Alte cereri. Sentința nr. 2073/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2073/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 4395/101/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 2073
Ședința publică de la 06 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Z.
Grefier O. E. C.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta U. . S. PATASANU și pe pârâții M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 02.06.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a reținut cauza pentru deliberare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la data de 09 noiembrie 2012, pe rolul Curții de Apel C. sub nr._, reclamanta U. . a chemat în judecată pârâții M. A. și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – Centrul Regional 4 SV Oltenia, precum și C.R.P.D.R.P. 4SV Oltenia pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispuna anularea raportului de verificare nr. 678/18.06.2012 si să fie obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 186.508,33 lei, echivalentă a 41.904,81 Euro.
În motivare a arătat că prin contractul de finanțare nr. C_/11.06.2012, pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului național pentru dezvoltare rurală România, s-a hotărât acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul integrat – înființarea sistem centralizat de alimentare cu apă în localitățile Ilovița și B., înființarea rețelei de canalizare și realizare stație de epurare, modernizare drum comunal Moișești, reabilitare cămin cultural, grădinița, P+M, finanțat pe programul FADR care s-a derulat începând din anul 2010 și până la data de 30.07.2012, când s-a respins la plată suma menționată, cu motivarea că valoarea cheltuielilor neeligibile, depășesc 3% din valoarea solicitată la plată pe considerentul că nu s-ar fi respectat prevederile art. 30 din regulamentul 65/2011, situație interpretată în mod greșit de către autoritatea contractantă.
Această sumă a contestat-o în data de 20.06.2012, însă a fost respinsă pe considerentul că nu s-au depus documente legale de la organism autorizate, precum Inspectoratul Teritorial pentru Situații de Uregnță, M. Mediului sau Apel Române, care să confirme caracterul imprevizibil, pentru lucrările suplimentare, solicitate prin dispoziție de șantier apărută datorită unor factori naturali ( viituri, ploi cu debit peste limita normală, alunecări de teren) care să demonstreze necesitatea aplicării art. 122 litera i din OUG nr. 34/2006, cu modificări ulterioare.
Interpretarea acestui articol, se face în mod greșit de către pârâtă, întrucât se prevede ca atunci când este necesară achiziționarea unei lucrări sau servicii suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar, care datorită unor circumstanțe neprevăzute au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, cu respectarea următoarelor condiții: atribuirea să fie făcută contractantului inițial, lucrările sau serviciile suplimentare adiționate nu pot fi din punct de vedere tehnic și economic separate de contractul inițial, fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă, deși separabile de contractul inițial sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia, condiționând că valoarea acumulată care va fi atribuită sau a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări sau servicii suplimentare, ori adiționale nu depășesc 50% din valoarea contractului inițial.
Aceste criterii au fost îndeplinite și nu avem nici o culpă în ceea ce privește derularea contractului încheiat, în legătură cu această depășire, cu atât mai mult cu cât până în prezent am derulat acest contract, pârâta a verificat lucrările executate, le-a autorizat la plată, iar ultima plată nu le-a mai fost acordată pe considerentul că a fraudat fonduri europene, întrucât localitatea se afla într-o zonă de deal și munte și nu a putut încă de la început să prevadă aceste lucruri care sunt necesare pentru definitivarea lucrării.
Contractul de finanțare este reglementat de prevederile art.969 – 979 Cod civil, în care se prevede că convențiile legal făcute între părți au putere de lege de părțile contractante și se execută cu bună credință, fapt atestat și de plata acestui obiectiv prin tranșele de bani plătite anterior, precum și prevederile regulamentului 65/2011 al comisiei din 27.01.2011 emis de Comisia Europeană.
Raportul de verificare 678 întocmit de către Serviciul de achiziții din cadrul APDRP este nelegal, întrucât reclamanta nu a încălcat prevederile art. 30 ale regulamentului 65/2011, întrucât nu trebuia să se aplice nicio reducere pentru că nu este în culpa pentru includerea sumei care s-a făcut din necesitate, nu s-a făcut nicio declarație falsă în acest sens, lucrările respective au fost necesare, pentru definitivarea investiției de către societatea de construcții care a derulat acest contract și a întocmit această dispoziție de șantier.
Deși a contestat procesul verbal din data de 03.08.2012, prin adresa 149, îndeplinind în același timp și procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 29/2008 a contenciosului administrativ cu modificările ulterioare, nu a primit până în prezent nici un răspuns, formulând astfel contestație.
