta cauza, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004.
În baza dispozițiilor art.258 din N. C.proc.civ, încuviințeaza pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludenta soluționării cauzei.
T. reține cauza in vederea soluționării.
T.,
Deliberând asupra cererii de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecata înregistrată pe rolul Tribunalului I., la data de 29.09.2014, reclamantul D. E.-L.-PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI B. a chemat in judecata pârâta C. DE C. AL JUDECĂTORIEI B. solicitând suspendarea executarii actului administrativ atacat pana la soluționarea pe fond prin hotărâre definitiva a dosarului privind anularea partiala a Hotărârii nr. 24 a Colegiului de C. al Judecătoriei B., in sensul anularii punctului 2 si constatării ca rămas fara obiect al punctului cu numărul 3 din aceasta.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca cele doua puncte ale hotararii atacate se refera la înființarea de noi completuri in cadrul Sectiei Penale la care se va asocia obiectul plângere contravenționala, respectiv constatarea ca ramas sfara obiect al punctului cu numarul 3 - reducerea cu 33% a numarului de puncte anuale de la repartizarea aleatorie pentru presedintele instantei.
In fapt, prin hotararea mai sus aratata, s-a dispus, printre altele, cu majoritate de voturi, ca sectia penala din cadrul acestei instante sa preia dosare civile avand ca obiect plangeri contraventionale in perioada 01.10._14, pana Ia o complexitate de 1500 puncte/judecator.
Această hotărâre este nelegală, întrucât nu ține seama de specializarea judecătorului în materie penală (criteriu avut în vedere de art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004), specializare dovedită cu numărul de cauze soluționate în materie, numărul de casări imputabile, redactarea soluțiilor, temeinicia și legalitatea acestora prin raportare Ia numărul de casări imputabile, desfășurarea activității în materie penală pana in prezent.
In alta ordine de idei, hotararea este nelegala, intrucat desi se invoca Horarea nr 718 a CSM din 03.07.2014, intre cele doua sectii existente Ia nivelul instantei nu exista un dezechilibru vadit in ceea ce priveste volumul de munca. Astfel, judecatorii din cadrul sectiei penale ating circa 1200-1300 puncte pana la zi, in timp ce majoritatea judecatorilor din cadrul sectiei civile ating in jur de 1400-1500 puncte de la inceputul anului pana la zi.
De asemenea, desi la controlul efectuat de catre T. I. impreuna cu presedintele Judecatoriei B. in data de 23.07.2014 s-a constatat ca numarul de puncte pe judecator obtinute in anul 2014 este mult inferior numarului de puncte stabilit de catre CSM ca volum optim de munca, respectiv 5060 puncte, in C. de C. nu s-a votat cu majoritate de voturi crearea de completuri asociate fiecarui complet in materie civila, cu termen scurt de recomandare, fiind posibila in acest mod marirea numarului de puncte.
De asemenea, desi s-a constatat faptul ca in prezent termenul de recomandare in materie civila este decembrie 2015, respectiv unul foarte lung, nu s-a putut lua o decizie in legatura cu solutionarea acestei probleme.
Practic, solutia gasita de C. de C., prin votul majoritatii, a fost ca sectia penala din cadrul acestei instante sa preia dosare civile avand ca obiect plangeri contraventionale in perioada 01.10._14, pana la o complexitate de 1500 puncte/judecator, fara ca judecatorii sectiei civile sa atinga punctajul optim.
S-a făcut abstracție, pe langa principiul specializării judecătorului, de faptul ca desfășurarea activitatii in cadrul sectiei penale presupune termene foarte scurte de soluționarea a dosarelor si de înaintare a acestora in caile de atac, dosare cu inculpati arestați, de multe ori cu o complexitate mare si foarte mare, precum si desfășurarea activitatii pe completurile speciale, cum ar fi cele de Drepturi si libertatea ori de Camera preliminara, care presupun uneori desfășurarea activității in afara orelor de program si in zile nelucrătoare.
Arată ca am îndeplinit procedura prealabila conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, conform celor anexate.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
In drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile Codului de procedura civila, Legea 554/2004.
La data de 02.10.2014, pârâții au depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea cererii ca neîntemeiate.
