Anulare act administrativ. Sentința nr. 3180/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Tribunalul MEHEDINŢI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 3180/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 11937/101/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința nr. 3180/2014

Ședința publică de la 05 Decembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M. L. B.

Grefier L. C. M.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. I. Avocat - Lichidator G. V. și pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., având ca obiect suspendare executare act administrativ decizie nr. 61/19.06.2013,anulare decizie nr. 61/19.06.2013 .

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care se constata că dezbaterile pe fond au fost consemnate în încheierea de ședința din data de 21.11.2014 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și că a fost amânata pronunțarea pentru astăzi în vederea depunerii concluziilor scrise, iar urmare deliberării a fost pronunțata următoarea sentință.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul M. la data de 16.12.2013 sub nr._, reclamantul C. I. Avocat - Lichidator G. V. a chemat în judecată pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia nr.61/19.06.2013 privind soluționarea contestației formulate de C. I. AVOCAT-LICHIDATOR G. V., Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 1265/27.03.2013 și Raportul de Inspecție Fiscală Parțială din data de 27.03.2013 emise de DGFP M. Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Fizice nr. 1 cu consecința exonerării de la plata sumei de 89.042 lei compusă din 57.400 lei reprezentând debit principal contribuții FNUASS perioada 2007-2011 și 31.642 lei reprezentând accesorii aferente debit principal; precum și suspendarea executării actelor administrativ-fiscale reprezentate de Decizia nr. 61/19.06.2013 privind soluționarea contestației formulate de C. I. AVOCAT-LICHIDATOR G. V., Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 1265/27.03.2013 și Raportul de Inspecție Fiscală Parțială din data de 27.03.2013 emise de DGFP M. Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Fizice nr. 1 pentru suma de 89.042 lei compusă din 57.400 lei reprezentând debit principal contribuții FNUASS perioada 2007-2011 și 31.642 lei reprezentând accesorii aferente debit principal până la soluționarea definitivă a cauzei privind anularea actelor administrativ-fiscale menționate.

În motivarea cererii a arătat că în perioada 12.09._12 C. I. AVOCAT-LICHIDATOR G. V. a fost supus inspecției fiscale generale pentru perioada 2006-2011. în acest sens, a fost încheiat Raportul de inspecție fiscală nr. 661/27.02.2012.

De asemenea, la data de 29.06.2012 prin Raportul de control nr. 87 încheiat de CAS M. C. I. AVOCAT-LICHIDATOR G. V. a fost supus inspecției fiscale cu privire la contribuția la FNUASS.

Prin Decizia de reverificare nr. 575/11.02.2013 s-a dispus reverificarea cu privire contribuția la FNUASS pentru perioada 2007-2010 motivat de faptul că au apărut elemente noi, față de Raportul de control nr. 87/29.06.2012 încheiat de CAS M., în motivarea deciziei de reverificare organele de control fiscal au arătat că măsura reverificării reiese și din Adresa nr. 561/15.01.2013 a Curții de Conturi M..

În procedura de reverificare organele de control fiscal au emis Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 1265/27.03.2013 și Raportul de Inspecție Fiscală Parțială din data de 27.03.2013 emise de DGFP M. Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Fizice nr. 1 pentru suma de 89.042 lei compusă din 57.400 lei reprezentând debit principal contribuții FNUASS perioada 2007-2012 și 31.642 lei aferentă perioadei 2007-2011.

Împotriva acestor acte administrativ-fiscale am formulat contestație administrativă care a fost înregistrată la DGFP M. sub nr. 6136/2013.

Prin Decizia nr. 61/19.06.2013 privind soluționarea contestației formulate de C. I. AVOCAT-LICHIDATOR G. V. a fost respinsă contestația formulată .

Ca motive de netemeinicie s-a invocat că organele de control au reținut o stare de fapt eronată, în sensul că au apărut

elemente noi care conduc la modificarea stării de fapt fiscale a reclamantului .

În acest sens, arătă că a fost supus controlului fiscal în ceea ce privește contribuția la FNUASS, fiind emis Raportul de control nr. 87/29.06.2012 de către CAS M..Mai mult, organele de control nu precizează care sunt elementele noi/suplimentare care au apărut cu privire la subscrisa.

Atât organul de control, cât și organul de soluționare a contestației, în mod

eronat au apreciat că reclamantul ar datora accesorii, respectiv dobândă și penalități de

întârziere, pentru neplata contribuției datorate la FNUASS, în perioada 2007-2011,

deoarece nu a fost înștiințat anterior efectuării controlului despre suma pe care o

avea de plată și nici nu i-a fost comunicată decizia de impunere anuală.

Precizează că a achitat contribuția datorată la FNUASS conform Raportului de control nr. 87/29.06.2012, astfel că dobânda și penalitățile calculate nu pot fi imputate subscrisei.

Ca motive de nelegalitate invocă că organele de control interpretează și aplică în mod eronat prevederile art. 91 alin. 1 și 2 din Codul de procedură fiscală.

Conform acestor dispoziții legale „(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel. (2) Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel".

După cum a arătat, prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 1265/27.03.2013 și Raportul de Inspecție Fiscală Parțială din data de 27.03.2013 emise de DGFP M. Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Fizice nr. 1 subscrisa a fost supus verificării pentru veniturile aferente anului 2007.

Ori, creanțele fiscale suplimentare, au fost stabilite la data de 27.03.2013 prin Decizia de impunere menționată, deci după împlinirea termenului de prescripție.

Față de această situație apreciază că dreptul organelor de control de stabili obligații fiscale suplimentare ale reclamantului pentru anul fiscal 2007 era prescris la data de 27.03.2013, impunându-se anularea actelor de control fiscal.