Contractul de finanțare încheiat în anul 2010 din partea Comunei Ilovița a fost semnat de primarul acestei localități și în prezent îndeplinind aceeași funcție și având bunele intenții de a moderniza cele două localități, Ilovița și B., care fiind într-o zonă de deal și munte, datorită reliefului, terenului, fiind nemodernizate, găsind un serviciu pentru acest proiect, care s-a derulat în mod legal până în prezent.
În executarea contractului, nu are nici o culpă în ceea ce privește cheltuielile neprevăzute care s-au datorat unor factori obiectivi și în același timp a respectat și prevederile OUG nr. 34/2006, solicitând admiterea acțiunii, anularea raportului de verificare și obligarea autorității contractante să achite și ultima tranșă de bani pentru finalizarea contractului de finanțare încheiat între părți.
În dovedirea acțiunii a depus următoarele înscrisuri: Contractul de finanțare C_059/01.06.2010, actele adiționale de modificare al acestui contract nr. 1/29.12.2010 și nr. 15/22.12.2010, adresa nr.149/03.08.2012, notificarea_/29.08.2012 și raportul de verificare 705/11.07.2012, raportul de verificare nr. 678/18.06.2012 și contestația nr. 148/29.06.2012.
La data de 11 decembrie 2012, pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei capacitații procesuale de folosința a C.R.P.D.R.P. 4SV Oltenia întrucât nu are personalitate juridica, exceptia inadmisibilitatii actiunii ca urmare a caracterului accesoriu al cererii in despagubiri fata de actiunea in anularea actului, actiune ce nu a fost formulata in cauza, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința nr. 52/05.02.2013 pronunțată de Curtea de apel C. în dosarul nr._ a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C. și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului M. - Secția C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 18.03.2013 sub nr._ .
Prin Sentința nr. 3340/10.04.2013 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului M. și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel C. - Secția C. Administrativ și Fiscal.
S-a constat ivit conflictul negativ de competență.
S-a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării asupra regulatorului de competență.
Prin Decizia nr. 6386/26.09.2013 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului M. - Secția contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului M. la data de 03.04.2014 sub nr._ cu prim termen de judecată la data de 28.04.2014.
Prin încheierea de ședință din data de 28.04.2014 s-a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârâți a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și a Ministerului A. și Dezvoltării Rurale.
La data de 15.05.2014 pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, în principal ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.
Pe cale de excepție a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului M..
A arătat că între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și U. . de Beneficiar a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C_/11.06.2010, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum 6.254.259 lei pentru realizarea proiectului intitulat „înființare sistem centralizat de alimentare cu apă în I lovi ța și B., înființare canalizare și realizare stație de epurare, Modernizare drum comunal Moisești, Reabilitare cămin cultural, Grădiniță p+M" apreciind că este un contract administrativ, atât din prisma părții semnatare a acestui contract, în speță o Autoritate Publică Centrală, respectiv Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, instituție publică, care funcționează în baza O.U.G. nr. 13/2006, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare, cât și din prisma obiectului contractului de finanțare, respectiv acordarea unui sprijin financiar nerambursabil acordat din fonduri publice (80% contribuția financiară a Comunității Europene și 20% contribuția publică națională).
Fată de natura juridică a contractului de finanțare, a apreciat că este evident că în speță sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: ,,Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim phntr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de art. 2 alin. (1) Ut. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea In tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații pentru daune morale."
În acest context, a solicitat să se observe că în cuprinsul cererii de chemare în judecată reclamanta evidențiază ca acte administrative prin care a fost prejudiciată doar acte emise de APDRP în executarea contractului de finanțare nr. C_/11.06.2010, respectiv Raportul de verificare nr. 678/18.06.2012 întocmit de Serviciul Achiziții din cadrul APDRP, adresa nr. 149/03.08.2012, notificarea nr._/29.08.2012 - acte invocate în dovedirea acțiunii sale și solicită ca instanța de judecată să dispună anularea Raportului de verificare nr. 678/18.06.2012 întocmit de Serviciul Achiziții din cadrul APDRP și obligarea APDRP ca Autoritate Contractantă să îi achite și "ultima tranșă de bani pentru finalizarea contractului de finanțare încheiat între părți".
A apreciat că din interpretarea acestui text de lege, rezultă, fără putință de tăgadă că petitul privind acordarea unor despăgubiri ca urmare a emiterii sau neemiterii unor acte administrative unilaterale, este accesoriu celui de anulare a actului respectiv (Raportul de verificare nr. 678/18.06.2012) sau de obligare la emiterea acestora.