În motivarea întâmpinării, pârâții au arătat ca fata de petitul prezentei cereri si argumentele de fapt si de drept invocate in sustinerea acesteia, apreciaza ca nu este foarte clar obiectul acțiunii judiciare.
Astfel, desi se face referire la o eventuala acțiune ulterioara, vizând fondul dreptului, prin care se va solicita anularea parțiala a Hotărârii nr.24 a Colegiului de C. al Judecătoriei B., in sensul anularii punctului 2. nu se înțelege in concret ce aspect din punctul 2 al actului vizeaza solicitarea de suspendare: întregul punct (acesta cuprinzând trei aspecte: înființarea de completuri noi pe Sectie Penala, avand ca obiect plangere contravenționala, cu o complexitate de 1500 de puncte; demararea procedurii de verificare a cererii de chemare in judecată înaintea datei de recomandare în dosarele cu un anume obiect; stabilirea grefierilor ce urmeaza a efectua comunicarile specifice procedurii prealabile in dosarele preluate spre verificare inaintea-datei-de recomandare) sau doar primul aspect al punctului 2?
Intrebarea este legitima intrucat punctul 2 cuprinde mai multe masuri dispuse in cadrul sedintei Colegiului de C., infiintarea de noi completuri pe Sectie Penala reprezentand doar una dintre acestea. Or, in cuprinsul cererii de suspendare nu se precizeaza nimic in legatura cu celelalte aspecte reglementate la punctul 2.
Pe de alta parte, desi dispozitiile art.14 din Legea 554/2004 impun pentru admiterea cererii de suspendare a executarii actului administrativ indeplinirea, in mod cumulativ, a doua conditii, si anume:proba cazului bine justificat si a prevenirii unei pagube iminente. se constata ca reclamantul in cuprinsul cererii de chemare in iudecata nu aduce niciun argument in sprijinul scopului cererii ce a investit instanta-suspendarea executarii actului administrativ atacat.
Practic, reclamantul nu isi justifica cererea si nu arata care este paguba iminenta ce s-ar produce in situatia in care executarea masurilor dispuse prin punctul 2 al Hotararii nr.24 a Colegiului de C. nu ar fi suspendata.
Prin urmare, instanta urmeaza a observa ca cererea reclamantului nu este motivata.
In schimb, reclamantul isi sprijină cererea pe argumente ce tin in mod exclusiv de fondul dreptului, respectiv pe motive de nelegalitate, a caror analiza presupune cu necesitate antamarea fondului. Or, in prezent, instanta nu este investita cu o cerere avand ca obiect anularea, fie si partiala, a Hotararii nr.24 a Colegiului de C., astfel incat sa se poata analiza in mod pertinent motivele invocate de reclamant.
Astfel, lecturând cererea de chemare in judecata, se poate in mod facil constata ca principalul motiv invocat de reclamant in susținerea cererii sale il reprezintă lipsa unui dezechilibru vădit in ceea ce privește volumul de munca al celor doua sectii din cadrul Judecătoriei B..
Trebuie arătat ca la punctul 3 din procesul-verbal nr.42 din 08.09.2014, aflat la dosarul cauzei, au fost prezentate argumentele ce au condus la adoptarea masurii contestate de reclamant.
S-a arătat că măsura mentionata(privind inființarea de completuri specializate pe Secția Penală, la care să se asocieze obiectul plângere contravenționala, cu un punctaj de complexitate de 1500 de puncte, completuri active in perioada 01.10._14) este propusă in aplicarea artA pct.1 si 2 din Hotararea nr.718/2014, a Sectiei pentru iudecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea echilibrării volumului de activitate al sectiilor si scurtării datei de recomandare.
S-a mai aratat ca exista un dezechilibru vădit intre cele doua sectii, astfel cum rezulta din datele statistice privind incarcatura pe judecator in perioada 01.01._14, incarcatura judecatorilor Sectiei Civile fiind net superioara celor din Sectia Penala, in ceea ce priveste dosarele rulate, dosarele solutionate, hotararile redactate, cat si dosarele aflate in stoc (intre 436 si 10 IOpe judecator).