S-a mai invocat că organele de control au interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 105¹ coroborate cu cele ale art. 98 și art. 105 alin. 3 din Codul de procedură fiscală.

Potrivit art. 105 ind. 1 din Codul de procedură fiscală „(1) Prin excepție de la prevederile art. 105 alin. (3), conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioade. (2) Prin reverificare se înțelege inspecția fiscală efectuată ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor, care influențează rezultatele acestora. (3) Prin date suplimentare se înțelege informații, documente sau alte înscrisuri obținute ca urmare a unor controale încrucișate, inopinate ori comunicate organului fiscal de către organele de urmărire penală sau de alte autorități publice ori obținute în orice mod de organele de inspecție, de natură să modifice rezultatele inspecției fiscale anterioare. (4) La începerea acțiunii de reverificare, organul de inspecție fiscală este obligat să comunice contribuabilului decizia de reverificare, care poate fi contestată în condițiile prezentului cod. Dispozițiile referitoare la conținutul și comunicarea avizului de inspecție sunt aplicabile în mod corespunzător și deciziei de reverificare".

Dispozițiile art. 105 alin. 3 și 5 din Codul de procedură fiscală prevăd că „(3) Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. (5) inspecția fiscală se exercită pe baza principiilor independenței, unicității, autonomiei, ierarhizării, teritorialității și descentralizării".

De asemenea, conform art. 98 din Codul de procedură fiscală „(1) Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale. (2) La contribuabilii mari, perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior, în condițiile alin. (1). (3) La celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectuează asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligația depunerii declarațiilor fiscale. Inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații: a) există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat; b) nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție; c) nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului generat consolidat".

Față de textele de lege menționate, apreciază că acestea au fost interpretate și aplicate în mod eronat de organele de control fiscal.

Astfel, arătă că prin Decizia de reverificare nr. 575/11.02.2013 s-a dispus reverificarea noastră cu privire contribuția la FNUASS pentru perioada 2007-2010 motivat de faptul că au apărut elemente noi, față de Raportul de control nr. 87/29.06.2012 încheiat de CAS M.. În motivarea deciziei de reverificare organele de control fiscal au arătat că măsura reverificării reiese și din Adresa nr. 561/15.01.2013 a Curții de Conturi M..

Ori, organele de control au dispus efectuarea de reverificări, cu încălcarea textelor de lege menționate și pentru exercițiul fiscal al anului 2011, perioadă pentru care nu a fost dispusă reverificarea.

Mai mult decât atât, organele de control nu au precizat care sunt motivele concrete ale reverificării, astfel cum sunt prevăzute în cuprinsul art. 105ind. 1 din Codul de procedură fiscală. În acest sens, apreciază că emiterea unei adrese de către Curtea de Conturi M. nu reprezintă elemente noi/suplimentare, în sensul dispozițiilor legale citate.

De asemenea, apreciază că organele de control au interpretat și aplicat greșit prevederile art. 105 din Codul de procedură fiscală referitoare la unicitatea controlului deoarece reclamantul a mai fost verificat anterior atât în ceea ce privește contribuția la FNUASS, cât și în ceea ce privește alte obligații fiscale.

Pe de altă parte,organele de control fiscal au interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art.

211 din Legea nr. 95/2006.

În acest sens, precizează că obligația de plată a contribuțiilor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, incumbă numai persoanelor asigurate, iar potrivit art. 211 din Legea nr. 95/2006 „(1) Sunt asigurați, potrivit prezentei legi, toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România și fac dovada plății contribuției la fond, în condițiile prezentei legi. în această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabilește prin ordin al președintelui CNAS cu avizul consiliului de administrație".

Față de aceste prevederi legale, precizează reclamantul că nu are încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate un contract în acest sens, decât în ceea ce privește calitatea de avocat, și nu și pe aceea de practician în insolvență.

Ori, în considerarea acestor dispoziții legale, apreciază că nu datorează contribuția la FNUASS și pentru veniturile obținute din practicarea profesiei de practician în insolvență (lichidator).

Organele de control nu au avut în vedere dispozițiile art. 257, alin. 5 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 8, alin. 2 din Norma metodologică privind contribuția de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Ordinul Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 221/2005 și art. 8, alin. 4 din Norma metodologică privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea

măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Ordinul Președintelui Casei Naționale de

Asigurări de Sănătate nr. 617/2007, atunci când, prin actele contestate a imputat reclamantului penalități și majorări de întârziere.

În acest sens precizează că reclamanta este avocat definitiv, înscrisă pe Tabloul Avocaților Baroului M., astfel că are calitatea de asigurat potrivit art. 211 din Legea nr. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și datorează contribuție potrivit art. 257, alin. 2, lit. b din același act normativ.

Potrivit art. 257, alin. 2, lit. b din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra, ... b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar.

Potrivit art. 257, alin. 5 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, (5) Contribuțiile prevăzute la alin. (2) și (4) se plătesc după cum urmează: ... b) trimestrial, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. b) și la alin. (4).

Însă, potrivit art. art. 8, alin. 1 și 2 din Norma metodologică privind contribuția de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Ordinul Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 221/2005, (1) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. (2) Diferențele rămase de achitat, calculate în raport de decizia de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează dobânzi.

Precizează că aceleași dispoziții sunt și în art. 8, alin. 1 și 4 din Norma metodologică privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Ordinul Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007, (1) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. ...(4) Diferențele rămase de achitat, calculate în raport cu decizia de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere.