A învederat instanței de judecată faptul că A.P.D.R.P. este instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului A. și Dezvoltării Rurale, care funcționează în baza prevederilor O.U.G. nr. 13/22.02.2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, aprobată prin Legea nr. 198/2006, cu modificările și completările ulterioare și are în subordine, conform prevederilor art. 4 din aceeași ordonanță de urgență, 8 centre regionale de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără personalitate juridică, cu sediul în fiecare dintre regiunile de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, conduse de către un director general adjunct și de către un director, iar la nivelul fiecărui județ există un oficiu județean de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, de asemenea fără personalitate juridică, condus de un director și un director adjunct, structură aflată în coordonarea centrului regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.
A arătat că APDRP, în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene este obligată, în activitatea sa, să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării acestor fonduri, precum și respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, așa cum este aceasta definită în legislația comunitară.
A invocat faptul că în ceea ce privește criteriul valoric acesta este irelevant în determinarea competenței secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel. In aplicarea acestor dispoziții procedurale trebuie să luăm în considerare obiectul actelor administrative atacate în contencios, respectiv sume reprezentând sume nerambursabile acordate de Uniunea Europeană. De asemenea, această competență este atrasă numai dacă actul atacat este emis de o autoritate publică centrală. Prin ipoteză, dacă actul contestat aparține unei autorități publice locale, chiar dacă vizează o finanțare nerambursabilă din partea UE, competența aparține, după caz, tribunalului, respectiv secțiilor de contencios administrativ a curților de apel, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Tot pe cale de excepție a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului A. și Dezvoltării Rurale.
Astfel, a apreciat că cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu M. A. și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), este formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, condiție esențială pentru exercitarea acțiunii civile, pentru a fi parte în proces, alături de capacitatea procesuală, ridicarea unei pretenții și existența unui interes.
În ceea ce privește calitatea procesuală, a arătat că aceasta presupune existența unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului afirmat, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, reclamantul având obligația să justifice, atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa, în calitatea de inițiator a acțiunii.
Astfel a arătat că reclamanta (Beneficiar) a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (Autoritatea Contractantă) Contractul de finanțare nr. C_/01.06.2010, modificat prin actele adiționale nr. 1/29.12.2010 și nr. 15/22.12.2010, ce are ca obiect realizarea proiectului intitulat "înființare sistem centralizat de alimentare cu apă în llovița și B., înființare canalizare și realizare stație de epurare, Modernizare drum comunal Moisești, Reabilitare cămin cultural, Grădiniță P+M", finanțat din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR 2007-2013).
Astfel, conform celor precizate de reclamantă, Autoritatea Contractantă i-a respins cererea privind plata sumei de de 186.508,33 lei întrucât beneficiarul U. . depus documente justificative de la organismele abilitate, precum Inspectoratul Teritorial pentru Situații de Urgență, M. Mediului sau Apele Române, care să confirme caracterul imprevizibil, pentru lucrările suplimentare, solicitate prin dispoziție de șantier, apărut datorită unor factori naturali (viituri, ploi cu debit peste limita normală, alunecări de teren) care să justifice necesitatea aplicării art. 122 lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, reclamanta afirmă că Raportul de verificare nr. 678/18.06.2012 întocmit de Serviciul Achiziții din cadrul APDRP este nelegal, făcând referire și la un Proces verbal pe care l-ar fi contestat în data de 03.08.2012 prin adresa nr. 149/03.08.2012, contestație prin care ar fi îndeplinit și procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
A arătat că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, cu modificările și completările ulterioare, scopul principal al A.P.D.R.P. este implementarea tehnică și financiară a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).
A.P.D.R.P. are în subordine, conform prevederilor art. 4 din aceeași ordonanță de urgență, 8 centre regionale de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără personalitate juridică, cu sediul în fiecare dintre regiunile de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare, conduse de către un director general adjunct și de către un director, iar la nivelul fiecărui județ există un oficiu județean de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, de asemenea fără personalitate juridică, condus de un director și un director adjunct, structură aflată în coordonarea centrului regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.