Prin urmare, temeiul adoptarii acestei masuri l-a reprezentat mai sus mentionata Hotarare nr. 718/2014, a Sectiei pentru Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a fost emisa in contextul existentei unei probleme extrem de importante, legata de data de recomandare, fiind aprobat conținutul Raportului Inspecției Judiciare nr.1463/_ /2014 privind verificările vizând durata datei de recomandare și a intervalului de timp la care este stabilit primul-termen de judecată, în dosarele înregistrate după . noului cod de procedură civilă.
Printre măsurile aprobate, în ceea ce privește problematica datei de recomandare, se numără și stabilirea la nivelul tuturor instanțelor a unor criterii de prioritate în analizarea cererilor anterior datei de recomandare, inclusiv a unui interval rezonabil de timp în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, indiferent de intervalul de timp stabilit ca dată recomandată-măsura stabilita la articolul 4 punctul 1.
O alta măsura adoptata este cea de la articolul 4 punctul 2, si anume: luarea, de catre conducerile administrativ-judiciare, a masurilor necesare in vederea echilibrarii volumului de activitate al sectiilor civile, fie prin repartizarea (chiar provizorie) a judecatorilor de la o sectie la alta, fie prin preluarea unor tipuri (loturi) de cauze de la o sectie la alta.
Asadar, masura adoptata prin punctul 2 al Hotararii nr.24, a Colegiului de C. al Judecatoriei B., reprezinta o aplicare a celor statuate prin Hotararea nr._, a Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Totodata, aceasta masura trebuie apreciata prin prisma ansamblului celor reglementate intrucat, pentru preintampinarea existentei unor date de recomandare extrem de indelungate (de peste 1 an si patru luni de la inregistrarea cererii), s-a optat pentru constituirea unor completuri specializate pe Sectia Penala, la care sa se asocieze obiectul plangere contraventionala, in limita unui punctaj de complexitate de 1500 de puncte, prin care sa se realizeze o temporizare a datei de recomandare fata de aparitia unor completuri noi, care sa preia o mare parte din plangerile contraventionale inregistrate in perioada urmatoare, cu un termen de recomandare mai scurt decat cel existenttiri prezent, termenul de recomandare se situeaza intre septembrie 2015 si sfarsitullunii decembrie 2015).
Pe de alta parte, s-au adoptat masuri ce vizeaza si Sectia Civila a Judecatoriei B., astfel ca incepand cu data de 01.11.2014 se va demara procedura prealabila, prevazuta de art.200 si urm.C.proc.civ.! in cate 20 de dosare, lunar, inainte de implinirea datei de recomandare, in cauzele avand ca obiect:contestatie la executare, ordonanta de plata, plangere proces-verbal de contraventie, adica in cauzele ce aud natura urgenta, potrivit legii. Aceste dosare exced celor cu privire la care se va demara procedura prealabila potrivit termenului de recomandare ce se implineste in luna respectiva (aproximativ 80 de dosare lunar,pe judecator). .
Totodata, potrivit art.6 din Hotararea Colegiului de C. nr. 7 din 11.03.2014, s-a stabilit ca verificarea cererii de chemare in judecata se face de indata, in conditiile art.200 alin. 1 C.proc.civ., fara respectarea datei recomandate, in dosarele inregistrate avand urmatoarele obiecte: tutelă, situație juridică minor, stabilire domiciliu minor, stabilire program vizita re minor, supraveghere specializată, pensie intretinere, repunere in drepturi părintești, exercitarea autorității părintești, încuudruare . nume minor, inregistrare tardivă a nașterii, ordin de protecție, căsătorie minor, curatelă, decădere din drepturi părintești, divorț prin acord, înapoiere minor.). Prin urmare, si aceasta din urma masura se inscrie in sfera celor stabilite prin Hotararea nr.718/2014, respectiv la artA, punctul 1, prima teza, reprezentand dosare lucrate de catre judecatori inaintea datei de recomandare.
Un alt aspect invocat de rec1amant in cuprinsul cererii il reprezinta numarul mic de puncte atins de catre fiecare dintre judecatorii Sectiei Civile, de 1400-1500 puncte pana la zi, in anul 2014, comparabil cu numarul de puncte aferent completurilor prezidate de judecatorii Sectiei Penale, respectiv 1200-1300 puncte pana la zi. Prin urmare, volumul de munca al judecatorilor celor doua sectii ar fi unul comparabil, mult sub volumul optim de munca, de 5060 de puncte, stabilit de catre Consiliul Superior al Magistraturii.In aceste conditii, masura adoptata ar fi una nejustificata.ln acest sens, rec1amantul s-a intemeiat pe datele rezultate din Anexa nr.2, din care ar rezulta incarcatura si complexitatea pe fiecare judecator in perioada 01.01._14.