Ori, organele de control fiscal au emis decizia de impunere pentru anii 2007-2011 la data de 27.03.2013 și au stabilit obligații de plată și pentru majorări și penalități, în condițiile în care timp de 6 ani au stat în pasivitate, și nu și-au îndeplinit obligația de informare prevăzută de art. 222 din Legea nr. 95/2006, nu au constatat contravenția prevăzută de art. 305 din Legea nr. 95/2006, nu au emis decizia de impunere anuală și nu au luat măsuri de executare silită conform art. 216 din Legea nr. 95/2006.

Ca atare, față de cele menționate, apreciem că actele administrativ-fiscale menționate sunt nelegale, întrucât subsemnata nu datorez obligațiile fiscale accesorii (dobânzi, majorări de întârziere și/sau penalități de întârziere).

Organele de control au calculat subscrisei penalități de întârziere în temeiul OUG nr.39/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.92/2001 privind Codul de procedură fiscală, pentru neplata la termen a contribuției la FNUASS, în perioada 2007-2011.

Ori, OUG nr. 39/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a intrat în vigoare la data de 28.04.2010, prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 278/28.04.2010.

Rezultă, deci că în perioada_10, dispozițiile OUG nr. 39/2010 nu erau aplicabile, astfel că organul de control în mod eronat a calculat penalități în temeiul acestui act normativ.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării actelor administrativ - fiscale, consideră că în cauză sunt întrunite condițiile art. 15 coroborate cu art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

Astfel, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. în acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond".

De asemenea, potrivit art. 14, alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. j, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. în cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate".

Așadar, pentru admisibilitatea cererii de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale, reclamantul trebuie să facă dovada sesizării instanței de judecată cu privire la anularea actelor administrativ fiscale, precum și a unei pagube iminente și a unui caz bine justificat.

În acest sens, menționează că dovada sesizării instanței de judecată o face prin chiar această cerere de chemare în judecată având ca obiect anularea și respectiv suspendarea actelor administrativ fiscale menționate formulată în contradictoriu cu emitentul acestor acte.

Cu privire la paguba iminentă, menționează că potrivit art. 2 lit. ș din Legea nr.

554/2004, „paguba iminentă constituie prejudiciul material viitor și previzibil, sau după caz

perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu

public".

Ori, în speță, prin executarea actelor administrativ-fiscale, mai înainte de soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de subscrisa există riscul producerii unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel, având în vedere cuantumul mare al obligațiilor fiscale stabilite prin actele administrativ-fiscale menționate, respectiv suma de 89.042 lei reprezentând contribuții la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

De asemenea, precizează că obligațiile fiscale stabilite în sarcina sa, în cuantum de 89.042 lei, reprezintă aproximativ 25% din veniturile sale anuale .

Mai mult decât atât, executarea efectivă a actului administrativ, înainte de verificarea legalității și temeiniciei acestuia de către instanța de judecată, poate genera cheltuieli suplimentare în sarcina sa. Ori, prin executarea unor acte administrativ-fiscale nelegale, în situația în care acestea ar fi anulate s-ar impune întoarcerea executării care presupune efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sarcina sa.

Ori, este evident că executarea silită pentru o astfel de sumă este de natură a conduce la o perturbare previzibilă gravă a desfășurării activității mele cu consecințe negative, ceea ce poate avea ca efect imposibilitatea de desfășurare a activității.

Potrivit art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004, prin caz bine justificat se înțelege împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrative.

Cazul bine justificat îl reprezintă împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În practica instanțelor judecătorești au fost apreciate ca fiind cazuri justificate, situațiile în care a fost contestat actul administrativ pe motive de nelegalitate (Decizia nr. 763/2003 a CSJ - Secția de contencios administrativ și fiscal), în timp ce cuantumul obligațiilor fiscale stabilite în sarcina contribuabilului prin actele administrativ fiscale presupune o pagubă iminentă (Decizia nr. 763/2003 a CSJ - Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7990/2004 a ICCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal). Ori, în prezenta speță ,reclamantul invocă motive de nelegalitate a actelor administrativ fiscale menționate.

Mai mult decât atât, organele fiscale au dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile.

De altfel, trebuie să fie avute în vedere Recomandarea nr. R/_ a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă și Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, în care s-a arătat că executarea actelor administrative trebuie să țină cont de drepturile și de interesele persoanelor particulare.

Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei amintește principiile din Recomandarea nr. R/_ care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța de judecată, să ia măsuri provizorii corespunzătoare atunci când executarea unui act administrativ este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică actul.

Ori, soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței asupra acțiunii în anularea actului administrativ se circumscrie tocmai noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare.

Suspendarea pronunțată de instanța de judecată nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la instanță pentru a nu se executa actul până la soluționarea acțiunii în anularea acestuia.

Ținând cont de motivele de fapt și de drept prezentate, consideră că, pentru a se evita excesul de putere din partea autorității fiscale, se impune suspendarea executării actelor administrativ-fiscale menționate.

În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată și cererea de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale pe dispozițiile art. 8 și 15 din Legea nr. 554/2004.

Reclamantul a depus la dosar înscrisuri: adresa nr.1264/27.03.2013, aviz de inspecție fiscală nr.591/11.02.2013, decizia de reverificare nr.575/11.02.2013, decizia de impunere nr.1265/27.03.2013, raport de inspecție fiscală parțială din data de 27.03.2013, decizia nr.61/19.06.2013, raport de control al contribuției la FNUASS, raport de inspecție fiscală nr. 661/27.02.2012.(f. 12-97)

Pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. - Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

In fapt, in urma inspecției fiscale desfășurate, organele de inspecție fiscala au constatat ca, pentru veniturile obținute din desfășurarea activității de lichidator, C. I. Avocat - Lichidator G. V. nu a depus declarațiile privind obligațiile de plata pentru anul 2007-2010 la C.N.A.S. - C.A.S. M. (declarația estimativa si declarația privind veniturile realizate ), conform Legii nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare si nu a fost impus cu obligații de plata pentru asigurările de sănătate.