A.P.D.R.P. are printre principalele atribuții privind implementarea tehnică și financiară a FEADR, în concordanță cu strategia și măsurile stabilite în Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală și Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013, conform art. 5 din același act normativ mai sus menționat, și: -primirea cererilor de finanțare întocmite de potențialii beneficiari ai proiectelor finanțate prin FEADR,
-verificarea cererilor de finanțare, în vederea aprobării proiectelor finanțate prin FEADR, în raport cu criteriile eligibile stabilite prin program, -selectarea proiectelor finanțate prin FEADR, în conformitate cu prevederile programului -efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanțate prin SAPARD și FEADR, după efectuarea plății, pentru a stabili dacă eligibilitatea și condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.
Astfel a apreciat că A.P.D.R.P. este responsabilă cu îndeplinirea atribuțiilor privind implementarea tehnică și financiară a FEADR, în concordanță cu strategia și măsurile stabilite în Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală și Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007-2013, iar M.A.D.R. nu are competențe de verificare și monitorizare a Contractului de finanțare încheiat de Beneficiara U. ..P.D.R.P., astfel încât NU SE JUSTIFICĂ includerea în proces a subscrisului întrucât actele care pot fi considerate că i-ar fi încălcat reclamantei vreun drept ori interes legitim, conform Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, sunt emise de APDRP.
Prin urmare, a mai apreciat că A.P.D.R.P. este îndreptățită să fie parte în proces întrucât îndeplinește funcția de plată și totodată este Autoritate Contractantă și nu M. A. și Dezvoltării Rurale.
Cu privire la fondul cauzei a învederat instanței de judecată faptul că pretențiile formulate de reclamantă sunt legate de executarea Contractului de finanțare nerambursabilă nr._/11.06.2012 pe care aceasta l-a încheiat cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) pentru realizarea proiectului "înființare sistem centralizat de alimentare cu apă în llovița și B., înființare canalizare și realizare stație de epurare, Modernizare drum comunal Moisești, Reabilitare cămin cultural, Grădiniță P+M".
Astfel între A.P.D.R.P. și U. ., s-a încheiat Contractul de finanțare nr. C_/11.06.2010 ce are ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către A.P.D.R.P. pentru proiectul intitulat „înființare sistem centralizat de alimentare cu apă în llovița și B., înființare canalizare și realizare stație de epurare, Modernizare drum comunal Moisești, Reabilitare cămin cultural, Grădiniță P+M", acesta fiind încheiat pentru o valoare inițială totală eligibilă de 6.254.259 lei, echivalent a 1.475.583 euro din care A.P.D.RP. s-a angajat să acorde un ajutor public nerambursabil de 6.254.259 lei, echivalent a 1.475.583 euro, finanțare nerambursabilă 100% din valoarea eligibilă a investiției. Proiectul a fost prevăzut cu cinci tranșe de plată.
A arătat că principiul de bază al finanțării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar. Un proiect poate conține cheltuieli eligibile dar și neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului. Pentru acordarea finanțării nerambursabile pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanțare) având caracter estimativ și reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.
Beneficiarului i se va acorda finanțare nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în contractul de finanțare, cheltuielile fiind eligibile numai în condițiile în care respecte acești termeni și condiții.
Astfel, a arătat că, pentru fiecare tranșă de plată, beneficiarul va depune un dosar de cerere de plată, însoțit de documente justificative, care să ateste că aceste cheltuieli sunt eligibile, respectiv ca acestea respectă întrutotul dispozițiile legale aplicabile, dispoziții de la care părțile nu pot deroga prin simpla lor manifestare de voință.
Totodată, a arătat că în cadrul Ghidul Solicitantului aferent măsurii 322, paginile 31-34, se precizează în mod clar și explicit următoarele: "Dosarul Cererii de Plată se depune de către Beneficiar la Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP), în două exemplare pe suport de hârtie, la care atașează pe suport magnetic documentele întocmite de Beneficiar.
În ceea ce privesc achizițiile, Beneficiarul privat este obligat sa depună la OJPDRP, dosarele de achiziții, în maxim 3 luni - pentru achiziții simple, sau la C.-Serviciul Achiziții în maxim 4 luni, - Proiectul Tehnic și cel puțin un Dosar de achiziții (ex.: Dosar achiziții prestări servicii), pentru achiziții care prevăd construcții și/sau montaj, de la semnarea contractului de finanțare.
Totodată, Beneficiarii publici ai FEADR aplică legislația națională în vigoare privind achiziția publică (OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare) si Instrucțiunile privind achizițiile publice pentru beneficiarii FEADR.