Legat de cele menționate anterior, presupunând ca punctele reflectate in Anexa nr.2 ar fi cele care s-ar lua in calcul pentru stabilirea volumului optim de munca, astfel cum a fost acesta reglementat de Consiliul Superior al Magistraturii, se remarca urmatoarea situatie:
Anexa nr.2. depusa la dosarul cauzei de reclamant, vizeaza dosarele nou intrate pe fiecare complet in perioada de referinta. In cazul de fata. perioada avuta in vedere de reclamant este 01.01._14.
Analizand datele rezultate din anexa mentionata, . total de puncte de complexitate pe fiecare judecator, in general intre 1356 si 2434 (pe Sectia Civila) si intre 907 si 1303 (pe Sectia Penala).
Cu toate acestea, in cadrul Sectiei Civile exista doua completuri care au o complexitate acumulata in perioada de referinta de" 7244 puncte (C6) si de 8194 (CI), aceste doua completuri fiind insa deschise in cursul anului 2014, cele mai multe dosare fiind inregistrateiirf mod evident in cadrul acestora intru cat celelalte completuri civile erau deja incarcate cu dosare inregistrate fie pe vechiul, fie pe noul" cod de procedura civila.
Prin urmare, ar fi absurd a se considera ca cele doua completuri menționate se situeaza peste volumul optim de munca, de 5060 de puncte, judecătorii ce prezidează aceste completuri fiind supraincarcati, in timp ce restul judecătorilor din cadrul Sectiei Civile se situeaza sub aceasta limita.
De altfel, atunci cand avem in vedere volumul de munca al fiecărui judecător, trebuie sa se tină seama de multi indicatori, si anume: numărul dosarelor rulate, numărul dosarelor solutionate, numărul hotărârilor redactate, acestea reprezentând criterii care arata fara echivoc incarcatura pe judecator.
Or, din acest punct de vedere, este evident ca si in perioada 01.01._14, cat si in orice alta perioadă pe care am putea să o avem in vedere, activitatea judecatorilor Sectiei Civile nu poate fi altfel decât superioara celor din Sectia Penala intrucat, in mod natural, cauzele de natura penala inregistrate in cadrul unei instante sunt mai putine decat cele civile ori de alta natura.
Pe de alta parte, avand in vedere ca s-au invocat datele rezultate din Anexa 2 in perioada 01.01._14. va supunem atentiei si datele ce rezulta din aceeasi anexa. in perioada 01.01._13.
Astfel, in cadrul Sectiei Civile, totalul de puncte de complexitate pe judecatorii ce au functionat in cadrul sectiei intreg anul se situeaza intre 6868 si_. Prin urmare, punctajul ar fi unul mult superior celui de 5060, stabilit ca volum optim de munca. In schimb, in cadrul Sectiei Penale, in aceeasi perioada, punctele de complexitate acumulate au fost in jur de 2000.
Asadar, singura constanta o reprezinta numarul mic de puncte de complexitate acumulate de judecatorii din cadrul Sectiei Penale. O atare imprejurare nu le poate fi insa in niciun caz imputabila, aceasta datorandu-se specificitatii activitatii din cadrul Sectiei Penale. Esential este ca nu se poate sustine cu just temei ca activitatea judecatorilor celor doua sectii ar fi una comparabila, prin prisma asa-ziselor puncte acumulate in fiecare an. Asa cum rezulta din datele furnizate anterior, comparând complexitatea aferenta celor doua perioade (una vizândîntreg anul 2013, alta doar jumatate din anul 2014), corespunzatoare fiecarui judecator din cadrul Sectiei Civile, făcând o simpla medie aritrneticaj rezulta oricum o complexitate superioara celei de 5060 de puncte.