Prin urmare, pornind de la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala privind activitatea de lichidări judiciare s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma totala de 57.400 lei.

Prin Decizia de impunere nr. 1265/27.03.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala, organele de inspecție fiscala au stabilit in sarcina C. I. - Lichidator Avocat G. V. o contribuție de asigurări sociale de sănătate datorata de persoane fizice care realizează venituri din activități independente in suma totala de 57.400 lei si accesorii de plata aferente in suma totala de 31.642 lei .

In urma inspecției fiscale desfășurate s-a constatat ca, C. I. Avocat - Lichidator G. V. nu a depus declarațiile privind obligațiile de plata pentru anul 2007-2010 la C.N.A.S. - C.A.S. M. (declarația estimativa si declarația privind veniturile realizate), conform Legii nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare si nu a fost impus cu obligații de plata pentru asigurările de sănătate.

Din verificarea efectuata de organele de inspecție fiscala asupra documentelor transmise de C.N.A.S. - C.A.S. M., se constata ca G. V. nu a fost impusa cu obligații de plata la contribuția de asigurări sociale de sănătate si nu se regăsește in evidenta de la A.F.P. Drobeta Tr. S. cu obligații fiscale.

F. de cele constatate, conform prevederilor art. 257, alin. 2, lit. b din Legea 95/2006 republicata, cu modificările si completările ulterioare, s-au stabilit următoarele obligații:

- pentru anul 2007, la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 186.785 lei ( vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 12.141 lei ( 186.785 lei x6,5% = 12.141 lei);

- pentru anul 2008, la venitul net aferent semestrului I stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 23.047 lei, (semestrul I - venit net in suma de 23.047 lei, semestrul II venit net in suma de 7.022 lei - vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare ) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 1.498 lei ( 23.047 lei x 6,5% = 1.498 lei ), iar la venitul net aferent semestrului II stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 7.022 lei, s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 386 lei ( 7.022 lei x 5,5% = 386 lei);

- pentru anul 2009, la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 252.509 lei, ( vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare ) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 16.413 lei ( 252.509 lei x6,5% = 16.413 lei);

- pentru anul 2010, la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 250.394 lei, ( vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 13.772 lei ( 250.394 x 5,5% = 13.772 lei);

- pentru anul 2011, urmare declarației privind veniturile realizate aferente anului 2011 privind activitatea de lichidări judiciare, venitul net impozabil pentru anul 2011 este in suma de 239.825 lei, la care s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 13.190 lei ( 239.825 lei x 5,5% ).

Pentru obligația stabilita suplimentar privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorata de persoane fizice care realizează venituri din activități independente au fost calculate in conformitate cu art.120 alin.(1) si (7) din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala accesorii in suma totala de 31.642, calculate pentru perioada 04.02._13.

Organul fiscal a stabilit prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 1265/27.03.2013, accesorii aferente contribuției de asigurări sociale de în suma totala de 31.642 lei, respectiv dobânzi/majorări de întârziere in suma 23.031 lei si penalități de întârziere in suma de 8.611 lei, calculate pentru perioada 04.02._13, spetei analizate fiindu-i aplicabile prevederile art.119, alin.(1) si art.120, alin.(1), si (7) si art.120 alin. 1 din O.G. nr.92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala.

Cu privire la prescripția dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale pentru anul 2007, se arată următoarele:

Spetei analizate ii sunt aplicabile următoarele prevederi legale din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicat, cu modificările si completările ulterioare care precizează:

Art. 91 „Obiectul, termenul și momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de stabilire a obligațiilor fiscale

Dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.

Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel."[...]

Art. 23 „Nașterea creanțelor și obligațiilor fiscale

Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

Potrivit alin. (1) se naște dreptul organului fiscal de a stabili și a determina obligația fiscală datorată".

Art.98„ Perioada supusa inspecției fiscale (1) Inspecția fiscala se efectuează in cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale".[...]

Art. 296*25 Declararea, definitivarea și plata contribuțiilor sociale

Declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale se realizează prin depunerea unei declarații privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, precum și a declarației de venit estimat/norma de venit prevăzută la art. 81 și a declarației privind venitul realizat prevăzută la art. 83, pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Obligațiile anuale de plată ale contribuției de asigurări sociale de sănătate se determină pe baza declarațiilor menționate la alin. (1), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 296*18 alin. (3) lit. bA1) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 296*22

Art. 83 „Declarația privind venitul realizat (1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activități independente, [...], au obligația de a depune o declarație privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.”

In raport cu prevederile legale susmenționate, rezulta ca termenul de 5 ani in care legea permite stabilirea de obligații fiscale se calculează (începe sa curgă) de la începutul anului următor celui in care s-a născut creanța fiscala, iar dreptul la creanța fiscala se naște la data la care se constituie baza de impunere care o generează.

In situația data, pentru contribuțiile sociale aferente veniturilor obținute pe anul 2007, baza de calcul se constituie prin declarația privind venitul realizat, care trebuia depusa de petenta pana la 25.05.2008, data cu care se năștea si dreptul de creanța al organului fiscal. Cum petenta nu a depus aceasta declarație, referitor la contribuțiile sociale de sănătate, termenul de prescripție pentru obligațiile fiscale aferente anului 2007 începe sa curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care s-a născut creanța fiscala, in speța 01.01.2009, astfel ca in mod justificat organul de inspecție fiscala a inclus in baza de impozitare aferenta perioadei verificate si veniturile realizate de contribuabil in anul 2007.