D. pentru care a apreciat că reclamanta avea sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de dispozițiile Instrucțiunilor de Plată din moment ce acestea au fost transpuse ulterior, ca parte integrantă a contractului de finanțare, în cadrul anexei V la acesta, contract pe care reclamanta l-a semnat și l-a acceptat fără obiecțiuni.
În ceea ce privește a doua tranșă de plată, a arătat că Beneficiarul . cererea de plată P_059-2 prin care a solicitat plata sumei de 3.159.629,34 lei, iar prin Notificarea beneficiarului nr. 3.976/30.07.2012 emisă de A.P.D.R.P. -Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit este comunicat beneficiarului că suma admisă la plată este de 2.973.111,01 lei. Prin aceiași Notificare se comunică U. . suma respinsă la plată este de 186.518,33 lei.
Totodată, a arătat că prin Notificarea beneficiarului nr. 3.976/30.07.2012 este detaliată și motivată respingerea la plată a cheltuielilor neeligibile, după cum urmează: 240,34 lei cv lucrări solicitate eronat de către beneficiar, 2.351,82 lei - depășire de linie bugetară la cap. 3.2 - Avize, acorduri, autorizații la facturile emise de .; 0,25 lei - cv servicii de proiectare care depășesc valoarea devizului; 2.425,16 lei - Taxă ISC aferentă cheltuielirlor neeligibile; 181.500,76 lei - cv lucrări Diverse și neprevăzute la obiectivul Drum, pentru care a fost emisă Fișa navetă nr. SA - R1820/26.06.2012 prin care se anulează Fișa navetă I de avizare a cheltuielilor Diverse si neprevăzute) nr. Sa -R1451/05.07.2011.
A mai arătat că în urma analizării cererii de plată, s-a constatat că suma de 186.518,33 lei reprezintă o cheltuială neeligibilă motiv pentru care a fost respinsă de la plată.
Refuzul la plata sumei de 181.500,76 lei reprezentând cv lucrări Diverse și neprevăzute la obiectivul Drum a avut la bază constatările experților APDRP menționate în Raportul de verificare nr. 678/18.06.2012, prin care s-a reverificat modalitatea prin care a fost încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de lucrări nr. 15/31.08.2010 încheiat între . . SA+SC CONFORT SA+.+ ., motivat de faptul că procedura prin care s-a încheiat acest act adițional, de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, s-a desfășurat cu nerespectarea prevederilor art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006, aceste cheltuieli neavând caracter imprevizibil, fiind vicii de proiectare.
Astfel, a arătat că în cuprinsul Raportului de verificare nr. 678/18.06.2012 se precizează: - Cheltuielile menționate în Dispoziția de șantier nr. 1, referitor la Anexa 1 ,,îmbunătățire de elemente geometrice" motivate de circulația mai bună a autovehiculelor, în condiții de siguranță și confort, nu au caracter imprevizibil, acestea putând fi prevăzute încă de la întocmirea Proiectului tehnic.
A susținut că în ceea ce privește cheltuielile menționate în Dispoziția de șantier nr. 1, referitor la Anexa 4 „înlocuire material podețe tubulare" motivate de reducerea numărului de îmbinări ale tuburilor dispunând de înlocuirea tuburilor de beton cu diametru de 1,00m și lungime de 1,00 m cu tuburi având aceleași caracteristici constructive, dar cu lungimea de 2,50 m, acestea nu au caracter de imprevizibil.
De asemenea, în Dispoziția de șantier nr. 2 autoritatea contractantă descrie modificările tehnice necesare în timpul execuției și anume: -Anexa 1 „Canal presat L=11.00m" dispune realizarea suplimentară a unui canal presat, pentru interceptarea și condicerea apei de pe pârâu la camera de cădere. -Anexa 2 „Rigola carosabilă suplimentară L=15.00 m", introducerea suplimnetară a unei rigole carosabile, asigurând continuitatea șanțului în dreptul zonei de record lateral dreapta și accesul la terenurile agricole.
A apreciat că aceste două modificări nu îndeplinesc caracterul de imprevizibil și nu se încadrează în prevederile art. 122 lit. i) din OUG nr. 34/2006, putând fi prevăzute încă de la momentul întocmirii Proiectului tehnic.
A învederat astfel faptul că, potrivit Ghidului Solicitantului cât și Anexei IV la contractul de finanțare, Beneficiariul avea obligația de a aplica legislația națională în vigoare privind achiziția publică (OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare). Or, în speța de față în pentru atribuirea contractului privind execuția lucrărilor suplimentare care au impus modificarea proiectului, reclamanta a eludat dispozițiile OUG nr. 34/2006.