In altă ordine de idei, precizeaza ca, datele rezultate din Anexa nr.2 nu reflecta in mod corect modalitatea de calcul a punctajului de complexitate pe judecator, în raport de actele normative emise de Consiliul Superior al Magistraturii prin care a fost stabilit volumul optim de activitate, de 5060 de puncte.
Volumul optim de activitate este reglementat în Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.161 din 13.02.2013.
Astfel cum rezultă din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, nr.161 din 13.02.2013, obiectivele proiectului privind volumul optim de activitate sunt subsumate dezideratului asigurării calității actului de justiție, care se realizează prin stabilirea unui standard anual pentru dosarele repartizate completurilor de judecată în raport de numărul, complexitatea și stadiul procesual .al dosarelor, alocarea unui timp adecvat de către judecător fiecărei cauze, reducerea riscurilor de producere a erorilor judiciare, evitarea sau măcar diminuarea riscurilor legate de afectarea randamentului profesional, al judecătorilor.
În cuprinsul aceleiași hotărâri s-a mai reținut că dosarelor aflate. pe rolul instanțelor la data de 15.02.2013 (repartizate deja în multe cazuri completurilor de judecată pe tot cuprinsul anului 2013) li Se adaugă cauzele nou intrate după această dată, care vor fi soluționate potrivit noii reglementări.
Prin urmare, față de încărcătura de cauze deja aflate pe rol, instrumentarea concomitenta, de îndată, a cauzelor înregistrate după data de 15.02.2013 ar determina depășirea peste limitele rezonabilității și peste limitele fizice a încărcăturii pe judecător.
În continuare se arată următoarele: limitarea numărului de cauze nou intrate (indiferent de momentul sesizării instanței) la un număr predeterminat de puncte de încărcare pe complet, va conduce, în mod evident, la fluidizarea circuitului instanței, la păstrarea unei încărcături rezonabile pe magistrat, respectiv grefier, dar și la creșterea calității actului de justiție.
Din punct de vedere tehnic, această soluție presupune păstrarea formei actuale a programului ECRIS, în sensul stabilirii, o dată cu repartizarea aleatorie a cauzei, a unei date de verificare a cererii de chemare in judecată, urmând ca dispozițiile art.195 alin. 1 C.proc.civ. să fie interpretate în sensul verificării de către judecător a cererii de chemare în judecată de îndată, în raport de data stabilită de programul ECRIS. Păstrarea numărului de 5060 de puncte va face ca dosarele să ajungă progresiv în responsabilitatea completului, iar judecătorul, la termenul stabilit de aplicația ECRIS, va fi obligat ca de îndată să treacă la administrarea procedurii scrise.
În materie civilă (lato sensul, noul sistem de repartizare a cauzelor acordă termene de recomandare în continuarea celor deja acordate pe vechiul sistem de repartizare. Ar urma, așadar, ca după data primei repartizări pe sistemul nou, completurile să fie configurate sub. aspectul limitei de punctaj astfel încât până la finele anului să fie respectată limita de punctaj menționată pentru fiecare magistrat (din lecturarea cerințelor pentru realizarea noului modul de repartizare aleatorie, se observa faptul că după data de 15 februarie 2013, încărcarea judecătorilor va fi făcută automat cu 23 de puncte zilnic).
În consecință, până la primul termen de recomandare acordat pe noul sistem de repartizare, instanțele vor repartiza o fracție din punctajul de 5060 de puncte pe judecător (diferită de la o instanță la alta), urmând ca noul sistem să repartizeze până la finalul anului diferența de puncte:
Prin urmare, astfel cum rezultă din cuprinsul hotărârii citate, este evident ca în momentul intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă (15 februarie 2013) noul sistem de repartizare aleatorie a avut în vedere punctele de complexitate deja acordate pe vechiul sistem, ce se atribuiau fiecărui judecător pe măsură ce dosarele primeau primul termen de judecată, astfel cum acesta era fixat de aplicația ECRIS, astfel că, pentru respectarea volumului optim de muncă, începând cu data de 15 februarie 2013, punctele de complexitate corespunzătoare fiecărui dosar înregistrat la instanță pe noul cod de procedură civilă; s-au atribuit judecătorilor în completarea punctelor de complexitate deja obținute pe anul 2013 pe vechiul cod de procedură civilă si vechiul sistem de repartizare aleatorie.