Cu privire la reverificare, se menționează că inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării, însă prin excepție conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă au apărut date suplimentare necunoscute organelor de inspecție fiscală la data efectuării verificărilor.

Reverificarea perioadei 01.01._10 pentru obligația privind „Contribuția de asigurări sociale de sănătate " se impunea întrucât începând cu data de 01.07.2012 competenta de administrare a contribuției de asigurări sociale de sănătate revine Agenției Naționale de Administrare Fiscala, iar CAS M. prin raportul de control nr.87/29.06.2012 nu a procedat la stabilirea acestora.

Potrivit prevederilor art.105 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

„Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării"iar, în conformitate cu prevederile art. 105 ind. 1 din același act normativ prin excepție de la prevederile art. 105 alin. (3), conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioade.

Prin reverificare se înțelege inspecția fiscală efectuată ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor, care influențează rezultatele acestora.

Prin date suplimentare se înțelege informații, documente sau alte înscrisuri obținute ca urmare a unor controale încrucișate, inopinate ori comunicate organului fiscal de către organele de urmărire penală sau de alte autorități publice ori obținute în orice mod de organele de inspecție, de natură să modifice rezultatele inspecției fiscale anterioare.

De asemenea, conform prevederilor pct. 105.4 și 105.6 din Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala:

„105.4. Datele suplimentare, necunoscute organelor de inspecție fiscală la data efectuării inspecției fiscale la un contribuabil, pe care se fundamentează decizia de reverificare a unei anumite perioade, pot rezulta în situații, cum sunt:[...]

d) informații obținute în orice alt mod, de natură să modifice rezultatele controlului fiscal anterior.

105.6. Organul fiscal competent poate solicita, până la împlinirea termenului de prescripție prevăzut la art.88 din Codul de procedură fiscală, reverificarea unei perioade impozabile, prin întocmirea unui referat în care sunt prezentate motivele solicitării. Referatul este supus aprobării conducătorului organului de inspecție fiscală competent, iar după aprobare se programează acțiunea de inspecție fiscală".

Referitor la invocarea aplicării OUG nr.39/2010 la calculul penalităților de

întârziere, contestatoarea se afla in eroare, deoarece organul fiscal a aplicat prevederile

acestei ordonanțe numai cu privire la calculul penalităților de întârziere aferente

contribuției de asigurări sociale de sănătate in perioada 01.07._10, fapt ce

reiese clar din Raportul de inspecție fiscala parțiala nr. 1264/27.03.2013.

Cu privire la cererea de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale contestate, solicita respingerea acesteia, întrucât reclamanta nu justifica nici paguba iminenta, nici cazul bine justificat.

Astfel, reclamanta încearcă sa inducă ideea ca suma totala de 89.042 lei ar fi de natura sa-i producă o perturbare grava a activității, ascunzând faptul ca, din aceasta suma a achitat deja debitul principal de 57.400 lei prin trei ordine de plata, pe care le anexează prezentei in copie. Rămâne așadar de plata doar suma de 31.642 lei compusa din dobânzi/penalități/majorări de întârziere care nu atrag alte dobânzi.

Referitor la invocarea cazului bine justificat, reclamanta face referire la existenta unor împrejurări de fapt si de drept, care sunt de natura a crea o îndoiala serioasa în privința legalității actului administrativ.

Consideră ca aceste susțineri nu pot fi primite, in condițiile in care se contesta acte administrativ-fiscale emise de o autoritate publica, a căror legalitate se prezuma pana la proba contrarie si care au fost deja menținute printr-o decizie de soluționare a contestației pe cale administrativa.

In drept, și-a întemeiat întâmpinarea in temeiul art.205-208 Noul Cod de procedura civila(NCPC).

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În ceea ce privește susținerea pârâtei, potrivit căreia nu ar opera în cauză

excepția prescripției dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale, apreciază că

aceasta este eronata, deoarece organele de control a interpretat și aplicat în mod eronat

prevederile ari, 91 alin. 1 și 2 din Codul de procedură fiscală.

După cum a arătat, prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 1265/27.03,2013 și Raportul de Inspecție Fiscală Parțială din data de 27.03.2013 emise de DGFP M. Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Fizice nr. 1 reclamanta a fost supusă verificării pentru veniturile aferente anului 2007,

Pentru stabilirea obligațiilor fiscale aferente anului fiscal 2007, termenul de prescripție începe să curgă, conform art. 91 din Codul de procedură fiscală, de la data de 01.01.2008 și se împlinește la data de 31.12.2012.Ori, creanțele fiscale suplimentare, au fost stabilite la data de 27.03.2013 prin Decizia de impunere menționată, deci după împlinirea termenului de prescripție.

Față de această situație, apreciază că dreptul organelor de control de stabili obligații

fiscale suplimentare ale subscrisei pentru anul fiscal 2007 era prescris la data de 27.03.2013,

impunându-se anularea actelor de control fiscal.

Referitor Ia susținerea pârâtei, potrivit căreia ar fi fost respectate dispozițiile art. 105 ind. 1 din CPF, apreciază că aceasta este eronată, deoarece transferul competenței de

administrare a contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se încadrează în situațiile de excepție în care este permisă reverificarea fiscală.

În acest sens, arătă că a fost supusă controlului fiscal în ceea ce privește contribuția la FNUASS, fiind emis Raportul de control nr. 87/29.06.2012 de către CAS M..

Mai mult, organele de control nu precizează care sunt elementele noi/suplimentare care au apărut cu privire la reclamantă .