A apreciat că eventualele cantități de lucrări care, pe parcursul derulării unui contract de execuție, se modifică în sensul suplimentării lor, în ipoteza în care necesitatea contractării acestor noi lucrări apare ulterior atribuirii contractului inițial și se datorează unor situații imprevizibile care impun contractarea în scopul îndeplinirii contractului inițial, acestea ar putea fi încadrate în categoria lucrărilor suplimentare în sensul prevederilor art. 122 lit i) din OUG nr. 34/2006, însă numai dacă sunt îndeplinite condițiile enumerate în cuprinsul acestui articol.
Totodată, potrivit art. 5 lin (2) din HG nr. 925/206 ,,C. intern specializat prevăzut la art. 3 alin. (1) are obligația de a elabora o notă justificativă în toate situațiile în care procedura de atribuire propusă pentru a fi aplicată este alta decât una dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (1) din ordonanța de urgență sau, în cazul atribuirii unui contract sectorial, la art. 251 alin. (1) din ordonanța de urgență.,,
Astfel, aplicând acestea prezentei spețe, a apreciat că beneficiarul avea obligația justificării în concret a circumstanțelor prevăzute de art. 122 lit i) din OUG nr. 34/2006.
A mai apreciat că în prezenta cauză, lucrările suplimentare propuse de Beneficiar care au modificat proiectul inițial nu pot fi încadrate în categoria lucrărilor pentru a căror achiziție nu era necesară decât negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare dat fiind faptul că, aceste lucrări nu se datorează apariției unor circumstanțe imprevizibile care ar duce la neîndeplinirea proiectului inițial.
Spre exemplificare, în opinia pârâtei, astfel de circumstanțe sunt generate de apariția calamităților naturale definite ca evenimente total imprevizibile și insurmontabile care necesită o acțiune imediată ce implică extrema urgență pentru atenuarea efectelor și asistența celor afectați și pot fi asimilate caracterului neprevăzut incident prevederilor art. 122 lit i) din OUG nr. 34/2006.
Astfel, a apreciat că realizarea acestor lucrări în mod evident nu pot fi asociate caracterului imprevizibil necesar aplicării art 122 lit i) din OUG nr. 34/2006 deoarece proiectarea și previzionarea tuturor lucrărilor necesare sunt în sarcina exclusivă a proiectantului, iar autoritatea contractantă răspunde în integralitate pentru derularea procedurii de achiziție în mod transparent, bazată pe criterii obiective și fără a ține seama de posibile influențe externe, în conformitate cu prevederile legislației naționale privind achizițiile publice.
A arătat că raportul de activitate emis de către APDRP pentru achizițiile publice de servicii, produse și lucrări reprezintă un aviz de principiu și privește numai aspectele procedurale verificate în conformitate cu listele de verificare anexate la acesta Responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe parcursul procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică care intră sub incidența legislației pentru atribuirea contractelor de achiziție publică de servicii, furnizarea de produse și execuție de lucrări revine Beneficiarului. Avizul de principiu emis de APDRP nu privește contractele subsecvente acestor achiziții încheiate de Beneficiar. Ofertanții răspund în integralitate pentru corectitudinea și legalitatea documentelor prezentate în ofertele depuse la licitație."
A învederat faptul că, suma de 186.518,33 lei - cheltuială neeligibilă - are o pondere de peste 3% din suma totală solicitată la plată, motiv pentru care în speță, s-au aplicat dispozițiile art. 30 din Regulamentul CE nr. 65/2011.
Astfel, în cazul în care diferența dintre suma solicitată de beneficiar și suma autorizată la plată este mai mare de 3% din suma solicitată, se va aplica o reducere egală cu valoarea diferenței dintre suma solicitată de beneficiar și suma autorizată la plată.
A arătat că în cazul de față, suma refuzată la plată a fost de 186.518,33 lei reprezentând cheltuială neeligibilă - iar reducerea aplicată a fost egală cu această sumă, respectiv 186.518,33 lei.
A invocat că reclamanta . Anexa V la contractul de finanțare că ,,Plățile in cadrul unui contract de achiziții trebuie efectuate conform clauzelor contractuale la termenele si valorile stabilite" însă, nu a aplicat aceste prevederi la momentul emiterii cererii de plată pentru tranșa a patra de plată, fiind evident că în mod temeinic și legal s-a considerat că suma de 186.518,33 lei reprezintă o cheltuială neeligibilă și de asemenea, tot în mod temeinic și legal au fost aplicate dispozițiile art. 30 din Regulamentul CE nr. 65/2011.