De altfel, acesta este și sensul instituirii datei de recomandare, astfel cum rezultă din Hotărârea nr.714 din 27 iunie 2013, a Consiliului Superior al Magistraturii, rațiunea acesteia fiind temporizarea demarării procedurii prealabile în dosarele civile înregistrate pe noul cod de procedură civilă de o manieră compatibilă cu volumul optim de muncă pe judecător, concretizat în păstrarea celor 5060 de puncte de complexitate anuale alocate.
Revenind la dosarele înregistrate pe vechiul cod de procedură civilă și repartizate aleatoriu judecătorilor prin aplicația ECRIS, punctajul de complexitate de 5060 de puncte anual era repartizat fiecărui judecător pe măsură ce dosarele înregistrate primeau primul termen de judecată prin sistemul ECRIS, astfel că punctajul menționat era considerat îndeplinit în măsura în care judecătorul avea repartizate într-un an, la prim termen, dosare totalizând 5060 de puncte, conform complexității atribuite obiectului fiecărui dosar. În momentul în care încărcătura pe judecător era acoperită, dosarele înregistrate în anul respectiv primeau primul termen de judecată în anul următor, tot automat, prin sistemul ECRIS. După data de 15 februarie 2013, primul termen de judecată, în ceea ce privește dosarele înregistrate pe noul cod de procedură civilă, a fost înlocuit în aplicația ECRIS cu noțiunea de dată recomandată, algoritmul repartizării fiind practic același:cele 5060 de puncte de complexitate anuale se împart la un număr de 220 de zile lucrătoare, rezultând 23 de puncte pe zi, puncte reportabile în ziua următoare disponibilă în cazul în care rămân neacoperite în ziua înregistrării.
Prin urmare, dacă la nivelul Secției Civile a Judecătoriei B. sunt înregistrate în acest moment dosare ce au dată recomandată în anul următor (între septembrie 2015 și decembrie 2015, în funcție de fiecare complet), inseamna că în anul 2014 judecătorii titulari de completuri active începând cu 1 ianuarie 2014 și-au realizat punctajul de 5060.Aceasta este, de altfel, singura explicatie pentru care, in prezent, dosarele inregistrate pe completurile civile primesc data de recomandare la sfarsitul anului 2015, si anume pentru ca punctajul de complexitate aferent anului in curs, 2014, a fost deja acoperit.
In esenta, sintetizand cele expuse anterior, aratam ca incarcatura pe judecatorii celor doua sectii ale instantei este una diferita, semnificativ mai mare in ceea ce priveste judecatorii Sectiei Civile.
Prin urmare, nu poate fi retinut argumentul reclamantului conform caruia masura contestata nu tine cont de lipsa dezechilibrului intre volumul de munca aferent celor doua sectii. Din acest punct. de vedere, existenta unui dezechilibru intre cele doua sectii reprezinta situatia premisa avuta in vedere de art.4 pct.2 din Hotararea nr.718/2014 din 03.07.2014, a Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Asadar, masura este legala, in concordanta cu actul rnormativ mentionat.
Totodata, trebuie precizat ca, asa cum rezulta din punctul 2 din Hotararea nr.24, a Colegiului de C. al Judecatoriei B., din data de 08.09.2014, masura este una temporara, completurile nou infiintate in cadrul Sectiei Penale urmand a fi active in perioada 01.10._14.
Trebuie avuta in vedere si complexitatea stabilita pe completurile in discutie, aceasta fiind una de 1500 de puncte. Prin urmare, avand in vedere ca judecatorii din cadrul Sectiei Penale nu depasesc oricum pe parcursul unui an o complexitate a dosarelor inregistrate de 2500 de puncte, masura luata nu incalca volumul optim de activitate pe Sectia Penala, neputand fi depasite cele 5060 de puncte, in timp ce in cadrul Sectiei Civile punctajul mentionat, de 5060 de puncte, este deja atins.
Masura adoptata vizeaza temporizarea termenului de recomandare, astfel incat, cel putin in raport de o . dosare civile avand un obiect urgent, potrivit legii, sa se realizeze un interval rezonabil de timp in care sa se procedeze la verificarea cererii de chemare in judecata.
