Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 397/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 397/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 1861/313/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 397
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10 IUNIE 2014
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE: C. A. F.
JUDECĂTOR: D. Z.
GREFIER: C. T. P.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelantul – intimat I. T. DE MUNCĂ M. împotriva sentinței civile nr. 101/03 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Strehaia, intimată – petentă fiind ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic U. M., pentru apelantul – intimat, lipsă fiind intimata – petentă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se constată că, la dosar, prin Serviciul Registratură, s-a depus de către reprezentantul intimatei –petente o cerere de amânare, comunicată pe e-mail, prin care solicită acordarea unui nou termen, întrucât nu se poate prezenta în instanță deoarece se află la Tribunalul D., într-un dosar penal, după care;
Reprezentantul apelantului – intimat, lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de amânare.
Instanță, urmează să respingă cererea de amânare, întrucât aceasta nu este temeinic justificată și nici dovedită, așa cum prevăd dispozițiile art. 222 C.p.civ., reprezentantul intimatei – petente arătând doar faptul că se află la Tribunalul D., într-un dosar penală, fără însă a indica numărul de dosar.
Reprezentantul apelantului – intimat precizează că nu mai are cereri de formulat ori probe de administrat.
Instanța, având în vedere că intimata – petentă, prin întâmpinarea formulată nu a solicitat administrarea altor probe, iar la termenul de azi reprezentantul apelantului – intimat arată că nu are probe de administrat, apreciază cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul părții prezente asupra apelului formulat.
Consilier juridic U. M., pentru apelantul – intimat, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii plângerii pentru motivele expuse în scris.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului de față, instanța constată următoarele;
Prin plângerea contravenționala înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, sub nr._, petenta .. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ M., anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.09.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 10.09.2013, în jurul orei 07 :35 inspectorii din cadru INSPECTORATULUI T. DE MUNCĂ M. au efectuat un control la punctul de lucru al societății din localitatea Broșteni, unde societatea desfășura activitate comercială, moment în care a fost surprins numitul N. C., care nu avea contract de muncă, motiv pentru care societatea a fost sancționată cu amendă contravențională de 10.000 lei.
Aceste aspecte reținute de agentul constatator nu corespund realității întrucît numitul N. C. nu este angajatul societății, nu presta activitate pentru societate. În realitate N. C. este cumnatul administratorului societății, venise la punctul de lucru al societății și ajuta, la momentul controlului, la montarea grătarului pe terasa punctului de lucru al societății N. C. este pensionar, având venituri de aproximativ 2000 lei și din această perspectivă reiese că nu are nevoie de venituri suplimentare. În plus societatea are un numar de 25 angajați iar pînă în prezent, deși a fost verificată de mai multe ori, nu a fost sancționată.
A invocat nulitatea procesului verbal întrucât a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art.19 OG 2/2001 nefiind semnat de un martor asistent.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunilor aplicate, cu sancțiunea avertismentului întrucât fapta este lipsită de pericol social.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dipozițiile OG 2/2001.
În dovedirea plângerii, a depus la dosar procesul - verbal de contravenție . nr._/10.09.2013, proces verbal de control nr 2117/2013, înștiințarea nr.6655/2013, anexa de constatare, acte de filiatie, cupon pensie N. C..
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de către petent ca neîntemeiată, întrucât în urma controlului efectuat la data de 10.09.2013, în jurul orei 07 :35 inspectorii din cadru I. T. DE MUNCĂ M. au efectuat un control la punctul de lucru al societății din localitatea Broșteni, unde societatea desfășura activitate comercială, moment în care a fost surprins numitul N. C., care nu avea contract de muncă. Declarația acestuia este relevantă în susținerea netemeiniciei plângerii contravenționale, întrucât a declarat în scris că lucrează pentru petentă dar nu au semnat contract de muncă, fără să facă referire la vreun mod de constrângere din partea organelor de control.
În susținerea întâmpinării, a depus, în copie, următoarele înscrisuri: adresă de înaintare, procesele verbale de constatare a contravenției contestate, proces verbal de control nr._/10.09.2013, anexa nr.1, însțiințarea nr._, extras Revisal, fișa de identificare, declarație administrator.
La cererea petentei prin avocatul ales, a fost admisă ca utilă cauzei proba testimonială și au fost audiați martorii P. E. și N. C..