A arătat că accesarea sprijinului financiar nerambursabil pentru fiecare din măsurile din cadrul PNDR se realizează prin încheierea de contracte de finanțare/decizii de finanțare între APDRP și solicitanții selectați pentru finanțare.
Prin urmare, conform clauzelor contractuale cunoscute și asumate de reclamantă prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul se obligă la respectarea prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind asistența financiară nerambursabilă acordata României de Comunitatea Europeană, precum si la respectarea tuturor celorlalte clauze ale contractului de finanțare.
A susținut că sumele prevăzute în bugetul indicativ nu reprezintă un drept câștigat automat prin semnarea contractului de finanțare, ele trebuind justificate de beneficiar cu documente care să ateste efectuarea lor cu respectarea regulilor de finanțare specifice FEADR.
A precizat că respectarea tuturor condițiilor cerute pentru acordarea finanțării este impusă de reglementări comunitare și naționale, acestea urmând a se verifica pe întreaga perioadă de implementare a unui proiect, respectiv de la data acordării deciziei de finanțare și pe o perioada de încă cinci ani, beneficiarul fiind în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării FEADR prin PNDR 2007 - 2013 și de solicitare a finanțării în concordanță cu aceste condiții, A.P.D.R.P. având un rol de supraveghere al procesului de implementare al unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite nivele de control și proceduri acreditate de Comisia Europeană, descoperirea ulterioară a unor abateri de la legalitate, regularitate și conformitate de către direcțiile/organismele abilitate să desfășoare acțiuni de control neputând fi considerată nejustificată doar pe motivul că etapele au fost avizate anterior de Agenție.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile Contractului de finanțare nr. C_, Codul de procedură civilă, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Legii nr. H.G. nr. 725/2010 privind reorganizarea cu modificările și completările ulterioare.
La data de 06.06.2014 reclamanta a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, respectiv anularea raportului de verificare nr. 705/11.07.2012 și a fișei navetă SAR nr. 182/26.02.2012 și obligarea pârâtelor la plata sumei de_,33 lei.
Analizând acțiunea formulată de reclamantă, instanța constată următoarele:
În temeiul dispozițiilor articolului 248 din NCPC, instanța se va pronunța mia întâi asupra excepțiilor de procedură și apoi a celor de fond care ar face inutilă administrarea de probe sau cercetarea în fond a cauzei.
Astfel, în cauză au fost invocate excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului A. și Dezvoltării Rurale precum și excepția necompetenței materiale.
După cum se poate observa și din considerentele deciziei cu numărul 6386 din data de 26.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, obiectul prezentei cauze îl constituie contestarea unui act administrativ de stabilire a unei creanțe fiscale, iar cuantumul acestei creanțe se situează sub pragul valoric de 5000.000 lei.
De asemenea, instanța este legată de soluția pronunțată prin decizia de mai sus care dezleagă problema aplicării dispozițiilor articolului 54 din Legea cu numărul 76/2012, în sensul că în această cauză aceste dispoziții nu sunt aplicabile, deoarece acțiunea este formulată înaintea intrării în vigoare a NCPC, și anume 15.02.2013, și prin urmare nu pot retroactiva.
Prin urmare, întrucât actul atacat în cauză este un act administrativ, obiectul său material fiind sub pragul de 500.00 lei, competența soluționării aparține tribunalului, și anume aceluia de la sediul reclamantei, pentru care aceasta a optat, instanța urmând a respinge excepția ca neîntemeiată.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Ministerului A. și Dezvoltării Rurale, instanța reține că așa cum însăși pârâta de mai sus susține în motivarea excepției, conform dispozițiilor articolului 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului cu numărul 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, se înființează Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, denumită în continuare Agenția, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale, finanțată din venituri proprii și subvenții alocate de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul București, .. 43, sectorul 1, prin reorganizarea Agenției SAPARD, care se desființează.
De asemenea, conform prevederilor articolului 17 din același text de lege, Punctul II subpunctul 1 din anexa nr. 2 "Unitățile care funcționează în subordinea Ministerului A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale" la Hotărârea Guvernului nr. 155/2005*) privind organizarea și funcționarea Ministerului A., Pădurilor și Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 14 martie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit".