Dispozițiile art. 105 alin. 3 și 5 din Codul de procedură fiscală prevăd că „(3) Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, laxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. (5) Inspecția fiscală se exercită pe baza principiilor independenței, unicității, autonomiei, ierarhizării, teritorialității și descentralizării".

De asemenea, conform art. 98 din Codul de procedură fiscală „(1) Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale. (2) La contribuabilii mari, perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior, în condițiile alin. (1), (3) La celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectuează asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligația depunerii declarațiilor fiscale. Inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații: a) există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat; b) nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție; c) nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat".

Față de textele de lege menționate, apreciază că acestea au fost interpretate și aplicate în mod eronat de organele de control fiscal.

Astfel, arătă că prin Decizia de reverificare nr. 575/11.02.2013 s-a dispus reverificarea noastră cu privire contribuția la FNUASS pentru perioada 2007-2010 motivat de faptul că au apărut elemente noi, față de Raportul de control nr. 87/29.06.2012 încheiat de CAS M.. In motivarea deciziei de reverificare organele de control fiscal au arătat că măsura reverificării reiese și din Adresa nr. 561/15.01,2013 a Curții de Conturi M..

Mai mult decât atât, organele de control nu au precizat care sunt motivele concrete ale reverificării, astfel cum sunt prevăzute în cuprinsul art. 105 ind. 1 din Codul de procedură fiscală. In acest sens, apreciază că emiterea unei adrese de către Curtea de Conturi M. nu reprezintă elemente noi/suplimentare, în sensul dispozițiilor legale citate.

De asemenea, apreciază că organele de control au interpretat și aplicat greșit prevederile art.105 din Codul de procedură fiscală referitoare la unicitatea controlului deoarece reclamanta a fost verificată anterior atât în ceea ce privește contribuția la FNUASS, cât și în ceea ce privește alte obligații fiscale.

Organele de control au calculat subscrisei penalități de întârziere in temeiul OUG nr. 39/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, pentru neplata la termen a contribuției la FNUASS, în perioada 2007-2011.

Rezultă, deci, că în perioada_10, dispozițiile OUG nr. 39/2010 nu erau aplicabile, astfel că organul de control în mod eronat a calculat penalități în temeiul acestui act normativ.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, apreciază că susținerile pârâtei sunt de asemenea neîntemeiate, deoarece, în cauză este justificată atât paguba iminentă cât și cazul bine justificat.

În drept, și-a întemeiat răspunsul la întâmpinare pe dispozițiile art. 201 din C..

La solicitarea instanței, au fost comunicate relații de la Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. prin adresa nr._/02.04.2014.

În ședința publică din 07.03.2014 ,instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecata petitului privind suspendarea executării deciziei nr. 61/2013 emisă de A.J.F.P. M. .

Prin încheierea de ședință din data de 30.05.2014 a fost încuviințată proba cu expertiza fiscală, raportul de expertiză fiscală fiind depus la dosarul cauzei.

Împotriva raportului de expertiză fiscală au fost formulate obiecțiuni, fiind întocmit un supliment la raportul de expertiză fiscală.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Astfel cum rezultă din raportul de inspecție fiscală nr. 661/27.02.2012, reclamantul C. I. Avocat –Lichidator G. V. a făcut obiectul unei inspecții fiscale ,fiind verificată activitatea desfășurată de contribuabil în perioada 01.01._10 ,pentru impozitul pe venit din activități independente desfășurate în perioada 01.01._11,pentru obligațiile datorate bugetului general consolidat și TVA pentru perioada 01.05._11. (f. 67-97)

Prin avizul de inspecție fiscală nr. 591/11.02.2013 emis de D.G.F.P. M. - Activitatea de Inspecție Fiscală s-a adus la cunoștința reclamantului C. I. Avocat –Lichidator G. V. că începând cu data de 21.03.2013 va face obiectul unei inspecții fiscale generale având ca obiective verificarea dispozițiilor legale pentru impozitul pe venitul anual, TVA, contribuții sociale ,alte venituri ale bugetului general consolidat ,CASS contribuabil pe perioada 2007-2011 .(f. 13 )

Prin decizia de reverificare nr. 575/11.02.2013 emisă de D.G.F.P. M. s-a dispus reverificarea obligațiilor fiscale pentru perioada 2007-2010 reprezentate de contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, la rubrica „motivul reverificării” menționându-se că avându-se în vedere că de la data ultimei verificări efectuate de CNAS –CAS M. (raportul de control nr. 87/29.06.2012) și până în prezent au apărut elemente suplimentare care influențează baza impozabilă pentru perioada 2007-2010 ,se impune recalcularea contribuției de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei procentuale asupra veniturilor nete impozabile stabilite urmare inspecției fiscale efectuate de către AIF M.(raportul de inspecție fiscală nr. 661/27.02.2012).Măsura recalculării contribuției de asigurări sociale de sănătate reiese și din adresa cu nr. 561/15.01.2013 a Curții de Conturi M. ,competenta de administrare a contribuțiilor sociale de asigurări de sănătate revenind Agenției Naționale de Administrare Fiscală începând cu data de 01.07.2012 .(f. 14)

Se reține că decizia de reverificare nr. 575/11.02.2013 emisă de D.G.F.P. M. nu a constituit obiectul controlului judiciar din partea vreunei instanțe de judecată.

