Pretentii. Sentința nr. 600/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 600/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 7686/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 600/2014
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier A. N. I.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta S. M. și pe pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU BUCUREȘTI și DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect pretenții restituirea suma de 1281 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. N., pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul reclamantei depune la dosar cartea de identitate a autovehiculului pentru care s-a plătit suma de 1281 lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante și semnează cererea de chemare în judecată.
Instanța invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C..
Apărătorul reclamantei având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.
Nemaifiind excepții de invocat și alte cereri de formulat, constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra cauzei.
Apărătorul reclamantei având cuvântul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 04.06.2013 și înregistrată sub nr._ reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin și Administrația F. pentru Mediu a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 1281 lei reprezentând taxă pentru emisii poluante, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că a achiziționat un autoturism second hand, marca Suzuki Swift pentru a cărui înmatriculare a fost obligat să plătească suma de 1281 lei, reprezentând taxă pentru emisii poluante.
Plata acestei taxe este obligația legală derivată din reglementările Codului Fiscal și care contravine Tratatului Comunității Europene care în art. 90 interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului.
Prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, din analiza aplicării taxei rezultând că, aceasta este percepută pentru autoturismele înmatriculate în comunitatea europeană și reînmatriculate în România în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare, taxa nu mai este percepută.
Conform art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene „nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Articolul 90 deși interzice impozitarea discriminatorie și protectivă pentru produsele naționale, nu afectează suveranitatea fiscală a statelor membre, statele membre rămân libere să-și organizeze sistemele fiscal, însă nu trebuie să genereze discriminarea produselor provenind din alte state membre.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 117 alin. 1 lit. d Cod de procedură fiscală.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: chitanța . nr._/1.05._, cererea nr. 3400/25.01.2013 și adresa nr. 3400/31.01.2013, carte de identitate reclamant, contract de vânzare cumpărare, înscrisuri în limba germană, certificat de înmatriculare, certificat, decizie și referat de calcul al taxei pe poluare, carte de identitate vehicul, adeverință.
Prin încheierea de ședință din 22.01.2014 instanța a dispus conceptarea în cauză a pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. în locul Administrației Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin și introducerea în cauză, în calitate de pârâtă a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C..
Pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru Mediu, deși legal citate, nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din 19.02.2014, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C..
Potrivit art. 248 alin.1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. se reține că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Cererilor de restituire integrală a taxei pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr.9/2012 considerată ca fiind contrară normelor comunitare ș li se aplică dispozițiile legale cu caracter general prevăzute de art.117 C.pr.fiscală și Ordinul 1899/2004.
Potrivit pct.2 din Anexa 1- Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal- la Ordinul nr.1899/2004, restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.
Instanța constată că, în speță, față de dispozițiile legale invocate anterior, organul fiscal competent să dispună asupra restituirii taxei pentru emisii poluante este Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., fost Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Drobeta Turnu Severin, aceasta fiind cea care a calculat taxa și a încasat suma cu acest titlu.
Se apreciază astfel că DGRFP C., nefiind parte în raportul de drept fiscal născut prin plata taxei pe poluare nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generale Regionale a Finanțelor Publice C. și va respinge acțiunea împotriva acesteia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând acțiunea formulată de reclamant, instanța constată următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism marca Suziki Swift, iar pentru înmatricularea acestuia în România a achitat taxa pentru emisii poluante în sumă de 1281 lei la Administrația Finanțelor Publice, taxă ce a fost calculată prin decizia privind stabilirea taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, în temeiul Legii nr.9/2012.
A solicitat restituirea acesteia formulând cerere la Administrația Finanțelor Publice, însă prin adresa nr.3400/31.01.2013 i s-a comunicat că suma încasată a fost calculată legal și corect.
Prin acțiunea formulată, reclamantul solicită restituirea sumei plătite cu titlu de taxă pentru emisii poluante motivat de faptul că nu este conformă cu art.90 din TCE.