Judecătoria Strehaia prin sentința civilă nr. 101/03 februarie 2014, a admis plângerea formulată de petenta .., a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 10.09.2013 și s-a luat act că petenta nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin procesul – verbal de contravenție . nr._/10.09.2013, încheiat de I. T. DE MUNCĂ M., petenta S.C. E. S.A. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 16 alin. 1 și sancționată de art. 260 al. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 modif., că, în urma controlului efectuat de către inspectorii de muncă din cadrul I. T. DE MUNCĂ M. în data de 10.09.2013, în jurul orei 07:35 la punctul de lucru al societății din localitatea Broșteni, unde societatea desfășura activitate comercială, a fost găsit numitul N. C., care nu avea contract de muncă si prepara mici la grătar.
Procesul verbal a fost încheiat în lipsa petentei și comunicat acesteia la data de 13.09.2013.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Verificând potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Astfel, art. 19 din OG nr. 2/2001 prevede, în alin.3, că „în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”, iar în procesele verbale s-a consemnat că acestea au fost încheiate la sediul I.T.M. M., unde erau prezenți numai inspectori de muncă cărora OG 2/2001 nu le permite semnarea procesului-verbal în calitate de martori asistenți.De asemenea, instanța de fond a reținut că în acest caz, potrivit jurisprudenței obligatorii a I.C.C.J. exprimată în hotărârea XXII/19.03.2007, pronunțată în recursul în interesul legii, sancțiunea este nulitatea relativă, anularea actului intervenind în condițiile art. 105 C.p.c. doar în măsura constatării unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlaturată decât prin anularea actului. În speță, procesele-verbale s-au întocmit în lipsa unui reprezentant al petentei, rolul martorului fiind acela de a confirma acest lucru, așa cum se deduce din art. 19 OG 2/2001 și se arată motivul pentru care nu s-au semnat de un martor asistent, lipsa prezenței oricărei alte persoane cu excepția inspectorilor de muncă.
Apreciind că procesul verbal de contravenție este legal întocmit din punct de vedere al condițiilor de formă impuse de art.16 și urm. din O.G. 2/2001, instanța de fond a analizat în ce măsură acesta este și temeinic întocmit.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța de fond l-a examinat din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului. Conform art. 20 din Constituția României, textul convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.
Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia, A. vs România), instanța a constatat că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art. 6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.
Instanța a reținut aplicabilitatea în speță a dispozițiile art.6 paragraf 1 CEDO, precum și a prevederilor paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal. Printre aceste garanții se numără și cea referitoare la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție.
Această prezumție privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea cauzei cât și sarcina probei.
Referitor la procesul-verbal, instanța de fond a reținut că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
În acest sens era de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării (paragr. 28).
Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
În cauza de față, aspectele reținute de agentul constatator în sarcina petentei, respectiv faptul că acesta ar fi primit la muncă pe N. C. fără ca în prealabil să îi încheie contract individual de muncă, nu au fost confirmate prin depunerea de către intimat la dosar a declarației acestuia.
În fișa de identificare, N. C. declară, deși spațiile ce trebuiesc completate în acest formular nu permit o exprimare cel puțin succintă, că l-a ajutat pe varul sau patronul societății, să scoată grătarul și să aprindă focul, că nu primește bani pentru acest lucru. S-a aflat la punctul de lucru al societății petente pentru că avea treabă cu patronul.
În declarația dată de către administratorul societății petente, E. F. S., la momentul controlului, acesta afirmă că N. C. a ajutat la scosul grătarului și așezarea acestuia pe terasă. Societatea nu desfășura niciun fel de activitate.
Această stare de fapt, în sensul că N. C. nu desfășura activitate pentru societatea petentă, acesta s-a aflat întâmplător la punctul de lucru al societății petente din localitatea Broșteni și a fost găsit de organele de control în timp ce ajuta la scoaterea unui grătar de mici dintr-o anexă a magazinului este relatat în fața instanței de angajata societății petente, martora P. E. ce desfășura activitate pentru petentă la momentul controlului, precum și de către martorul N. C..
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu. Prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Împotriva acestei sentințe a declarant apel intimatul I. T. de Muncă criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că, motivarea petentei potrivit căreia numitul N. C. nu a desfășurat activitate pentru societatea petentă este lipsită de relevanță în condițiile în care aceasta deține o terasă la punctual de lucru verificat (loc în care se poate servi masa), iar persoana menționată aranja grătarele pentru pregătirea alimentelor .
A mai arătat că, declarația persoanei găsite în activitate este relevantă în susținerea faptelor constatate ca fiind încălcări ale legii în măsura în care evidențiază că, între cele două părți, angajat și angajator au fost negociate elemente ale contractului individual de muncă, contract ce nu s-a materializat într-o formă scrisă: programul de lucru, activitatea pe care o prestează, declarația a fost semnată și însușită de aceasta, fără a face referire la vreun mod de constrângere din partea organelor de control.