In plus, masura avuta in vedere nu este una singulara, constatandu-se si un efort al judecatorilor Sectiei Civile. Astfel, prin acelasi punct 2 al Hotararii nr.24, a Colegiului de C. al Judecatoriei B., din data de 08.09.2014, s-a stabilit si demararea procedurii prealabile, inainte de implinirea datei de recomandare, in dosarele avand un obiect urgent, potrivit legii, dupa un algoritm anume stabilit (eate 20 de dosare, lunar). O astfel de masura se inscrie in dispozitiile art.4 pct.1, ultima teza din Hotararea nr.718j:2014, asigurandu-se un interval rezonabil de timp in care sa fie demarata procedura de regularizare a cererii, indiferent de intervalul de timp stabilit ca data recomandata.
Totodata, asa cum s-a mentionat anterior, in aplicarea art.4, pct.1, prima teza a Hotararii nr.718/2014, s-au stabilit criterii de prioritate in analizarea cererilor anterior datei de recomandare, chiar de indata, astfel cum sunt acestea reflectate in art.6 din Hotararea Colegiului de C. nr.7 din 11.03.2014.
In aceste condiții, este ușor de observat ca prin masurile adoptate volumul optim de activitate pe Secția Civila urmează a fi depășit.
Solicita a se avea in vedere la pronunțarea soluției ce se va da cu privire la prezenta cerere, situația concreta existenta la nivelul Judecătoriei B.. Astfel, in situația in care s-ar dispune suspendarea efectelor măsurii adoptate, s-ar ajunge in situația in care in cel mai scurt timp dosarele înregistrate pe rolul acestei instanțe sa primească o data de recomandare in cursul anului 2016, ceea ce, in mod evident, ar duce la incalcarea dispozițiilor art.6 C.proc.civ., ce prevăd dreptul oricărei persoane la un proces echitabil, in termen optim si previzibil.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiata pe dispozițiile art.14 din Legea 554/2004, rep.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse de parti.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
Prin prezenta cerere, președintele Judecătoriei B. a solicitat:
- suspendarea parțială a executării Hotărârii nr.24/08.09.2014 a C. de conducere al Judecătoriei B. mai precis a măsurii de la pct 2 care prevedea: „ începând cu data de 01.10.2014 se vor infinita noi completuri in cadrul Secției Penale la care se va asocia ca obiect plângere contravenționala cu menținerea parametrilor stabiliți prin HCC 3/2011 si 20/2013 cu o complexitate de 1500 puncte pe complet. Completurile vor fi active in perioada 01.10._14”;
- si constatarea ca rămas fara obiect a punctului 3 din hotărâre care stabilea: „reducerea cu 33% a numărului de puncte anuale de la repartizarea aleatorie conform NCPC pentru Completul la care se va asocia ca obiect plângere contravențională prezidat de domnul judecător D. E. L., având in vedere ca acesta deține si funcția de președinte al instanței.
Se observă că măsura de la pct.2 privind înființarea de noi completuri in cadrul secției penale a fost adoptată de colegiul de conducere al judecătoriei in majoritate, cu opinia separată a președintelui judecătoriei.
Potrivit art.14 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 din același act normativ, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la pronunțarea instanței de fond.
Conform art.2 al. 1 lit. t din L. nr.554/2004 reprezintă cazuri bine justificate împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privința legalității actului administrativ, iar potrivit lit.ș paguba iminenta reprezintă prejudiciul material viitor si previzibil sau după caz, perturbarea grava a funcționarii unei autorizații publice sau a unui serviciu public.
In drept, tribunalul retine următoarele dispoziții incidente:
- art.16 alin.1 lit.m si alin.2 din HOTĂRÂRE CSM nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești: (1) Președintele judecătoriei exercită atribuțiile manageriale în vederea organizării eficiente a activității acesteia, precum și atribuții de administrare a instanței, scop în care: m) înființează completele specializate.
(2) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. d) și f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, atribuția prevăzută la alin. (1) lit. h) este exercitată cu consultarea judecătorilor secției și a colegiului de conducere, iar atribuția prevăzută la alin. (1) lit. m) este exercitată la propunerea colegiului de conducere.