Prin decizia de impunere nr. 1265/27.03.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală s-a stabilit în sarcina reclamantului C. I. Avocat –Lichidator G. V. o contribuție de asigurări sociale de sănătate datorată de persoane fizice care realizează venituri din activități independente în sumă totală de 57.400 lei și accesorii de plată aferente în sumă totală de 31.642 lei .(f. 15-23)

S-a reținut că reclamantul C. I. Avocat –Lichidator G. V. nu a depus declarațiile privind obligațiile de plată pentru anul 2007-2010 la CAS M.(declarația estimativă și declarația privind veniturile realizate )conform legii nr. 95/2006 și nu a fost impus cu obligații de plată pentru asigurările de sănătate .

Astfel, în condițiile art. 257 alin. 2 lit. b din legea nr. 95/2006 s-a stabilit că pentru anul 2007, la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 186.785 lei ( vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 12.141 lei ( 186.785 lei x6,5% = 12.141 lei),pentru anul 2008, la venitul net aferent semestrului I stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 23.047 lei, (semestrul I - venit net in suma de 23.047 lei, semestrul II venit net in suma de 7.022 lei - vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare ) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 1.498 lei ( 23.047 lei x 6,5% = 1.498 lei ), iar la venitul net aferent semestrului II stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 7.022 lei, s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 386 lei ( 7.022 lei x 5,5% = 386 lei);

Pentru anul 2009, la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 252.509 lei, ( vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare ) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 16.413 lei ( 252.509 lei x6,5% = 16.413 lei), pentru anul 2010, la venitul net anual stabilit de organele de inspecție fiscala, in suma de 250.394 lei, ( vezi RIF nr. 661/27.02.2012 privind activitatea de lichidări judiciare) s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 13.772 lei ( 250.394 x 5,5% = 13.772 lei);

Organele fiscale au mai stabilit pentru anul 2011, urmare declarației privind veniturile realizate aferente anului 2011 privind activitatea de lichidări judiciare, venitul net impozabil pentru anul 2011 este in suma de 239.825 lei, la care s-a calculat o contribuție de asigurări sociale de sănătate in suma de 13.190 lei ( 239.825 lei x 5,5% ).

Pentru suma stabilită cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 57.400 lei au fost calculate accesorii în cuantum de_ lei ,calculate pentru perioada 04.02._13 ,în condițiile art. 120 alin. 1, 7 din O.G. nr. 92/2003 .

La baza emiterii deciziei de impunere nr. 1265/27.03.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală a stat raportul de inspecție fiscală parțială nr. 1264/27.03.2013. (f. 27-36)

Prin decizia nr. 61/19.06.2013 emisă de D.G.F.P. M. a fost respinsă contestația reclamantului formulată împotriva deciziei de impunere nr. 1265/27.03.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală .(f. 44-50 )

Se reține că ,de-a lungul timpului, reclamantul și-a îndeplinit obligația depunerii declarațiilor estimative și declarațiile privind veniturile realizate din activitatea de avocat ,achitând obligațiile fiscale datorate și că ulterior, organele fiscale au verificat veniturile obținute de reclamant din altă activitate independentă, respectiv cea de lichidator judiciar ,stabilind că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile legale constând în depunerea declarațiilor la organul fiscal competent și achitarea obligațiilor fiscale constând în plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate raportat la veniturile obținute din activitatea de lichidator judiciar.

În ceea ce privește susținerea reclamantului în sensul că organele de control au reținut o stare de fapt eronată ,în sensul că ar fi apărut elemente noi care conducă la modificarea stării de fapt fiscale a acestuia fără ca aceste elemente noi/suplimentare să fie precizate ,instanța o apreciază ca neîntemeiată.

Astfel, potrivit art. 105 alin. 3,art. 105 ind. 1 alin. 1-4 din O.G. 92/2003 (în vigoare la momentul emiterii deciziei de reverificare ),inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare perioadă supusă impozitării.(1) Prin excepție de la prevederile art. 105 alin. (3), conducătorul inspecției fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioade.

(2) Prin reverificare se înțelege inspecția fiscală efectuată ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor, care influențează rezultatele acestora.

(3) Prin date suplimentare se înțelege informații, documente sau alte înscrisuri obținute ca urmare a unor controale încrucișate, inopinate ori comunicate organului fiscal de către organele de urmărire penală sau de alte autorități publice ori obținute în orice mod de organele de inspecție, de natură să modifice rezultatele inspecției fiscale anterioare.

(4) La începerea acțiunii de reverificare, organul de inspecție fiscală este obligat să comunice contribuabilului decizia de reverificare, care poate fi contestată în condițiile prezentului cod. Dispozițiile referitoare la conținutul și comunicarea avizului de inspecție sunt aplicabile în mod corespunzător și deciziei de reverificare.

În ceea ce privește decizia de reverificare nr. 575/11.02.2013 emisă de D.G.F.P. M. se constată că acest act administrativ fiscal nu a fost contestat de reclamant prin prezenta cerere de chemare în judecată și nici nu a făcut obiectul unei alte cauze, astfel că susținerile referitoare la interpretarea eronată a prevederilor art. 105 ind. 1 din O.G. 92/2003 nu vor fi luate în considerare ,instanța apreciind că nu a fost investită cu verificarea legalității și temeiniciei deciziei de reverificare .

Referitor la aplicarea a prevederilor art. 91 alin. 1,2 din O.G. 92/2003 în sensul că ,în mod greșit, organele fiscale au stabilit obligații fiscale aferente anului fiscal 2007 deoarece termenul de prescripție a început să curgă la data de 01.01.2008 și s-a împlinit la data de 31.12.2012, astfel că obligațiile fiscale au fost stabilite la data de 27.03.2013 după împlinirea termenului de prescripție, tribunalul retine următoarele.

Potrivit art. 91 alin. 1,2 din O.G. 92/2003 ,dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel."[...]

Art. 23 alin. 1, 2 din același act normativ, dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Potrivit alin. (1) se naște dreptul organului fiscal de a stabili și a determina obligația fiscală datorată.