Ca atare, însăși prevederile legale care reglementează activitatea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, statuează existența unui raport de subordonare între aceasta și pârâta M. A. și Dezvoltării Rurale.
Ori un asemenea raport presupune cel puțin coordonarea măsurilor care se adoptă de către instituția subordonată cu principiile sau dispozițiile instituției coordonatoare, sau în anumite cazuri chiar punerea în executare a unor măsuri adoptate de unitatea coordonatoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât conducerea acestei agenții este numită de către ministrul agriculturii, conform prevederii articolului 10 din textul de lege indicat mai sus.
Astfel, în situația în care raportul dintre agenție și ministerul de resort este unul de subordonare directă, iar conducerea agenției este numită de către ministrul de resort, instanța apreciază că în soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor pe care agenția prin conducerea sa le dispune, are calitate procesuală pasivă și ministerul de resort, ca unitate publică de coordonare, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată.
În ceea ce privește capacitatea procesuală de folosință a pârâtei Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud Vest Oltenia, instanța a dispus citarea în cauză a pârâtei Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit prin încheierea din 28.04.2014 în locul instituției fără capacitate procesuală de folosință
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța are a analiza dacă lucrările suplimentare pentru care s-a respins la plată cererea de rambursare au sau caracter imprevizibil, conform legislației în vigoare precum și a prevederilor contractuale, așa cum reclamanta susține în cuprinsul motivelor cererii sale de la filele 2, 3 și 4 ale dosarului de fond.
Instanța de judecată se va pronunța în acest fel în limitele și obiectul procesului, astfel cum acestea sunt determinate de către părți, conform prevederilor articolului 9 din NCPC.
Conform prevederilor articolului 122 alineatul 1 litera i) din Ordonanța de Urgență cu numărul 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în următoarele cazuri:
i) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:
- atribuirea să fie făcută contractantului inițial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale să nu depășească 20% din valoarea contractului inițial;
Ori în cauza de față realizarea suplimentară a unui canal presat pentru interceptarea și conducerea apei în camera de cădere precum și introducerea suplimentară a unei rigole carosabile nu pot fi încadrate în categoria lucrărilor care au caracter imprevizibil.
După cum se poate observa, nu există nici o justificare pentru care asemenea lucrări să nu poată fi prevăzute chiar de la momentul în care a fost încheiat contractul de lucrări ori chiar de la momentele anterioare ale proiectării.
Ori instituția publică pârâtă a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit este ținută să respecte prevederile legale mai sus învederate, și nu poate accepta suplimentarea decontării la plată decât în condițiile în care toate dispozițiile legale în domeniul achizițiilor publice sunt respectate, printre care și prevederea articolului 122 de mai sus.
În plus, cheltuiala pe care reclamanta o solicită pentru decontare ca una imprevizibilă, depășește în cuantumul său un procent de 3% din valoarea totală solicitată la plată, iar în acest caz se va aplica o reducere reprezentând diferența dintre suma plătită beneficiarului după verificarea eligibilității cererii de plată și cea plătită beneficiarului numai pe baza cererii de plată, dispoziție cuprinsă în articolul 31 din Regulamentul CE cu numărul 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală.
Prin urmare, în afara dispozițiilor din Ordonanța de Urgență cu numărul 34/2006 care impun condiții speciale pentru ca o lucrare să poată fi considerată imprevizibilă și astfel acceptată la decontare, reclamanta nu poate solicita întemeiat această decontare nici în temeiul regulamentului european de mai sus, care prevede că dacă se solicită decontarea unei sume suplimentare, iar aceasta depășește 3% din valoarea totală, nu se va admite cererea de decontare decât în limitele unei reduceri indicate în prevederile articolului 31 din Regulamentul CE 65/2011.
În concluzie, în ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că aceasta este una neîntemeiată pentru cele două motive expuse în considerente și o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. A. și Dezvoltării Rurale.
Respinge excepția necompetenței materiale invocată de pârâta M. A. și Dezvoltării Rurale.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Ilovița reprezentată prin primar, cu sediul în localitatea Ilovița, județul M., împotriva pârâtelor M. A. și Dezvoltării Rurale, cu sediul în București, Bulevardul C. I, nr. 2-4, sector 3 și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, cu sediul în București, .. 43, sector 1.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, Grefier,
D. Z. O. E. C.
Red. D.Z./Tehnored. O.E.C.
5 ex./ 11 pagini
01.07. 2014
cod operator 2626
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 760/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 1037/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