Se reține astfel că în speță se pune problema aplicării și interpretării taxei pentru emisii poluante din perspectiva compatibilității acesteia cu normele de drept comunitar, respectiv art.90 din TCE.
Taxa pe emisii poluante este reglementată de Legea nr.9/2012 care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și a abrogat OUG nr.50/2008.
În forma inițială Legea nr. 9/2012, în art.4 alin.2, a prevăzut obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Prin art. 1 OUG nr.1/2012, intrată în vigoare la data de 30.01.2012, s-a prevăzut că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare de la data de 30.01.2012 obligația de plata a taxei pe emisii poluante este menținută, în ceea ce privește autoturismele second-hand, numai pentru cele înmatriculate anterior într-un alt stat.
Așadar, Legea nr.9/2012 în forma aplicabilă de la data de 30.01.2012, stabilește indirect, pentru autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale Uniunii Europene, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută, fiind suspendată aplicarea dispozițiilor din Legea nr.9/2012 care prevedeau plata acestei taxe și pentru autoturismele înmatriculate în România și reînmatriculate în România.
Într-adevăr Legea nr.9/2012 în forma inițiala (în vigoare de la 13.01.2012 la 30.01.012) prevedea obligația de plată a taxei pe emisii poluante pentru toate autoturismele second-hand, indiferent de statul în care erau înmatriculate anterior (România sau alt stat din UE), însă de la data intrării în vigoare a OUG nr. 1/2012, obligația este menținută doar pentru cele înmatriculate anterior în alt stat din UE (fiind exceptate cele înmatriculate în România), iar potrivit normelor tranzitorii „Contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pot solicita restituirea acesteia”.
Prin urmare, și în forma actuală textul de lege menționat stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă de poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculare în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România (indiferent dacă vehiculul fusese produs în România sau în alte state membre UE) - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai este percepută.
Reglementată în acest mod, taxa pe emisii poluante diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Potrivit dispozițiilor art.110 TFUE al cărui text este identic cu cel al articolului 90 TCE nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Obiectivul acestei reglementări comunitare îl constituie asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare, în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre ( cauza Weigel – 2004) .
Rezultă, așadar, că scopul acestei reglementări este acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 T. și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 N. a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Ca atare, și actuala formă a Legii 9/2012 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să facă mai puțin atractivă opțiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România.
Așa fiind se constată că statul român a creat premizele discriminării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene și produsele de pe piața internă, ceea ce este de natură a încălca principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața națională și produsele importate, încălcând în acest mod art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE).
Conform prevederile art. 148 din Constituție, "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de CEJ în cauzele Flaminio C. v. Enel (15 iulie 1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a ( 9 martie 1978).
Potrivit considerentelor CEJ, redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a statelor membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că „o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională". Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prevederile art. 10 din Tratat.
Taxa pe emisii poluante reglementată de Legea nr.9/2012 fiind contrară art.110 TFUE, se aplică principiul conform căruia atunci când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută cu încălcarea acestuia, iar reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei pe emisii poluante încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată, motiv pentru care o va admite, va obliga pârâtele să dispună restituirea către reclamant a sumei achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante. De asemenea, va obliga pârâtele și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru, potrivit dispozițiilor art.453 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamanta S. M., CNP_, cu sediul procesual ales în Drobeta Turnu Severin, .. 5, ., . în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., nr. 1, județul M. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, Corp A, sector 6.
Obligă pârâtele să dispună plata către reclamant a sumei de 1281 lei reprezentând taxă pentru emisii poluante achitată conform chitanței . nr._/11.05.2012.
Obligă pârâtele la plata sumei de 528 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se va depune la Tribunalul M..
Pronunțată în ședința publică, azi, 19.02.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, M. B. | ||
Grefier, A. N. I. |
Red. B.M./Tehno. A.I
6 ex./03.03.2014
Cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 2638/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretentii. Sentința nr. 2991/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