Totodată, inspecția fiscala se efectuează in cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale.(art. 98 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 )

Potrivit art. 83 alin. 1 din legea nr. 571/2003 ,contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultura, determinate în sistem real, au obligația de a depune o declarație privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Pe de altă parte ,în condițiile art. 296 ind. 25 alin. 1,2 din legea nr. 571/2003,declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale se realizează prin depunerea unei declarații privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, precum și a declarației de venit estimat/norma de venit prevăzută la art. 81 și a declarației privind venitul realizat prevăzută la art. 83, pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate. Obligațiile anuale de plată ale contribuției de asigurări sociale de sănătate se determine pe baza declarațiilor menționate la alin. (1), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 296 ind. 18 alin. (3) lit. b ind. 1) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 296 ind. 22.

Din interpretarea coroborată a acestor prevederi se deduce că reclamantul avea obligația de a depune la CAS M. pentru anul 2007 declarația de venit estimat pentru activitatea de lichidator judiciar până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, respectiv până la 25.05.2008 .Cum termenul de prescripție a început să curgă la data de 01.01.2009 ,acesta s-a împlinit la data de 31.12.2013 ,deci la data controlului finalizat prin decizia de impunere nr. 1265/27.03.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală termenul de prescripție nu se împlinise, organele fiscale fiind îndreptățite să verifice și anul 2007 .

Referitor la raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul judiciar P. O. C. împreună cu expertul parte F. M. Benedicta ,instanța își va însuși în totalitate lucrarea întocmită de expertul desemnat de tribunal și în parte concluziile expertului parte în ceea ce privește cuantumul obligațiilor fiscale datorate de reclamant ,înlăturând susținerile privind împlinirea termenului de prescripție pentru obligațiile fiscale aferente anului 2007 pentru motivele care au fost expuse mai sus.

Cu privire la susținerea reclamantului în sensul că nu a fost informat de către C.A.S. cel puțin odată pe an asupra contribuției personale și a modalității de plată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 222 din Legea nr. 95/2006, instanța apreciază că este nefondată, dat fiind că CAS are această obligație numai față de contribuabilii aflați în evidența sa. Cum reclamantul nu a depus la CAS declarația prevăzută de lege și deci nu a figurat în evidența acestei instituții, nu poate să invoce faptul că nu ar fi fost informat cu privire la nivelul contribuției și nu i s-a emis anual decizie de impunere.

Potrivit disp. art. 257 alin. 1,2 lit. f ,5 lit. c din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1)iar contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5% sau 5,5%,in funcție de actul normativ incident, care se aplică asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit,venituri din activități ale persoanelor care exercita profesii libere sau autorizata potrivit legii sa desfășoare activități independente dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe tara lunar ,daca este singurul venit asupra căruia se calculează contribuția .

In condițiile art. 257 alin. 7,8 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,obligația virării contribuției de asigurări sociale de sănătate revine asiguraților pentru veniturile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și f),cum este si in speța .

Art. 213 din Legea nr. 95/2006 stabilește categoriile de persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuției ceea ce nu este cazul de fata.Art. 261 alin. 1 din Legea nr.95/2006 prevede că angajatorii și asigurații care au obligația plății contribuției în condițiile prezentei legi și care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condițiile Codului de procedură fiscală.

Așa fiind, contribuția la asigurările sociale de sănătate are regimul juridic de creanță bugetară pentru care dobânzile și penalitățile de întârziere vor fi calculate conform procedurii instituite prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, astfel că nu se poate reține că reclamantul nu datorează accesorii la sumele calculate cu titlu de contribuție pentru asigurările sociale și neplătite la scadență, fiind incidente prevederile art. 120 alin. 1 din O.G. Nr. 92/2003 .

De altfel, din verificările efectuate de expertul judiciar și expertul parte a rezultat că în stabilirea cuantumului obligațiilor fiscale principale cu titlu de contribuții pentru asigurările sociale de sănătate și a accesoriilor nu s-au strecurat erori de calcul ,sumele calculate de organul fiscal fiind confirmate de cei doi experți inclusiv sub aspectul aplicării O.G. nr. 39/2010 .

Se mai constată că la data efectuării expertizei, reclamantul a achitat toate obligațiile fiscale reprezentând CASS, majorări de întârziere si penalități, stabilite prin Raportul de inspecție fiscala parțiala din data de 27.03.2013 si Decizia de impunere înregistrata sub nr.1265 din 27.03.2013.

D. urmare, având în vedere considerentele expuse, se apreciază că prezenta cerere de chemare în judecată este neîntemeiată ,urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația formulată de reclamantul C. I. Avocat - Lichidator G. V., cu sediul în Mun. Drobeta T.-S., ., ., ., CUI RO_, reprezentat legal prin titular avocat-practician în insolvență V. G., cu sediul procesual ales la . SCA, cu sediul în mun. C., ., ., . în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în mu. C., ..2, județul D., Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, ., nr.1, județul M..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere de recurs ce se va depune la Tribunalul M..

Pronunțată în ședința publică de la 05 Decembrie 2014 la sediul Tribunalului M..

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. M.L.B./ Tehnored L.M.

Ex. 5/18.03.2015

Cod operator 2626

← Pretentii. Sentința nr. 1940/2014. Tribunalul MEHEDINŢI		Pretentii. Sentința nr. 776/2014. Tribunalul MEHEDINŢI →

Anulare act administrativ. Sentința nr. 3180/2014. Tribunalul MEHEDINŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Sentința nr. 3180/2014. Tribunalul MEHEDINŢI