- art.22 alin.1 si 2 pct. a ind.1 din HOT CSM nr.387/2005 : (1) C. de conducere dezbate problemele generale de conducere a instanței și adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare și funcționare a acesteia. (2) C. de conducere îndeplinește următoarele atribuții:a^1) propune președintelui instanței, în raport cu natura și numărul cauzelor, înființarea completelor specializate:
- art.41 alin.2 din Legea nr.304/2004: Componența secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.
- art.4 pct.2 din HOT CSM nr.718/03.07.2014: luarea de către conducerile administrative judiciare, a masurilor necesare in vederea echilibrării volumului de activitate al secțiilor civile, fie prin repartizarea (chiar provizorie) a judecătorilor de la o sectie la alta, fie prin preluarea unor tipuri (loturi) de cauze de la o sectie la alta.
Raportând situația de fapt la prevederile legale susmenționate tribunalul observa ca propunerea majoritara a membrilor colegiului nu a fost însușită de președintele instanței in condițiile in care înființarea completurilor specializate se putea face doar cu aprobarea acestuia.
Celelalte aspecte invocate de reclamant, respectiv apărările paratului, in sensul nerespectării specializării judecătorilor, inexistenței unui dezechilibru vădit in ceea ce privește volumul de munca al judecătorilor din cadrul secției penale raportat la cei din cadrul secției civile, sau dimpotrivă îndeplinirii condițiilor pentru adoptarea măsurii prevăzute de art.4 alin.2 din HOT CSM nr.718/2014 raportat la încărcătura pe judecători in cadrul celor doua secții, nu pot fi primite si analizate in procedura sumara reglementata de art.14 din Legea nr.554/2004 întrucât ar însemna o prejudecare a fondului acțiunii in anularea actului administrativ.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în mod constant că în cadrul unei cereri de suspendare nu este posibilă antamarea fondului. Astfel, prin Decizia nr.4587/06.10.2011, ICCJ a reținut că pentru conturarea cazului temeinic si justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a administrativ, ci trebuie să-si limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt si /sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.
Concluzionând tribunalul apreciază că este întrunită cerința cazului bine justificat deoareceverificând sumarargumentele invocate de reclamant prin prisma dispozițiilor legale incidente, se constată că propunerea colegiului de conducere de înființare a noi completuri in cadrul secției penale nu a fost aprobata de președintele instanței.
Relativ la cea de-a doua condiție, tribunalul constată că existența unei pagube iminente impune aprecierea condiției dintr-o dublă perspectivă: paguba, care trebuie să fie certă, actuală și exigibi1ă (cunoscută sub toate aspectele), și caracterul iminent al acesteia. Cu privire la caracterul iminent, se apreciază, în dreptul comun, că se îndeplinește o astfel de condiție doar în momentul în care, consecințele pagubei nu pot fi înlăturate prin nicio măsură.
In speța, măsura înființării de noi completuri in cadrul secției penale ar fi intrat in vigoare cu data de 01.10.2014 si ar dura pana la 31.12.2014, urmând a fi repartizate pe acestea dosare având ca obiect plângeri contravenționale in limita a 1500 puncte complexitate pe complet, deci măsura administrativ-judiciara afectează sistemul de repartizare a dosarelor, fiind actuala si iminenta.
Față de motivele expuse, tribunalul constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute cumulativ de art.14 din Legea nr.554/2004, si pe cale de consecința va admite cererea si va dispune suspendarea executării pct.2 privind înființarea începând cu data de 01.10.2014 de noi completuri in cadrul secției penale si a pct.3 din Hotărârea Colegiului de C. al Judecătoriei B. nr.24/08.09.2014, având in vedere caracterul subsecvent al acestuia fata de măsura de la pct.2.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea privind pe reclamantul D. E. - L.-PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI B. cu dom. ales la sediul judecătoriei B., ..24, J. I. in contradictoriu cu pârâtul C. DE C. AL JUDECĂTORIEI B. cu sediul in B., .. 24, J. I..
Suspenda executarea pct.2 privind înființarea începând cu data de 01.10.2014 de noi completuri in cadrul secției penale si a pct.3 din Hotărârea Colegiului de C. al Judecătoriei B. nr.24/08.09.2014.
Cu recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica, azi 13.10.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
Redact. D.A/
Tehnored M.R/4ex/.>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 576/2014. Tribunalul ILFOV | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 3/2014.... → |
|---|