Motivarea intimatei petente potrivit căreia nu există nicio obligație din partea sa ca angajator să încheie contract individual de muncă pentru persoanele pe care le folosește în desfășurarea unor activități doar pe baza relației de rudenie nu este întemeiată, în condițiile în care, Codul muncii nu permite desfășurarea niciunei activități fără existența unei forme legale de angajare.
A precizat că sacțiunea aplicată pentru neîncheierea contractului individual de muncă a trei persoane reflectă gravitatea faptei săvârșite, având în vedere importanța deosebită acordată salariaților prin dispozițiile Codului muncii dar și faptul că petenta trebuia să cunoască legea și să o aplice în măsura în care îi incumbă această obligație față de salariații săi.
În drept și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art.466 alin.1 C.pr.civ., solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 C.p.civ.
Intimata petentă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A arătat că fapta constatată și sancționată de către apelantă nu există întrucât între reclamantă și numitul N. C. nu existau raporturi de muncă, concretizate prin încheierea unui contract de muncă.
Cu privire la legalitatea întocmirii procesului verbal, a susținut că, acesta este lovit de nulitate absolută, întrucât conform art. 19 din OG 2/2001 procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se afla de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator face mențiunea despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul verbal va cuprinde datele personale din actul de identitate al martorului și semnatura acestuia .
A precizat că, în procesul verbal se menționează că nu a fost prezent nici un reprezentant al societății, dar în același timp lipsesc atât semnatura cât și datele de identificare ale unui martor, motiv pentru care consideră acest proces – verbal este lovit de nulitate, agentul constatator având obligația conform art. 19 alin. 3 din OG 2/2001, să precizeze motivele care au condus la încheierea prezentului process verbal în acest mod . Că, simpla consemnare a agentului constatator cum că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la sediul INSPECTORATULUI T. DE MUNCĂ M., iar cei prezenți nu pot avea calitatea de martori, nu îl exonerează pe agent de obligația de a trece în procesul verbal de contravenție martori la momentul constatării contravenției așa cum legiuitorul a stabilit prin OG 2/2001.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, instanța apreciază că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În temeiul dispozițiilor articolului 477 din NCPC, instanța va analiza calea de atac a apelului formulată în cauză în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat.
Cum în cauza de față apelanta a invocat motive în sensul nelegalității hotărârii primei instanțe, în ceea ce privește starea de fapt reținută de către prima instanță de fond, instanța de apel va face o verificare suplimentară a probelor administrate în prima fază procesuală, care au relevanță asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție.
Prin urmare, instanța de apel urmează a verifica existența faptei contravenționale de a permite desfășurarea activității în cadrul firmei apelante de către persoane care nu au semnat contract individual de muncă.
Instanța de apel va da relevanță probatorie declarației martorilor N. C. și P. E., reținând că prima dintre persoanele de mai sus nu desfășura o activitate remunerată pentru societatea apelantă, deoarece la data controlului el nu era angajat în muncă, ci se afla întâmplător la punctul de lucru al societății petente, unde a ajutat la scoaterea unui grătar de mici dintr-o anexă.
Ori pentru existența unei fapte contravenționale trebuie mai întâi să existe o faptă, așa cum solicită dispozițiile articolului 1 teza a II a din Ordonanța de Guvern cu numărul 2/2001.
În cauza de față însă, atât timp cât persoana despre care se pretinde că presta o activitate în realitate desfășura doar un gest benevol de a ajuta un apropiat să transporte un grătar de o anumită greutate, în afara unei relații contractuale de muncă, nu suntem în situația în care se poate reține contravenția societății de a primi la muncă persoane fără a le încheia contracte de muncă, faptă pedepsită contravențional de dispozițiile articolului 16 din Legea cu numărul 53/2003.
Fapta contravențională în litera legii este aceea de a se presta muncă fără contract individual de muncă, ori în cauza de față cât timp s-a făcut dovada că persoana depistată la punctul de lucru al societății nu presta muncă, ci doar ajuta o cunoștință la transportul unui obiect mai greu nu se poate dispune sancționarea.
În acest fel, sentința primei instanțe este una legală, iar reținerile care vizează temeinicia procesului verbal sunt unele corecte, instanța de apel urmând a respinge calea de atac a apelului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul – intimat I. T. DE MUNCĂ M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 3, județul M. împotriva sentinței civile nr. 101/03 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Strehaia, intimată – petentă fiind .., cu sediul în C., .. 5, .. 1, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 iunie 2014, la sediul Tribunalului M..
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. A. F. D. Z.
GREFIER,
C. T. P.
Red. D.Z.
Tehnored. D.R.
Ex.4/pag.5
Data: 26 iunie 2014.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 1331/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 3051/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
